73,689 matches
-
s recent history, where the identity issue is only touched upon. It is not the main issue.[...] [caption id="attachment 1737" align="aligncenter" width="600"] Independent Moldova. Erratum, 2014. Photo: Teatru-Spălătorie[/caption] How do you see things în a wider cultural context în Moldova? Are there other examples from the theatre or from literature where you can see this type of history revisited? These topics are just aș delicate here aș they are în România. We don’ț have a theatre performance
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
născut în locul potrivit împletește poveștile de viață a 5 persoane care au trăit experiența refugiului, cu fragmente din „Ghidul de Obținere a Cetățeniei Române pentru Cetățeni Străini”. Spectacolul își propune să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației, în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. </p> Platforma
Comunicat: Nu ne-am născut în locul potrivit () [Corola-website/Science/295841_a_297170]
-
descris mai sus. <i>Brand</i> este până la urmă un obiect ce ajunge să aibă carieră proprie, un semnificant ce desemenează o marfă oarecare. Valoarea mărfii respective este dată de semnificant, iar acesta, o dată creat, generează plus-valoare de-sine-stătăor, independent de contextul ce l-a generat. Această perspectivă lucrativă asupra Atelierului 35, mai potrivită sectorului pieței de artă decât celui independent, nu prea are legătură cu realitatea. X: Conducerea UAPR a făcut în mai multe rânduri referință la atelier 35 ca „brand
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
lucrătoarele în cîmpul artei să se organizeze și să acționeze politic. V: Și sunt tocmai condițiile de muncă ale lucrătoarelor și lucrătorilor în artă ce ar trebui să constituie o prioritate pentru UAPR. E interesant și ilustrativ ca în acest context, UAPR să prefere - inițial - mutarea Pavilionului în aceste spații. Pavilionul e cunoscut pentru relațiile profesionale problematice pe care le-a dezvoltat și pentru o etică profesională generală bazată pe abuz și autoritarism[4]. Întrebarea atunci e: ce fel de etică
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
este și ce ar putea fi UAPR? X: Din punctul nostru de vedere, UAPR este o idee valabilă. Chiar dacă funcționează printr-o dinamică ierarhică, Uniunea are o structură sindicală și se bazează pe ideea solidarității între lucrători în artă. În contextul în care condiția artistei devine din ce în ce mai precară un astfel de model este, considerăm noi, necesar. V: Dacă ne uităm puțin la istoria UAPR, aceasta a fost înființată, la fel ca celelalte uniuni de creație, ca un instrument privilegiat al controlului
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
cu ce ar trebui să susțină o structură de tip sindical în câmpul artei. UAPR ar putea deveni o organizație care în mod formal, „ține spatele” unui discurs critic ce adresează condițiile de muncă și etica producției artistice într-un context în care acest discurs e în pericol de a fi cooptat de sectorul financializat al sistemului artistic. În încheiere, subscriem la ideile punctate de Spațiul Platforma în declarația sa de susținere a Atelier 35. Declarația de susținere a Spațiului Platforma
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
ale unor indivizi singuratici”, în timp ce atacurile de la Paris par să fi fost organizate. Ce să mai spunem, așadar, despre atacuri letale asupra jurnaliștilor, comise, nu de un grup de fanatici religioși, ci de guverne alese în mod democratic? În acest context, comentariile presei corporatiste despre masacrul de la Charlie Hebdo sună ca o imensă ironie și ipocrizie. The Telegraph comenta : „Demonstrațiile de la Paris ne reamintesc măcar că oamenii dispuși la violență sunt nu o minoritate, ci fărîmă din fărîma unei unei minorități. Și
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
*Tema GAP 9 Pe parcursul anului 2015, Gazeta de Artă Politică va colabora cu grupul Quantic* la realizarea unei serii de numere tematice concentrate pe problema locuirii, în context românesc și internațional. Vor fi abordate o serie de subiecte: procesele de gentrificare, evacuările forțate, retrocedările frauduloase, locuirea precară, situația adulților și copiilor fără adăpost, dereglementarea pieței imobiliare și a prețurilor chiriilor, strategii de rezistență la aceste probleme. Subiectele respective
Evacuările forțate și strategii de rezistență () [Corola-website/Science/295847_a_297176]
-
huntingtoniană a ciocnirii civilizațiilor și numeroase discuții despre modernizare și căile ei. Însă, ca și în alte cazuri, orice demers menit să contribuie la înțelegerea și lămurirea unor astfel de situații și provocări necesită nu numai o analiză amănunțită a contextului, ci și o coborîre în timp în căutarea unor semințe care au germinat lumea contemporană sau anumite aspecte ale acesteia. In ultimele cinci secole, colonialismul european si ideologia si initiativele modernizării au marcat sistemul mondial într-o manieră complexă. Modernizarea
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
să artistică, cât și în demersurile teoretice, finalizând un doctorat pe tema naționalismului în arta anilor ‘70-‘80. David Schwartz este regizor de teatru, interesat de genealogia naționalismului în spațiul românesc și de istorii ale mișcărilor progresiste de rezistență în context local. </i> V: De curând, România are un nou președinte și e simptomatic cât de importantă - centrală aș zice - a fost legitimarea acestei președinții prin manipularea dorinței de apartenență la Europa. Nu doar că obsesia intelectuală pentru Europa nu s-
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
programatic amplu de raliere la modernitatea occidentală a unei societăți aflate la marginea sau în afara structurilor acesteia, înțelegem deja că aveam premisele perfecte ale instalării acestei dorințe pentru Eu-ropa. D: Dar cred că a fost și o soluție strategică. În contextul expansiunii Imperiului Otoman și a Imperiului Țarist, a fost și o strategie politică. V: Cu siguranță că a fost și o strategie politică. Lucrurile as-tea sunt complementare, până la urmă. Ideea că opțiunea către occidentalizare ține de un arbitrar politic nu
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Cu siguranță că a fost și o strategie politică. Lucrurile as-tea sunt complementare, până la urmă. Ideea că opțiunea către occidentalizare ține de un arbitrar politic nu e foarte utilă. Elitele politice erau deja într-o situație de subalternitate într-un context geopolitic, iar spațiul românesc era deja de mult vizat către o cooptare sistemică. D: Și eu cred că nu a fost neapărat o situație de opțiune reală, ci mai degrabă singura soluție posibilă în contextul de supunere respectiv, în situația
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
situație de subalternitate într-un context geopolitic, iar spațiul românesc era deja de mult vizat către o cooptare sistemică. D: Și eu cred că nu a fost neapărat o situație de opțiune reală, ci mai degrabă singura soluție posibilă în contextul de supunere respectiv, în situația geopolitică de atunci. Cred că este interesant de văzut cum s-a legat această obsesie pentru Occident de ceea ce se întâmplă pe plan local, si cum s-a legat cu proiectul național, construit tot pe
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
de atunci. Cred că este interesant de văzut cum s-a legat această obsesie pentru Occident de ceea ce se întâmplă pe plan local, si cum s-a legat cu proiectul național, construit tot pe model occidental. V: Proiectul național în contextul românesc a fost preluat de la revoluționarii francezi și aplicat într-un context est-euro-pean unde nu aveai aceleași premise politice, nu aveai aceleași clase sociale sau condiții istorice de tipul popularitatea tiparu-lui, omogenitatea limbii, o dominantă a unei etnii, etc. D
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
această obsesie pentru Occident de ceea ce se întâmplă pe plan local, si cum s-a legat cu proiectul național, construit tot pe model occidental. V: Proiectul național în contextul românesc a fost preluat de la revoluționarii francezi și aplicat într-un context est-euro-pean unde nu aveai aceleași premise politice, nu aveai aceleași clase sociale sau condiții istorice de tipul popularitatea tiparu-lui, omogenitatea limbii, o dominantă a unei etnii, etc. D: Nici macar că structura de clase și procese economice nu existau similarități. Spre deosebire de
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
și irațional. Avem de-a face cu o perspectivă orientalista a cărei unic scop este de a face proiectul național liberal singurul valabil, cel care afirma adevărul și binele. Or, proiectul național așa cum a fost de la bun început conturat în contextul occidental are o componentă fundamentală etnocentrică. [caption id="attachment 1847" align="aligncenter" width="600"] Daniel Tristan - tricolor 1, textil, 2012 - realizat în cadrul proiectului „Ceilalți Noi”, coordonat de Veda Popovici[/caption] Putem privi proiectul statului național că un proiect de structurare, organizare
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
spuneai mai devreme, sigur că proiectul național este unul fundamental etnicist, asta e esența lui, dar felul în care s-a construit apartenența este cumva diferit, nu doar în dihotomia, într-adevăr orientalista, vest-est, ci și prin raportarea la alte contexte. În America Latină, de exemplu, construcția națională fiind desigur făcută într-un context foarte diferit și de pe alte baze, uneori chiar de cei care se opuneau colonialismului, nu de cei care îl înlesneau/ in-strumentau, proiectul național s-a concentrat mai degrabă
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
e esența lui, dar felul în care s-a construit apartenența este cumva diferit, nu doar în dihotomia, într-adevăr orientalista, vest-est, ci și prin raportarea la alte contexte. În America Latină, de exemplu, construcția națională fiind desigur făcută într-un context foarte diferit și de pe alte baze, uneori chiar de cei care se opuneau colonialismului, nu de cei care îl înlesneau/ in-strumentau, proiectul național s-a concentrat mai degrabă pe apartenența la un teritoriu, nu neapărat la o limbă sau la
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
mi se pare și mie important de discutat. Discursul național mai degrabă a sufocat decât a potentat orice teorie ce putea duce către un discurs decolonial, critic, emancipator V: Un raspuns provizoriu la această întrebare ar fi că nu - în contextul strict românesc, mai degrabă nu avem de-a face cu vreo componentă anti-colonială. Discursul național mai degrabă a sufocat decât a potentat orice teorie ce putea duce către un discurs decolonial, critic, emancipator. Discursul național în contextul românesc este fundamental
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
că nu - în contextul strict românesc, mai degrabă nu avem de-a face cu vreo componentă anti-colonială. Discursul național mai degrabă a sufocat decât a potentat orice teorie ce putea duce către un discurs decolonial, critic, emancipator. Discursul național în contextul românesc este fundamental o narațiune de apartenență la Europa. Diversele sale versiuni construiesc, fiecare, propria reprezentare a Europei, unele se hranesc din altele, altele se contesta sau intra în competiție, însă toate caută să demonstreze apartenența. Dacă ne uităm la
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
nu era o prioritate a statului nou. Varianta de identitate națională a regimului Dej își găsește apogeul și împlinirea în regimul Ceaușescu. Din acest punct de vedere, abia acesta din urmă este un alt mare moment al proiectului național în contextul românesc. Aici avem mai multe definiții ale națiunii care intră în competiție, cum spune Verdery 1. Avem o variantă a aparatului de putere, a scenei culturale intelectuale pe care o menționai, discursul diasporei și cel al Bisericii Ortodoxe Române. Varianta
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
perioada Ceaușescu s-a revenit la o marginalizare clară pe criterii etnice. V: Deci iată coerentă perfectă a proiectului național în sens naționalist de-a lungul întregului secol XX. Cred că e mai interesant să vedem etnocentrismul discursului național din contextul românesc că însemnând un pic altceva decât pur și simplu centralitatea românilor că etnie. Dacă ne întoarcem la ce înseamna de fapt proiectul statului-națiune - cooptare în modernitatea occidentală -, putem înțelege etnocentrismul că un mod de control al populațiilor prin crearea
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
formă de structurare a societății care creeaza echivalente acolo unde ele nu există, eliminând Diferență față de modernitatea occidentală. Este o modalitate de a recunoaște diferența mică, minoră în timp ce ceea ce se întâmplă este o cooptare la un sistem mondial. Etnocentrismul din contextul românesc trebuie văzut mai ales din perspectiva această. Până la urmă, si aceasta ficțiune a etniei românești este de un anumit fel, cu două caracteristici majore: ea este odată depozitara unui anumit tip de cunoaștere ancestrala, milenara - cu scopul incorporării populațiilor
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
anumit tip de identitate și nu trebuie să lăsăm treaba asta în mâinile dreptei. Problema este ca, din acest punct de vedere, e foarte greu să facem analogii cu spațiile latino-americane. Până la urmă, in ce măsură mai avem astăzi în contextul românesc elemente culturale ce preced acesta modernitate? Și cred că aici e o altă discuție ce trebuie purtată. Ce cred însă că putem cu siguranta face este să ne uităm într-o istore mai recentă, să construim o viziune a
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
îți sunt date, în care ești deja încadrat, catre care ești tras. Oricât de complicat și de dificil ar putea părea un aseme-nea proiect, cred ca este cel de care avem nevoie. Trebuie să ne uităm la proiectul național în contextul românesc în toate ava-tarurie sale că o serie de încercări de a răspunde la acea tensiune coloniala care este la baza acestei culturi. Sarcina construirii unui nou tip de subiectivitate și proiect al colectivităților este o ruptură, dar trebuie să
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]