7,065 matches
-
atitudine, imagine. Vom atrage atenția cât mai des asupra acestui basorelief al informației, lăsând cititorul să judece singur de ce trec atâția ani între ele, de ce unele urcă și altele coboară pe canavaua atenției generale, etc. Dornici mai ales de a așterne acest covor de informații, ne vom abține cât ne va sta în putință de la comentarii, presărând doar pe ici pe colo câteva note dar rezervându-ne, desigur, dreptul unui final personal. Contextul Ziarul Universul din 28 iunie 1926 integrează amintirea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în această perioadă poezii scrise înainte: el însuși dorea să recupereze poemele din acea coală editorială pierdută la tipografie. Acesta este, însă, și argumentul celor care susțin că poetul era grav bolnav: el nu mai crea nimic original, tot ceea ce așterne pe hârtie în acești ani se regăsește între manuscrisele sale anterioare, el își rescrie din memorie creația. Facem observația că Eminescu nu rescrie poezii care se află în ediția princeps (o excepție ar putea fi Rugăciunea unui dac dar alta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la doctorul autohton Șuțu, lăsat în grija metodelor sale înțepenite în același mercur abundent de la 1883, de dinaintea plecării poetului la Viena. Arhivele s-ar cuveni, așadar, cercetate aplicat - iar viitorul trebuie că ne rezervă ceva important de vreme ce semnătura poetului se așterne vizibil peste acest loc și timp. O excursie de studii, un istoric al așezământului - iată ce se așteaptă de la tinerii iubitori ai lui Eminescu. În ceea ce ne privește, suntem depășiți de bariera limbii, și nu numai: chiar dorința de a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
psihologie experimentală. De altfel, scria foarte des, scrisori lungi care se constituie, ele însele, în arhive; cea a lui Artur Gorovei pare impresionantă de vreme ce el citează din mai mult de 10 scrisori primite de la Eduard Gruber. Este oarecum inexplicabilă uitarea așternută asupra sa, câtă vreme s-a implicat în atâtea evenimente importante și a rămas în amintirea atâtor contemporani prin dialoguri îndelung și insistent întrețesute. Artur Gorovei vorbește despre el în dese rânduri, și vom apela la aceste amintiri disparate pentru ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a murit și că sufletul îi atinge înălțimile cerești. Apoi încetul cu încetul zărește intrarea moscheei, și văzu cum pe niște scări mari de marmoră urca Eminescu, îmbrăcat în haine scumpe orientale.” După un somn odihnitor, în chilia ei, a așternut pe hârtie poezia „Tot e vis...” care va merge la „Fântâna Blandusiei”. După cum vedem, preocupările insistente ale lui Eduard Gruber pentru paranormal, psihologie experimentală, se întâlnesc cu eresurile halucinogene ale Veronicăi Micle despre care, este locul să amintim aici, se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur...” Așa se vede lumea din cerdacul casei lui Eminescu de la Văratic, într-un ianuarie fără zăpadă. Vedeți că nu e vorba de o biserică din piatră, ci de o frescă așternută pe lemn, scorojită, în câlții căreia se ascund greierii...Așa va fi arătat biserica Sfântu Ioan la 1876, când o descrie poetul. Clopotnița este alături de biserică. Desigur, nu se poate face istorie literară după imagini din poezii. Dar când recitești
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și rămas zice-se de la Cornelia din Moldova. Însemnarea nu are nici o valoare, firește, fiind un simplu comentariu cu pretenții medicale asupra unor fapte cunoscute. Dar, oricum, pretindem să vedem facsimilul. Și apoi curios lucru! Se afirmă că ms. e așternut cu „vocabular vechiu”, motiv pentru care a fost modernizat. Textul însă pare a conține informații recente și este așa de omogen amestecat cu comentariul d-lui Potra, încât nu știi care e contribuția unuia și care a altuia. Nu altfel
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu era foarte neobișnuit. Revenind la data de 7 martie 1884, este logic, cred, să considerăm că Harietta a fost răvășită de moartea fratelui și cineva din apropiere (vecini, oficialități, casnici cu oarecare știință la scris) a ajutat-o să aștearnă pe hârtie scrisoarea către Titu Maiorescu prin care cere relații despre celălalt frate al ei, Mihai Eminescu. Când îți moare cineva drag e firesc să faci bilanțul rudelor în suferință...Despre Matei știa unde se află. Tatăl lor decedase pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră se punea o carafă cu must de sfeclă. Pentru a dezlega casa de toate făcăturile, moașa deznoda toate lucrurile pe care le găsea în gospodărie.253 Pentru a-l feri de deochi, moașa își face
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la dalbă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate, / Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un` s-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Scrisă-i frunza iadului / Și-n toarta paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la domni, de la domnie, / De la altă-mpărăție / Și v-aduce-acest om bun, / Și v-aduce el o veste / Și v-aduce o dreptate, / Să ia țara jumătate / Și fără dalbă cetate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
metamorfoză a sufletului aflat în ipostaza sa ritualică: "M-aș duci, m-aș duci / Unde arî cucii, / Să văd cucul cornărind, / Boii brazda răsturnând. / Ciocârlia fată mare / Li cara la cuci mâncare, / Ciocârlia li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primul rând, la reacțiile lui Russell. În octombrie 1915, înaintea unei întreruperi mai îndelungate a corespondenței lor îi scrie: „În ultimul timp am muncit foarte mult și, cred eu, cu succes. Sunt acum pe cale să rezum totul și să-l aștern pe hârtie, sub forma unui studiu. Nu voi publica în nici un caz înainte de a vedea și tu ceea ce am scris. Aceasta se poate întâmpla, firește, doar după sfârșitul războiului.“ Nu mai întâlnim în aceste scrisori către Russell referiri la muzică
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de Închipuiri/fantasme, de anxietăți și de neîncredere În sine, iar a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vînt, culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă-i duci dorul” etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acest motiv du Bois este preferat de către istorici, iar Memoriile lui La Porte au intrat în uitare ; cel din urmă le-a redactat după retragerea de la curte, având timpul necesar pentru a se gândi la fiecare frază, înainte de a o așterne pe hârtie. Punctul comun al celor două lucrări o reprezintă formula de adresare, scriitorii preferând să se prezinte ca fiind în centrul acțiunii, folosind persoana întâia singular. Repetarea acestui pronume personal, atât la Du Bois, cât și la La Porte
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
militare și a fost prezent în momentele când, în diverse părți ale regatului, aveau loc mișcări antiregaliste, participând activ la discuțiile dintre părțile aflate în conflict. Putem afirma că la venirea la momentul preluării puterii de către Ludovic, în fața lui se așternea un viitor plin de promisiuni. În jurul vârstei de douăzeci de ani, aflat în plină afirmare pe scara politică, portretele sale - singurele surse pe care le avem pentru a ne forma o imagine despre înfățișarea regelui-prezintă un tânăr viguros. Avea o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Capul Bunei Speranțe,/ Din tot universul vor face o singură Franță./ Pentru dumneavoastră, o mare Delfin, de două ori treizeci de ochi/Tatăl dumneavoastră v-a lăsat drepturi frumoase,/Promise pentru virtuțile lui, dobândite prin meritele sale / Pentru dumneavoastră se așterne în față un secol presărat cu margarete,/ Cu safire, rubine și diamante fine,/ Iar dedesupt, vor fi clădite pe fundații de aur..../ O monarh născut, mare zi a Soarelui,/Orașul al cărui nume il veți ridica/Și prin care veți
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
păcatele proprii, scoțând la iveală, descoperind cu răutate doar pe cele ale aproapelui lor. Se desprinde din cuvântul Domnului și din cele trăite de fiecare că nu avem dreptul de judecată în rugăciune. Să trecem, așadar, cu vederea și să așternem peste greșelile altora vălul neprihănit al dragostei creștine. Rugăciunea este un lucru sfânt, poate cel mai sfânt pe care îl poate face credinciosul, căci prin rugăciune vorbim și comunicăm cu Dumnezeu. Mai mult, primirea Sfintei împărtășanii este pregătită și urmată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
În general, circumstanțiala de mod se desparte prin virgulă de regenta ei când se află Înaintea acesteia și Întotdeauna când este intercalată. Când urmează regentei, se desparte de ea prin virgule, dacă nu se insistă asupra subordonatei: „Cum Îți vei așterne, așa vei dormi” vs „Vei dormi cum Îți vei așterne”; „Merse Încet, ca și cum i s-ar fi terminat puterile, până la marginea drumului”; - În general, circumstanțiala cauzală se desparte prin virgulă de regenta ei, indiferent de poziție: „N-am mai plecat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
regenta ei când se află Înaintea acesteia și Întotdeauna când este intercalată. Când urmează regentei, se desparte de ea prin virgule, dacă nu se insistă asupra subordonatei: „Cum Îți vei așterne, așa vei dormi” vs „Vei dormi cum Îți vei așterne”; „Merse Încet, ca și cum i s-ar fi terminat puterile, până la marginea drumului”; - În general, circumstanțiala cauzală se desparte prin virgulă de regenta ei, indiferent de poziție: „N-am mai plecat În excursie, fiindcă a plouat toată ziua” vs „Fiindcă a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
200 g frișcă. Pentru ornat, se pun 100 g zmeură și câteva frunze de mentă. Se topește untul la foc moale, se zdrobesc pișcoturile, se pun într-un castron și se toarnă peste ele untul topit, apoi se amestecă; se așterne o folie de plastic într- o tavă de chec, se pune compoziția de pișcoturi și se nivelează. Se dă la frigider timp de o oră, să se întărească; între timp, se curăță zmeura, se spală lămâia cu apă fierbinte și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
este mai curând un pretext de „istorie”. Pentru că, dincolo de miile de ziare prin care autorul a trecut cu privirea, urmărindu‐le sinteza, descoperim o lume (acum miraculoasă și inefabilă), peste care pulberea timpului, interesele politice și indiferența unei populații manipulate așternuse un strat gr os de uitare. Spun în titlu că „Istoria...” este o cronică a cronicarilor, deoarece ziariștii sunt cei mai autentici etern izatori ai faptului cotidian nud, ce surprind viața cât mai detalia t și mai plină de semnificații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se‐ nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când făceam ziaristică la Monitorul de Iași, maestrul Aurel Leon a scris un cursiv la „Cafeaua de dimineață” despre Natalia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad stă la mijloc între „Semănătorul” bucureștean și „Luceafărul” din Budapesta. Aproape orice se cuprinde într‐una din aceste reviste ar putea să‐ și afle locul și în celelalte două.” Ideologia și programul revistei era transparent : să citim și să așternem pe hârtie numai ce‐i al nostru. Că zicea Emil Gârleanu în numărul 3 al revistei: „... Căci, d e ce, spre pildă, am 324 cânta florile portocalului, căruia nu i‐am văzut decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de față încearcă să demonstreze că poate fi vorba, dimpotrivă, de o atitudine exigentă, demnă, responsabilă. SUNT POSIBILELE ȘI IMPOSIBILELE PE CARE LE ATRIBUI ALTORA E 11 fără un sfert, într-o seară de Crăciun. Peste orășelul Bedford Falls se așterne un mantou de zăpadă. Disperat, amețit de băutură, George Bailey privește de pe pod învolburarea apei. Ninge strașnic. La capătul puterilor, nemaigăsind nici o soluție ca să nu-și dezonoreze familia, a ales să-și pună capăt zilelor. Unchiul său, împreună cu care dirijează
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]