73,689 matches
-
refugiului cu fragmente din Ghidul de Obținere a Cetățeniei Române pentru Cetățeni Străini. Spectacolul creează contextul favorabil pentru cunoașterea și înțelegerea dinamicilor migrației și refugiului, și ale statutului refugiaților și migranților în general. Proiectul chestionează aspectele și semnificațiile migrației în contextul european din ultimul secol. Proiectul își propune să problematizeze și să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu
#034;Nu ne-am născut în locul potrivit” / Sâmbătă 29 martie / ora 19.30 / Centrul Național al Dansului () [Corola-website/Science/295752_a_297081]
-
dinamicilor migrației și refugiului, și ale statutului refugiaților și migranților în general. Proiectul chestionează aspectele și semnificațiile migrației în contextul european din ultimul secol. Proiectul își propune să problematizeze și să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. Spectacolul se
#034;Nu ne-am născut în locul potrivit” / Sâmbătă 29 martie / ora 19.30 / Centrul Național al Dansului () [Corola-website/Science/295752_a_297081]
-
degeaba să răscolesc prin hazna, ca să explic cum s-a ajuns acolo. Că minimă clarificare, toate elevele din distribuția spectacolului de-atunci erau majore. A, si, hint: e același liceu în care a explodat în 2013 scandalul paradei LGBTQIA Pride. Contextul celor două cazuri e similar: fanatici religioși versus activism pentru acceptare și incluziune. Dar n-are nicio importanță. Șocul a fost altul - ăla al pluralismului de opinii. Eu: „E ok să vorbești despre lucrurile alea în text, în teatru, în
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]
-
Dar n-are nicio importanță. Șocul a fost altul - ăla al pluralismului de opinii. Eu: „E ok să vorbești despre lucrurile alea în text, în teatru, în spațiul public”. Ei: „Cum să vorbești despre sex, masturbare, homosexualitate și viol în context școlar (spectacolul s-a jucat în afara școlii, n.m.)? Textul e vulgar, e scabros, mințile tinere ale acestor fete nu trebuie expuse la așa ceva”. Și decentrarea Concluzia a venit greu: decentrarea, ca tehnică de igienă mintală, e bună pentru om. Mi-
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]
-
raportul de putere din sistemul de învățământ, ascendentul statutului celui care se consideră că are dreptul să te învețe doar pentru că e perceput ca atare și, într-un fel, orizontalitatea cunoașterii și capacitatea de a descoperi noi metode și noi contexte prin care să transmiți și să faci schimb de cunoaștere. Andreea Eșanu: Eu, când am început acest proiect și m-am dus la Bicazu Ardelean, eram convinsă că este o problemă a sistemului și că fix despre asta o să vorbim
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
Cupă Mondială (2014) și Olimpiada de Vară (2016) din Brazilia sunt cele mai recente exemple de acest fel, în care populația săracă din anumite zone de interes imobiliar este evacuată forțat, hartuita și alungata, sub pretextul construcțiilor dedicate mega-evenimentelor. În contextul post-socialist românesc, în special în București și Cluj, gentrificarea este deseori însoțită de agresiuni directe prin care se forțează alungarea ”indezirabililor” - evacuări forțate sub diverse pretexte, de la retrocedări la schimbări urbanistice. Mediul cultural-artistic din România a avut poziții diverse, destul de
Artă, cultură și gentrificare () [Corola-website/Science/295767_a_297096]
-
sub diverse pretexte, de la retrocedări la schimbări urbanistice. Mediul cultural-artistic din România a avut poziții diverse, destul de ambigue și uneori complice în raport cu aceste procese. Numărul 5 al Gazetei de Artă Politică investighează câteva dintre aceste scenarii, în special legate de contextul local (românesc), dar și european (Polonia, Portugalia) și internațional (Brazilia). Textele și interviurile sunt structurate pe mai multe direcții: Teoria criticii gentrificării și a rolului artei în gentrificare Relația între artă, cultura și gentrificare în context românesc și european Strategii
Artă, cultură și gentrificare () [Corola-website/Science/295767_a_297096]
-
în special legate de contextul local (românesc), dar și european (Polonia, Portugalia) și internațional (Brazilia). Textele și interviurile sunt structurate pe mai multe direcții: Teoria criticii gentrificării și a rolului artei în gentrificare Relația între artă, cultura și gentrificare în context românesc și european Strategii politice de rezistență și sabotaj, uneori cu componente artistice [caption id="attachment 1411" align="aligncenter" width="540"] Alexandra Horghidan. Humans, 2014.[/caption] The art scene hâș been involved more or less innocently involved în the urban gentrification
Artă, cultură și gentrificare () [Corola-website/Science/295767_a_297096]
-
Summer Olympics of 2016 în Brazil are the most recent examples of this sort. The low-income population în certain areas of interest for realtors is forcefully evicted and driven away under the pretext of construction work for mega-events. În the context of Romanian post-socialism, especially în Bucharest and Cluj, gentrification hâș often been accompanied by direct aggression aimed at forcing the eviction of “undesirables” - forced evictions under various pretexts, from property returned to its pre-socialist owners (real or fabricated) to urban
Artă, cultură și gentrificare () [Corola-website/Science/295767_a_297096]
-
environment în România hâș hâd various positions, most of them ambiguous and sometimes în cahoots with the agents of these processes. Issue 5 of Gazeta de Artă Politică investigates some of these scenarios, especially those connected with the local, Romanian context, but also with the European one (Poland and Portugal) and the internațional one (Brazil). The texts and interviews are structured în several directions: - The critical theoretical approaches to gentrification and the role of art în gentrification - The relationship between art
Artă, cultură și gentrificare () [Corola-website/Science/295767_a_297096]
-
de paradigmă nu înseamnă că ceea ce ai făcut tu nu lasă urme. Înainte de a-ți vorbi despre aceste „urme”, dă-mi voie să fac un scurt ocol. Despre dialogul intercultural s-a vorbit mult în ultimii ani, mai ales în contextul extinderii Uniunii Europene. Astfel, s-au născut proiecte artistice care își propuneau să medieze dialogul între culturi. Doar că, de cele mai multe ori, această punere în scenă a dialogului cultural era una la prima mână. În urmă cu câțiva ani, am
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
pe un triptic de ecrane care pare o catapeteasmă într-un spectacol-liturghie (să nu uităm că Vova e trimisul Domnului).” Incompatibilitatea despre care vorbesc e alta, și are legătură cu rolul pe care ți-l atribui ca regizor și cu contextul social în care activezi. Spuneai la un moment dat despre regizor că este un vizionar: „Regizorul nu e un om, el poartă doar costum omenesc, are stomac, inimă, plămâni, dar regizorul este un trimis”, la care adăugai, firește, și dimensiunea
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
râsculând popoarele indigene: - Noi nu am venit, ca porcii fără furcă, să ne băgăm peste ogoarele altora. Acest pământ este pământul nostru. - spunea Quintín, iar discursurile sale erau adevărate lecții de istorie. El povestea trecutul acelui prezent, explica motivele și contextul unei asemenea nenorociri: pornind de la trecut, se putea începe imaginarea unui altfel de viitor. Traducerea din limba spaniolă: David Schwartz
24 OCTOMBRIE. A VEDEA (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296035_a_297364]
-
Gazeta de Artă Politică lansează numărul #12: „În numele periferiei: teorie și intervenție decolonială în contextul românesc”. Contribuțiile explorează felul în care dorința de a aparține la Europa Occidentală modelează definițiile societății românești, în special, si a Europei de Est, în general, despre identitate colectivă, cetățenie, artă și transformare socială. În preajma zilei naționale și în contextul
Lansarea Gazetei de Artă Politică #12 /// „În numele periferiei” Hecate, Olari nr. 8 /// ora 19 () [Corola-website/Science/296057_a_297386]
-
contextul românesc”. Contribuțiile explorează felul în care dorința de a aparține la Europa Occidentală modelează definițiile societății românești, în special, si a Europei de Est, în general, despre identitate colectivă, cetățenie, artă și transformare socială. În preajma zilei naționale și în contextul reîntăririi fortăreței Europa, abordarea decolonială deschide rute de solidarizare cu Sudul Global. GAP vă invită să dezbatem aceste teme și să găsim împreună noi posibilități de organizare și acțiune critice. Cu contribuții de: Lăură Avram, Manuela Boatcă, Bogdan Droma, Konstantin
Lansarea Gazetei de Artă Politică #12 /// „În numele periferiei” Hecate, Olari nr. 8 /// ora 19 () [Corola-website/Science/296057_a_297386]
-
februarie 2013, la inițiativa unui grup de artiste/ști și teoreticiene/i. Fiecare număr din G.A.P. a avut o temă centrală în jurul căreia au fost elaborate materialele: Arta în confruntare cu sistemele politice (februarie 2013); Munca și muncitorii: reprezentări, contexte și relații în instituțiile artistice (iunie 2013); Ce fel de artă pentru publicul tânăr? (septembrie 2013); Arta categoriilor excluse (decembrie 2013); Artă și gentrificare (martie 2014); Artă, gen și sexualitate (mai 2014); Teatrul istoriilor recente (septembrie 2014); Naționalism, fascism și
Comunicat de presă: lansarea volumului „Arta politică contemporană. Perspective critice” () [Corola-website/Science/296046_a_297375]
-
au declarat-o nebună de legat; și astfel a putut să denunțe tratamentele psihiatrice pe care le-a îndurat, care puteau înnebuni pe oricine. Când Nellie avea douăzeci de ani, în Pittsburgh, munca de ziarist era treabă de bărbat. În contextul acela, ea a avut obrăznicia să publice primele articole. Treizeci de ani mai târziu, le-a publicat pe ultimele, ferindu-se de gloanțe în tranșeele primului război mondial. Traducere din limba spaniolă: David Schwartz
14 NOIEMBRIE. MAMA ZIARISTELOR (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296047_a_297376]
-
decolonială este o autocritică necesară în interiorul mișcării anarhiste și a clasei noastre. Și noi facem parte din relațiile sociale complexe ale capitalismului colonial global și am internalizat orientalismul, rasismul și alte logici coloniale. Tovarăși/e care au crescut într-un context occidental, inclusiv eu, sunt marcați/e de ele în mod deosebit. Numai pe parcursul unui proces mai lung și în lupte comune concrete, astfel de relații ierarhice din interiorul mișcării pot fi depășite. Despre privilegiile clasei muncitoare din Occident Mai sus
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
bazează pe „milă”, ci pe conștiința că ducem o luptă comună, desigur de pe poziții diferite, dar totuși comună, și că o putem câștiga numai împreună. Este sarcina muncitorilor și muncitoarelor din Occident cu o conștiință decolonială s-o impună în contextele lor prin confruntări și lupte concrete. Lupte de clasă și de gen decoloniale: Konstantina Kouneva Cum arată toate acestea în practică? În discuțiile dintre noi am identificat ca front principal împotriva capitalismului colonial, luptele comune ale muncitorilor/oarelor migranți/te
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
explicate de către Edward Said și mai apoi de către o mulțime de cercetători. Cei care descriau țărănimea se străduiau să prezinte țăranul ca o încarnare a „sufletului” românesc și a culturii române. Cântecele, dansurile, costumele și ornamentele țărănești sunt scoase din contextul lor social și cultural pentru a fi încorporate într-o versiune „populară” a culturii naționale omogenizate. Cultura țărănească a devenit un front al confruntărilor discursive, iar țăranul a devenit un mijloc prin care elita și mai apoi chiar țărănimea au
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
fost consolidată de povești și mituri care circulau peste granițele țării, de documentarele și reportajele de după '90. „Oamenii civilizați” din afara granițelor aflau cu groază și fascinație despre copiii din orfelinate, nedoriți de către un stat, nu-i așa, totalitar. În acest context, filmul lui Mungiu se înscrie într-un orizont de așteptare, înfățișând privirii colonizatoare occidentale spectacolul estului sălbatic. La prima vedere, 4, 3, 2, în modul său direct, dar și emoționant, pare o mărturisire făcută pentru a te împăca cu trecutul
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
până astăzi statelor membre UE - deși, în mare, creștine datorită colonizării și reprezentate grafic pe hărțile, atlasele și bancnotele oficiale ale UE - sunt cu totul lăsate în afara definiției Europei și a chestiunii europenității. De la „inima Europei” la Europa epigonica În contextul atacurilor de pe 11 septembrie din Statele Unite și definirii amenințărilor teroriste că o „provocare islamică” adresată întregii lumi, occidentalizarea a devenit tot mai mult o chestiune a luării de poziție în ciocnirea civilizațiilor pe care politologul Samuel Huntington a diagnosticat-o
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
și acum cu Turcia, sunt acuzații preluate din repertoriul occidental despre despotismul oriental. Ele dominau imaginile despre Orient construite în secolele XVIII și XIX și sunt acum reproduse în relație cu Europa de Est. Desemnându-le drept cele mai importante chestiuni în contextul țărilor aflate sub observație duce nu doar la clasificarea acestor state că exotice și inferioare, ci leagă problemele lor de un trecut care se presupune că a fost depășit. Retorica oficială are, așadar, tonalități pedagogice.</spân></spân></p> Retorica accesiunii
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
Egzilis</strong> (un colectiv anarhist din Lituania) și <strong>LeftEast</strong> (o platformă online pentru fostele țări comuniste) această întâlnire a adunat laolaltă oameni din tot atâtea locuri câte experiențe politice și vârste diferite aveau participanții. Am cartografiat fiecare dintre contextele, mizele și strategiile colectivelor și organizațiilor noastre din care iau naștere mișcări sociale de rezistență. Am trecut prin diferențele și asemănările periferiilor sudice și estice pentru a construi o analiză, un cadru teoretic și perspective de luptă comune. Punctele noastre
Periferializarea Europei () [Corola-website/Science/296080_a_297409]
-
balcanice devine prezentul țărilor PIIGS. Durerea vremurilor de austeritate rezonează cu experiențele „tranziției” în Estul european. Istoria nu se chiar repetă, dar anumite strategii agresive de transformare sunt refolosite. Politicile îndatorării, de strângere a curelei și ajustările structurale impuse în contextul post-socialist din ’90 (ba chiar dinainte) conțin suficiente lecții din care țările PIIGS pot învăța în prezent. Astăzi suntem martorii la două procese deosebit de violente de tranziție în Grecia și Ucraina. Trebuie să înfruntăm aceste procese direct, fără a lăsa
Periferializarea Europei () [Corola-website/Science/296080_a_297409]