7,108 matches
-
de citit povestea “ Lebedele”E foarte interesantă. Abia aștept să aflu ce se va întâmpla cu Eliza. Bunica m-a privit zâmbind. Am zâmbit și eu și nu știu dacă mi s-a părut sau am auzit cu adevărat o șoaptă: - Bravo, fetițo! Să fi fost bunica? Să fi fost regina cărților? Tu ce părere ai? EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Cine crezi că i-a spus “bravo”fetiței? * Care este numele personajului principal al povestirii? * Ce nu voia să facă fetița
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
o constelație de amintiri așezate pe cerul istoriei individuale. Sesizez, cu gândul prietenului, efemeritatea ce impune, prin survenirea morții, preschimbarea lui este în a fost, transformarea ce irigă viața întru disoluție și perpetuă renaștere. Și aud, împreună cu încercatul meu camarad, șoaptele testamenttare ale celui ce ne-a părăsit, șoapte ce mereu imploră să nu-i uităm ostenirea pelerinajului prin lume, să nu trecem în ascunsul ne-evocării chipul său precum mormântul o va face dăruindu-l pământului. Astfel, conștiința mea experimentează
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
individuale. Sesizez, cu gândul prietenului, efemeritatea ce impune, prin survenirea morții, preschimbarea lui este în a fost, transformarea ce irigă viața întru disoluție și perpetuă renaștere. Și aud, împreună cu încercatul meu camarad, șoaptele testamenttare ale celui ce ne-a părăsit, șoapte ce mereu imploră să nu-i uităm ostenirea pelerinajului prin lume, să nu trecem în ascunsul ne-evocării chipul său precum mormântul o va face dăruindu-l pământului. Astfel, conștiința mea experimentează același fenomen al empatiei, al punerii în locul celuilalt
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unui hău, fiecare pas și balansare survenind sub semnul posibilei prăbușiri, înaintarea fiind un act solitar, o concretizare a unei decizii individuale. Majoritatea imaginilor labirintului răzbat dinspre deșerturile anticului Egipt și mirajul vechilor greci prelungindu-și rezonanțele în aura de șoapte sacre ale catedralelor medievale. Aceste imagini ne prezintă diferite structuri labirintice dintre care unele au o singură cale pentru intrare și ieșire, altele dețin mai multe coridoare de contact cu exterioritatea sau se află construite circumsferic, dispuse în jurul unui centru-ieșire
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
demență sau suicid. Se vede pe sine înfrânt și compatrioții săi sfârtecați de cruzimea unei vieții neîndurătoare. Pentru el se deschide un scenariu cu pretenție de adevăr în care i se arată demonic sfârșitul său ce pare implacabil. Aude o șoaptă înșelătoare ce îi spune prevestitor finalul său ca și cum nimic și nimeni nu ar putea să-l smulgă vârtejului nimicirii sale. Și atunci, privind imaginea ce-i prezice, aparent implacabil, involuția nefastă urmată de un sfârșit fără de glorie, Tezeu se revoltă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pe drumul crucii asemeni unei palme a Divinității îi dăruiește acestuia o sacerdotală liniște ce-i inundă chipul prevestindu-i evocarea în icoanele evului creștin ulterior. Îmbrățișându-și crucea ca o prelungire cosmică a propriei agonii, Hristos pare a asculta șoaptele iscate prin lemnul ce-l poartă întru calvarul său, șoaptele rugăciunilor și blasfemiilor rostuite de cei pe care îi însoțește dintotdeauna. În noaptea decadenței umane, el își poartă răscrucea dintre urcușul spre înălțimi edenice și coborârea în avataruri de infern
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
acestuia o sacerdotală liniște ce-i inundă chipul prevestindu-i evocarea în icoanele evului creștin ulterior. Îmbrățișându-și crucea ca o prelungire cosmică a propriei agonii, Hristos pare a asculta șoaptele iscate prin lemnul ce-l poartă întru calvarul său, șoaptele rugăciunilor și blasfemiilor rostuite de cei pe care îi însoțește dintotdeauna. În noaptea decadenței umane, el își poartă răscrucea dintre urcușul spre înălțimi edenice și coborârea în avataruri de infern. Surd la zumzetul istoric uman și mut în a răspunde
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sărbători, oriunde privesc, eu nu văd aici decât negura maladiei triumfătoare. Trupurile semenilor mei răpuși sunt întinse pe caldarâmuri, iar pasul meu a devenit mereu un salt peste câte un astfel de trup. Auzul meu este invadat de murmurul și șoaptele de suferință ale unei lumi în care toți au fost egalizați întru boală. Epidemia intră în extazul plenitudinii sale și devine pandemie. Termenul de pandemie este, deasemenea, rezultanta a fuziunii dintre doi termeni grecești pan care înseamnă tot și același
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ea este investită cu importanța supremă drept imagine basoreliefică a unicei persoane ce contează primordial în sufletul meu sedus, persoana de care m-am îndrăgostit și despre care gândul și afectul cel mai lăuntric șoptesc în interioritate te iubesc. Această șoaptă îmi inundă conștiința, precum un potop ancestral de febrilități ce depășește și înfrânge orice baraj, orice autocorecție și stâpânire de sine în fluctuația spre exterioritate, în tendința către erupția prin cuvântul rostit. Astfel, murmurul lăuntric te iubesc devine, prin excesul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
reperelor cotidianității temporale echivalează aici cu a rosti te iubesc în afara apogeului propriei iubiri asemeni unui orator ce nu înțelege deplin ponderea, însemnătatea cuvintelor sale. Astfel, dacă mărturisirea te iubesc nu este piscul unui aisberg reprezentat de trăirea interioară și șoapta lăuntrică te iubesc atunci sensul ei este captiv efemerului mundan, nu deține temporalul iubirii, vine și pleacă fulgurant din exterioritate, nereflectând culminația unei iubiri lăuntrice, explozia de prea-plin a acesteia. Prin urmare, chiar atunci când iubești autentic pe cineva nu este
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
tensiunea inimii cucerite de zemfirurile erosului, fiind parte revelatorie a dragostei mele și nu aplicație constrângătoare survenită dintr-o exteriorriotate planificantă. Acum resimt că proiecția rostirii te iubesc spre individualitatea adorată se confruntă surprinzător cu imensitatea distanței dintre sufletele noastre. Șoapta de iubire pășește aici pe un drum ce părea a fi repede și lesne de parcurs. Asemeni unui călător ce pleacă motivat de un plan al eficienței, menit să-l conducă căt mai optim la destinație, rostirea sonoră te iubesc
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
întins pășea. Dar altele-adăpate trăgea în bătătură, În gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alerga. S-astîmpără ăst zgomot, și-a laptelui fântână Începe să s-auză ca șoaptă în susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Tot ce e convențional în poezia clasică a înserării, așa de comună în sec. XVIII, devine aci grandios sălbatic, cu priveliști agreste în pastă grea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tot mai trăiești- Unde ești?... Unde ești? Bravul "oficer" N. Schelitti (1837-1872) nu era mai talentat, și erotica între "un steloi" și o "steluță" e rizibilă: Am surprins eu într-o noapte O steluță ș-un steloi, După multe dulce șoapte, Sărutîndu-se-amîndoi. MATILDA CUGLER Poezia Matildei Cugler (1852-1931) e la modul cuviincios al liricii pentru albumuri de pensioane, cu situații de convenție, cu o certă legănare visătoare cîteodată: Ai plâns și tu odată? Eu zău, nu pot să cred! Ah! lacrămi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n urcare este greu ca să mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut - Clar azur și soare de-aur este inima mea toată. Apropierea morții îi dă extaze, cu sentimentul confuziei între viață și neființă: Sub a soarelui lumină Șoapte umblă prin grădină, Fluturi zboară sub cais, Bătrânețea e un vis. Ca Horațiu, Macedonski își face testamentul, atribuind poeziilor lui trăinicia nestematelor: Sfidând a dușmăniei pornire omenească, Și stând într-o lumină mereu mai strălucită, Să piară n-au vreodată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
originale. Lenore de Bürger e oferită într-o interpretare magistrală: Auzi... deodată, trap, trap, trap, Copite bat afară. Un călăreț s-oprește-n drum Și urcă-ncet pe scară... Lin sună micul clopoțel - Cling-cling-cling, fără veste... Și de la ușă, lin detot, Vin șoaptele aceste. OCTAVIAN GOGA Tonul profetic, mesianismul, acestea izbesc de la început în poezia rășinăreanului Octavian Goga (1881-1938). Poetul înalță "cîntarea pătimirii noastre" și cade în genunchi în fața lui Dumnezeu. Ideea politică e absorbită într-un text obscur de oracol cutremurător: Din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
peste palidul anacreontic rural G. Tutoveanu, se cade să ne oprim la Corneliu Moldovanu, autor de versuri sacerdotale, de o indiscutabilă puritate de timbru și într-o limbă relativ incoloră dar cu o ușoară aromă biblică, care cântă după Anghel "șoapta miresmelor dulci ca și mierea" a florilor și izbutește mai ales când se coboară la intimități: O, Medy, ochii tăi aș vrea să-i cânt Și părul tău ce-și flutură în vânt Risipa de beteală aurie,- Și gura, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gide. Mihail Celarianu e și poet remarcabil, la modul prelung elegiac al lui Shelley, în care cântă uimirea în fața universului, a pădurilor bunăoară: Pădurile, pădurile-nnegrite Cu duhuri la tot pasul de-ntuneric, Ce murmură cu freamăt negrăit, Eu știu, în șoapta lor nemuritoare Ce taină uriașă-a-ncremenit. Într-alte poezii mai recente face elogiul florilor, mallarmeizînd în linia Macedonski-Anghel. ANTON HOLBAN Anton Holban era și el în căutare de "experiențe tragice", preocupat de a nu "trișa". Problema capitală i se părea aceea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să n-aibă nervi ca odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi. Meșterul cu paltonul cel larg , cu galoșii enormi, cu fața
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
păstrat pentru posteritate. Când am dat să plec, intrară câțiva tineri - trei - în uniformele lor de elevi ai Școalei de Infanterie. Se apropiară de catafalc și, într-o concentrare pioasă, se aplecară peste el și rostiră încet, mai mult în șoaptă, un cuvânt, un nume: „Veronica”. Infanteriștii îmi făcură impresia că aveau să se achite de o datorie imperioasă, ce nu putea suferi nicio amânare, și că trebuia onorată, punctual, orice s-ar fi întâmplat, în aceeași zi, cu orice sacrificiu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se poate să fi avut o oarecare importanță). În legătură cu această chestiune, William Mathews observă următoarele: Comunicarea rapidă, difuzarea în ritm alert a știrilor prin intermediul electricității, presa ubicuă și cu ochi de Argus transformă lumea într-un teatru în care orice șoaptă se aude și orice om e actor, mulți avînd o dorință fierbinte de a atrage atenția, de a crea senzație și de a cîștiga notorietate, chiar și prin moarte, dacă nu poate fi cîștigată altfel. (Mathews 1891: 477-478) O altă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ca eșec: elite & societate, Iași, 1996; Anatomia mistificării (1944-1989), București, 1998; L.A. vs. N.Y., Iași, 1998; Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej (1948-1965), București, 1998; Miracolul revoluției. O istorie politică a căderii regimurilor comuniste, București, 1999; Acasă se vorbește în șoaptă. Dosar & jurnal din anii târzii ai dictaturii, București, 2002. Repere bibliografice: Eugen Simion, Ieșirea din adolescență, RL, 1982, 12; Ion Simuț, „Luxul melancoliei”, F, 1982, 10; Dobrescu, Foiletoane, III, 120-123; Holban, Profiluri, 402-405; Mircea Țicudean, Despre oameni și hamsteri, APF
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
București, 1996; Centum, ed. trilingvă, pref. Florin Vasiliu, București, 1997; Născută în castelul lui Dracula, București, 1997; Mărul din poveste, București, 1998; Adam și soțiile sale, București, 1998; Drapelul de margine, București, 1999; Iac’așa. Ieri. Astăzi. Mâine, București, 1999; Șoaptele nucului bătrân - The Whispers of the Old Walnut Tree, ed. bilingvă, București, 2001; Refugiații, București, 2002; Caleidoscop, New York-București, 2003; Între răsărit și apus, New York-București, 2003; Un drapel, o luptă, un loc, New York-București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Stoicescu
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
aia de cinci zile. Dar cum am ajuns să fiu pedepsită? Tot așa, ne plictiseam... Ce să facem toată ziua? N-aveai voie să râzi, n-aveai voie să plângi, trebuia să stai numai pe bancă, să vorbești numai În șoaptă, toți erau cu urechea la ușă, dacă cumva ridicai tonul gata, imediat erai admonestat... Atunci era de servici una tare urâcioasă, o secuiancă de-aia, și nu știam că ea ascultă la ușă. Și ce-am făcut: vreo patru-cinci ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
face parte din partidele istorice nicicum, nici țărăniști, nici liberali, nici legionari, nici cuziști, nici nimic”... „Păi n-am putut. De ce ne-o băgat? Unde Îi musai, cu plăcere.” Da’ n-aveai voie să vorbești cum vorbim noi, numa’ În șoaptă puteai... „Vă faceți bagajul!” Și unde v-a dus? În Delta Dunării, la muncă, În colonia Luciu Giurgeni... Acolo cum a fost, comparativ cu celelalte Închisori? Acolo o fost foamete mare... Când i-am văzut cum se reped să mănânce
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Colegiului II de Senat sunt convocați la o întrunire pregătitoare în casele giuvaergiului Carapatti, peste drum de prefectura poliției. Comitetul studenților, deși nu avea nici un rol, era în păr la întrunire. Mai înainte de a se începe votarea a fost propaganda, șoaptele la ureche, insinuările etc. Noi, studenții, eram pentru Rosetti. Gazda era vernescan. Îmi aduc aminte că venind într-un grup în care mă găseam și eu, Carapatti ne spune: Nu zic, bun e Rosetti, bun e la gazetă, bun pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]