7,771 matches
-
primele forme ale interesului său pentru analiza paralelismului în poezie datează din 1915- 1917, la vârsta studenției. În realitate, faptul că aceste tentative de la 20 de ani au căpătat greutate conceptuală abia o jumătate de secol mai târziu nu e întâmplător. De fapt, angajarea lui Jakobson în problema "paralelismului gramatical" e rezultatul unui interes pe care l-au arătat filologia și etnologia între 1930 și 1960 pentru tradițiile poetice chinezești și ebraice. În articolul din 1960, evocă schimburile cu Peter A
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Universul literaturii e mai puțin un spațiu de producție a unui discurs despre geniu, cât unul de receptivitate, capabil să absoarbă toate celelalte "sintaxe" ale genialității, din domeniul medical, din domeniul exemplarității istorice sau din cel al psihologiei infantile. Nu întâmplător, partea a patra a cărții, care descrie coordonatele imaginarului feminin al genialității, se sprijină integral pe o ilustrare romanescă, mai precis pe analiza a două texte, romanul Corinne al Doamnei de Staël și Louis Lambert de Balzac. Ceea ce aș reproșa
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
integral lista alcătuită de Heliade Rădulescu. Cele mai multe dintre nume (mai bine de jumătate) fac parte din corpul boieresc al Țării Românești, așa cum apare în documentele de la 1820-183064. Între ei, oameni cu realizări diverse, unii reținuți în istorie, alții uitați complet. Întâmplător, nomenclatorul înregistrează și câțiva revoluționari. Dar Heliade Rădulescu nu i-a selectat în funcție de traseele personale, de gesturile și acțiunile lor memorabile sau particularizante. Într-un singur caz, cel al lui Atanasie Hristopul, menționează faptul că a contribuit la redactarea Codului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a "momentului poetic" pe care îl evocă poeticianul francez e cel din cunoscutele versuri eminesciene: Și dacă ramuri bat în geam/ Și se cutremur plopii,/ E ca în minte să te am/ Și-ncet să te apropii" etc. Nu e întâmplător faptul că prin titlul său, Și dacă..., acest poem de dragoste nu face aluzie la tema erotică, ci tocmai la procedeul de lansare a alegoriei: poezia se oferă ca "tehnologie" de producere a unei continuități în ordinea lumii (dacă.., atunci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
raza de acțiune în spațiu a unei mișcări generaționale, precum și adâncimea efectului ei în societate"129. E riscul și în același timp fascinația pe care o exercită figura generației, de a nu putea limita profunzimea imersiunii sale sociale. Nu e întâmplător faptul că această temă a revenit constant de-a lungul istoriei literaturii române: Generația '27, articolul lui Tudor Vianu despre Generație și creație din 1935, eseul lui Mircea Martin din 1969 care prezenta sub același titlu promoția scriitorilor șaizeciști sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unor piese unice... E o bună introducere în logica monumentalizării. Vestigiile arheologice, resturile de statui, monedele, poeziile populare presupun o bogăție la vedere și în același timp ignorată. Torsul unei sculpturi romane pe care se sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare păstrate de-a valma printre foi îngălbenite și ziare vechi, metaforele și imaginile insolite conservate în memoria câtorva țărani bătrâni ca să fie rostite la șezători. Relatările arheologilor amatori din secolul al XIX
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
eveniment al materiei, în obscuritatea unei lăzi, în pământ sau în disponibilitatea unei limbi ori a unei spiritualități colective. Între figura colecționarului și aspirația la "bogăție" pe care o implică mitologia genialității există astfel o relație strânsă. Și nu e întâmplător faptul că în universul de reprezentări al epocii "comoara", "tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o apreciere a virtuților recluziunii, ale retragerii, ale odihnei. Omul se regăsește pe sine tocmai atunci când se sustrage obligațiilor sociale, în intimitate, în momentele de absență din lume. Înscrierea acestei atitudini în orizontul acțiunii e evident dominată de hazard: numai întâmplător, și în mod intermitent, vocația ajunge să se manifeste prin activități sau angajamente publice. În al doilea rând, e posibil ca propria meserie să fie asumată ca o vocație. În universul democratic definit de economia capitalistă, specializarea, delimitarea foarte strictă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e simplă, literatura era utilizată ca suport moral. Din clasa a doua, școlarul nostru primea fabule și nuvele moralizatoare: începea cu Fedru și La Fontaine, continua cu Florian în clasa a treia, și termina cu Fénélon în clasa a patra. Întâmplător, putea să îi cadă în mână câte un autor român, însă probabil că nici măcar nu observa. În clasa a doua se foloseau niște nuvele ale lui Petrache Poenaru, desigur, pentru calitatea lor moralizatoare, fără nicio conotație legată de corpusul cultural
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
știe, dar care, prizonieră a acestei științe, nu știe nimic. Mâinii stângi îi corespunde maniera individuală, înnăscută, sălbatecă, care nu știe nimic, dar care, liberă, știe ceea ce cealaltă nu poate ști. "Prostituata mână dreaptă" opusă "virginei mâini stângi"121. Nu întâmplător una dintre cele mai cunoscute maniere din cultura română, arghezianismul, e asociată scrijelirii "cu unghiile de la mâna stângă". Faptul că Eminescu găsea texte imperfecte în biblioteca lui Pumnul, faptul că manualul pe care acesta l-a conceput era plin cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
București, 1935, p. 164. 10 Cezar Bolliac, "[Scrisoare către C. Negruzzi]" (1836), în Scrieri, II, p. 10. 11 G. Barițiu, "Scriitorii clasici" (1838), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 270-272. Acest argument numeric nu e întâmplător la G. Barițiu, care s-a preocupat constant de problema statisticilor demografice în paginile Foii pentru minte, inimă și literatură. În 1844, articolul "Din statistica Transilvaniei" (Foaie pentru minte, inimă și literatură, VII (1844), nr. 21, 22 mai, pp. 161-163
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe vremea lui Carol al II-lea. Izolarea era chiar în centru, o cameră imensă ca suprafață, înaltă de 4 m iar de pe plafonul acestei camere picura permanent apă. Eu cred că era ceva deliberat aranjat, că nu putea fi întâmplător, de vreme ce nu ploua tot timpul afară. Pe Fortul 13, Reduit, pe podeaua de ciment, era permanent apă, de la 1 cm până la 5 cm. În condițiile astea nu aveai cum să dormi noaptea, mai ales că nu ți se dădea decât
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lor. Am plecat mai departe și la vreun kilometru de graniță era o bancă austriacă unde am schimbat niște bani. De acolo am pornit tot pe jos până la Viena. C. I.: Cum ați ajuns la Viena? S. Ț.: Am ajuns întâmplător pe o stradă unde era un polițist la care m-am dus direct spunându-i că sunt din România și că am venit ilegal. Când a auzit ăla că am venit ilegal l-a apucat un chef de vorbă, că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Vaslui", mi-a mai zis. Dar eu am terminat repede cu el pentru că i-am spus: Domnule, eu nu-s turnător, n-am turnat pe nimeni, așa ca să fac rău". Și n-a mai venit, dar m-am mai întâlnit întâmplător cu el prin Iași. Mai mult chiar, a venit și pe la Miroslava, cât am lucrat acolo la fermă, dar nu ca să-mi ceară să dau declarații sau să torn sau să mă întrebe, nimic de genul acesta, ci a venit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
321 vol. I, Movilă Nicolae, fila 323 vol. I., Oprișan Dumitru, fila 325, vol. I., Cioară Ioan, fila 328 vol. I.". La fila 114 recto, în legătură cu inculpatul Cioară C. Ioan se găsesc următoarele: "În mai 1950 Cioară Ioan se întâlnește întâmplător prin Bârlad cu Movilă Sergiu Petre, cu care discută și se plimbă, iar acesta îi cere să-i procure armament și munițiuni, arătându-i că are să-i facă cunoștință cu un prieten al lui. Își dă întâlnire pentru săptămâna viitoare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Pe de o parte, teza pe care o propune Teorema ține de orientarea lui Pasolini către „valorile“ comunismului. Scrierea e o alegorie a demistificării burgheziei, clasă socială anacronică, lipsită de miez și de viață, într-un context politic nou. Nu întâmplător, personajul responsabil cu seducerea fiecăruia dintre „burghezi“ are o apartenență socială incertă. „Altceva - umanitatea, lumea, clasa lui socială - este palid în el“, scrie Pasolini. Astfel, fascinația noului și slăbiciunea vechiului au ca rezultat o serie de confruntări revelatorii. Care - pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Așadar, erau alese teme cu un impact deosebit asupra cititorilor, a unor subiecte mai controversate, care trebuiau lămurite prin prisma Bisericii Catolice. Faptul că cele mai multe articole de acest gen au apărut în revistele "patronate" de preoți franciscani nu a fost întâmplător, căci ei fiind misionari prin formare foloseau textele cu cel mai mare efect și atingeau problemele existențiale ale credincioșilor. Autorii au apelat deseori la traduceri ale unor mari teologi din Occident, adaptându-le apoi la realitățile din România. Un articol
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unui an întreg, până în mai 1937, deși inițial trebuia să se închidă în octombrie 1936, iar a doua dată hotărâtă fiind ianuarie 1937. Momentul închiderii acestei manifestații unice în lumea catolică și cu un ecou foarte puternic nu a fost întâmplător ales; el a coincis cu sărbătorirea vârstei de 80 de ani ai Sfântului Părinte Papa Pius XI, la 31 mai 1937868. Expoziția mondială a presei catolice a fost prezentată în diverse ziare din întreaga lume; ideea comună enunțată cu privire la manifestare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viziunea Vaticanului ce includea și crearea unui cotidian exponențial pentru comunitatea catolică din România, care să fie un factor de coeziune și de unificare a acesteia prin presă. Locul ales pentru tipărirea publicației reprezentative pentru comunitatea catolică nu a fost întâmplător; optându-se pentru București, s-a demonstrat pe de o parte importanța acordată fenomenului în sine și a necesității transmiterii mesajului dorit la nivel național (dorindu-se practic ieșirea din zona provincială, locală sau regională), iar pe de altă parte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Există patru scenarii clinice posibile caracteristice pacienților cu carcinom al VB: neoplazia este suspectată preoperator, datorită simptomatologiei, cancerul este descoperit întâmplător cu ocazia unei examinări radiologice (ecografie abdominală sau examinare computer tomografică), boala este descoperită incidental în timpul colecistectomie pentru o boală benignă a colecistului sau carcinomul este descoperit la examenul morfopatologic după o colecistectomie simplă [1]. Pacienții cu cancer timpuriu sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92172_a_92667]
-
nu e vorba doar de o temă literară printre altele, ci de o chestiune esențială și fundamentală care privește condiția literaturii însăși, iar faptul că o carte fondatoare a literaturii occidentale ca Odiseea este o carte despre ospitalitate nu e întâmplător. Răspunsul pe care Alain Montandon îl găsește la această coincidență ține de intertextualitatea de esență a oricărei scrieri literare, fiindcă o știm de la Kristeva și Barthes încoace, nu există text în afara intertextului. Capitolul consacrat intertextualității ca ospitalitate în Cartea ospitalității
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai secretă între arbore și ospitalitate. Fără îndoială că nu e o întâmplare că Abraham stă sub un copac (la stejarii din Mambre se arată lui Abraham cei trei îngeri ai Domnului și el le oferă ospitalitate). Și nu e întâmplător că Filemon și Baucis, gazde model, se transformă în copaci. Există desigur și alte motivații pentru aceasta, copacul fiind și cel care găzduiește sufletele morților în numeroase credințe. Dar el este și cel care oferă ospitalitatea frunzișului său hoinarului, imagine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
larg, în care diferite grupuri socio-culturale trăiesc într-un spațiu fizic comun fără să-și propună în mod explicit să comunice și să coopereze. Societățile multiculturale sunt realități date în care oamenii care aparțin diferitelor grupuri intra în contact doar întâmplător, toleranța grupurilor unul față de celălalt fiind una de tip pasiv. Admițând ipoteza că lumea contemporană este o structură din ce in ce mai evident pluriculturală, având în vedere perspectiva interculturală și cea multiculturală asupra societății și pornind de la o abordare de tip incluziv, considerăm
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
4 modele ale comunicării informale: modelul liniar (tip șuvița) - fiecare persoană spune altei persoane, comunicarea mergând de la om la om ; modelul suetă (margareta) - o persoană spune concomitent tuturor; 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE modelul probabilistic - o persoană spune întâmplător altor persoane; modelul ciorchine - presupune difuzarea informației prin alegerea destinatarului informației. Modelul ciorchine este tipul predominant de rețea de comunicare informală. Acest lucru semnifică faptul că numai o parte din oameni sunt difuzori activi de informatie în comunicarea informală. Zvonurile
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
modele ale comunicării informale: modelul liniar (tip șuvița) - fiecare persoană spune altei persoane, comunicarea mergând de la om la om ; modelul suetă (margareta) - o persoană spune concomitent tuturor; 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 23 modelul probabilistic - o persoană spune întâmplător altor persoane; modelul ciorchine - presupune difuzarea informației prin alegerea destinatarului informației. Modelul ciorchine este tipul predominant de rețea de comunicare informală. Acest lucru semnifică faptul că numai o parte din oameni sunt difuzori activi de informatie în comunicarea informală.(vezi
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]