69,343 matches
-
prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: - Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi; - Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; - Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 referitoare
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: - Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi; - Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; - Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepției
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
martie 2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri. Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri. Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul de față, și printr-o jurisprudență constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispozițiile
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
a acesteia) generează, în conformitate cu dispozițiile Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, obligația de respectare a acestora de către toate autoritățile publice, pe cale de consecință, Parlamentul avea obligația de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligația de a modifica și Art. 173 din regulamentul propriu de organizare și funcționare. În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
mai sus, vă solicit să constatați existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
vadă o poziție mult mai radicală, față de acest subiect, a președintelui Klaus Iohannis, a cărui securitate politică nu o vede asigurată, "într-un moment în care Victor Ponta se restartează singur". "România nu se restartează cu un vot anti-justiție, în Senatul României. Așa nu poate fi restartat. Cererea Alinei Gorghiu este una întemeiată și o aplaud pentru asta. Aș fi vrut să văd o poziție mai radicală a unui președinte altfel, pentru că de asta l-am votat, dar o poziție mai
Reacția ambasadelor privind votul în Senat. Rareș Bogdan, OPINIE: Afectează PNL () [Corola-website/Journalistic/102201_a_103493]
-
este una întemeiată și o aplaud pentru asta. Aș fi vrut să văd o poziție mai radicală a unui președinte altfel, pentru că de asta l-am votat, dar o poziție mai clară privitoare la ce s-a întâmplat, astăzi, în Senat. Din punctul meu de vedere, este foarte grav ceea ce s-a întâmplat acolo. Cred că, dacă Victor Ponta nu a fost schimbat în primele trei luni de zile, în următorul an și jumătate îl vom avea la putere și mai
Reacția ambasadelor privind votul în Senat. Rareș Bogdan, OPINIE: Afectează PNL () [Corola-website/Journalistic/102201_a_103493]
-
exercite presiuni asupra președintelui țării, presiuni care, în aprecierea inculpatului, ar avea aptitudinea de a influența cercetările în prezenta cauză", se arată în referat. Țin relația prin Rareș Bogdan cu Iohannis, pentru că are nevoie de mine să fac majoritatea la Senat" Marian Vanghelie invocă numele lui Klaus Iohannis și al lui Rareș Bogdan, în cadrul unei convorbiri cu Mariana Carla Dinu: "Vanghelie Daniel Marian: Deci, eu știu toate fazele. Deci, nu trebuie să... să discutăm! Discutăm numai la ureche, așa! și eu
Rareș Bogdan, în dosarul lui Marian Vanghelie. INTERCEPTĂRI by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102236_a_103528]
-
oricum în seara asta, auzi, să vorbesc cu Rareș, să se ducă mâine dimineață, la prima oră, la Iohannis, înțelegi? Că eu am o... Țin relația prin Rareș Bogdan cu Iohannis, pentru că are nevoie de mine să fac majoritatea la Senat. Dinu Mariana Carla: Am înțeles!". ------ "Dinu Mariana Carla: N-a venit? Vanghelie Daniel Marian: Da' te rog eu frumos spune-mi, scrie-mi pe foaie ce s-a întâmplat acolo, ca să știu! Te rog eu frumos! Ai încredere în mine
Rareș Bogdan, în dosarul lui Marian Vanghelie. INTERCEPTĂRI by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102236_a_103528]
-
parte și SCA "Șova și Asociații" pe de altă parte. Iată comunicatul DNA: În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție - doamna Laura Codruța Kövesi a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J. referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului ȘOVA DAN-COMAN, cu privire la săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu. Cererea procurorilor anticorupție are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care
DNA cere arestarea lui DAN ȘOVA by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102237_a_103529]
-
folosești așa cum vrei tu, nu cum vrea el... da, ți-am spus că e bun pentru relații, nu pentru altceva." Toni Greblă știa că e interceptat când a acceptat numirea la CCR La sfârșitul lunii ianuarie, după ce DNA a cerut Senatului începerea urmăririi penale pe numele său, Greblă declara, într-o intervenție telefonică la Antena 3, că știa că serviciile îi ascultă telefonul, dar nu avea informații că s-ar afla în centrul unui dosar instrumentat de DNA. "Știam că fac
STENOGRAME. SRI l-a interceptat pe Toni Greblă când era judecător CCR: "Știam că sunt filat și ascultat" () [Corola-website/Journalistic/102243_a_103535]
-
mai departe.Nu aveam informații precise, că au început interceptările la date de. Dar, era evident. Am simțit. E și un al șaptelea șimț. Acum mi s-a și confirmat această bănuială", declara Greblă. Fostul președinte al Comisiei Juridice din Senat a fost numit judecător al Curții Constituționale în decembrie 2013. El a înlocuit-o în funcție pe judecătoarea Iulia Motoc, aleasă magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
STENOGRAME. SRI l-a interceptat pe Toni Greblă când era judecător CCR: "Știam că sunt filat și ascultat" () [Corola-website/Journalistic/102243_a_103535]
-
fost încă o dată ignorate de CNAS, care nu a prezentat nota de fundamentare și analiza de impact a modificărilor propuse, oferind ca justificare doar pretinsa îmbunătățire a calității serviciilor medicale prin competiție și accesul tinerilor medici de familie în sistem. Senatul SNMF a decis în cadrul ședinței extraordinare din 24 ianuarie 2015 neacceptarea proiectului menționat și proteste de amploare ale medicilor de familie în situația menținerii lui. Nu încetăm să credem că numai calea dialogului și înțelegerea corectă a funcționării reale a
Scandal uriaș în Sănătate:”E un jaf. Vor să ne vândă unui supermarket” by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102256_a_103548]
-
pentru situații fără ieșire”. Textul este până la urmă adoptat de Adunarea Națională la 29 noiembrie 1974, stânga, îndeosebi, venind în ajutorul deputaților de centru favorabili legii, dar nu majoritari în Adunare, în acest caz. Legea a fost apoi adoptată la Senat, două săptămâni mai târziu. Legea a intrat în vigoare la 17 ianuarie 1975. Simone Veil a revăzut „carta spitalelor” închizând îndeosebi instituții cu prea slabă activitate, a reechilibrat conturile Institutului Pasteur și a stabilit ajutoare financiare destinate mamelor cu copii
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
a susținut pe Édouard Balladur la alegerile prezidențiale din 1995; ea a părăsit guvernul în urma victoriei lui Jacques Chirac. Apoi a aderat la UDF, pe care a părăsit-o doi ani mai târziu. Numită membră a Consiliului Constituțional de către președintele Senatului, René Monory, în martie 1998, ea a făcut parte din înalta jurisdicție până în martie 2007. În 2005 a chemat alegătorii să voteze „DA” la referendumul asupra Constituției Europene. Din 2000 până în 2007 a prezidat Fundația pentru memoria Holocaustului, iar în
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
unde a studiat Dimitri Mendeleev) a fost reînființat în 1828 că o instituție de învățământ independența de Universitatea din Sankt Petersburg și a format profesori până când a fost închis în cele din urmă în 1859 În 1849, după Primăvară Națiunilor, Senatul Imperiului Rus a decretat că rectorul ar trebui mai degrabă să fie numit de către ministrul instrucției publice decât ales de către Adunarea Universității. Cu toate acestea, Piotr Pletniov a fost reales rector și în cele din urmă a devenit cel mai
Universitatea de Stat din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/337643_a_338972]
-
aparență de legalitate loviturii de stat, comuniștii au convocat în grabă, chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947, o ședință a Adunării Deputaților, care să hotărască înlăturarea Monarhiei și să proclame Republica Populară Română (camera superioară a Parlamentului țării, Senatul, nu mai exista, probabil fiind considerată „burgheză”). Parlamentul aflându-se în vacanță parlamentară (20 decembrie - 20 ianuarie), iar deputații fiind plecați în circumpscripții (pe vreme de iarnă), o adunare legal constituită (conform Constituției și Regulamentului Camerei) nu se putea face
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
lui Lactanțiu și a sfârșitului Imperiului, sentimentul de bătrânețe a Romei este foarte prezent: Symmachus a introdus, în scrisoarea faimoasă pe care a adresat-o lui Valentinian al II-lea pentru a-i cere restabilirea altarului Victoriei în sala întrunirii Senatului, o prozopopee a Romei, care vorbește despre ea însăși ca despre o femeie foarte bătrână. Când Stilicon a cerut arderea cărților sibiline prin 405 d.Hr., este posibil ca el să fi vrut să facă să dispară, în momentul în
Roma (zeiță) () [Corola-website/Science/337647_a_338976]
-
vedere politic activ ca un membru de partid de opoziție în 1992, vorbind împotriva dictaturilor și în favoarea democratizării. În 2007, în ceea ce a fost considerat primul liber a avut loc și alegeri corecte în țară, a fost ales membru al Senatului din Mauritania, ca unul dintre cele șase femei senator în legislatura din 56 de membri. Ea a fost prima persoana de la muzician iggawen castă pentru a servi în politică. la Scurt timp după ce a fost ales, o lovitură de stat
Malouma () [Corola-website/Science/337638_a_338967]
-
de casete și Cd-uri cu albumele ei au fost confiscate. După lovitura de stat, liderul, Mohamed Ould Abdel Aziz, a permis alegeri pentru a continua cu mici întârzieri. El a fost ales președinte în iulie 2009 și alegerile în Senat, în care o treime din membri ai confruntat cu re-electorale au avut loc de asemenea. opoziția parlamentară grup, numit "Ech-Choura", din care Malouma a fost un membru și a servit ca Prim-Secretar, a constituit 12 membri ai 56-membru în
Malouma () [Corola-website/Science/337638_a_338967]
-
în care o treime din membri ai confruntat cu re-electorale au avut loc de asemenea. opoziția parlamentară grup, numit "Ech-Choura", din care Malouma a fost un membru și a servit ca Prim-Secretar, a constituit 12 membri ai 56-membru în Senat, după alegerile din 2009. A servit, de asemenea, la Grupul Parlamentar pentru Mediu și ca al 2-lea Secretar al Comisiei pentru Afaceri Externe, Apărare și Forțele Armate. Malouma a anunțat în aprilie 2014, că ea nu mai simțea ea
Malouma () [Corola-website/Science/337638_a_338967]
-
este deputatul ales să prezideze ședințele camerei inferioare a Parlamentului României. El este și președintele Biroul permanent al Camerei Deputaților și a doua persoană în linia de succesiune prezidențială, după Președintele Senatului. Președintele Camerei Deputaților este ales prin vot secret cu majoritatea voturilor deputaților. Dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritatea absolută a voturilor, primii doi clasați se înfruntă din nou într-un al doilea tur, iar câștigătorul este desemnat cel care
Președintele Camerei Deputaților din România () [Corola-website/Science/337661_a_338990]