72,350 matches
-
calitate a contabilității în costuri istorice este obiectivitatea sa, deoarece se sprijină pe fapte verificabile, consemnate în documente justificative, îndeplinind astfel unul din scopurile contabilității, Și anume, de a servi ca probă între comercianți. Obiectivitatea este accentuată de încrederea avocaților acordată contabilității în costuri istorice. Astfel, obiectivitatea contabilității în costuri istorice face ca aceasta să fie mai ușor de controlat. Totuși, contabilitatea în costuri istorice nu este perfect obiectivă, deoarece, în situația contabilizării minusurilor de valoare la elementele de activ, sau
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
amortizat Și supuse testului de depreciere, care cuprind: activele financiare cu plăți fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piață activă, precum creanțele de la clienți, datoriile față de furnizori, împrumuturile între entități, alte creanțe Și datorii din exploatare, împrumuturile acordate personalului, împrumuturile de la bănci; 2) investiții deținute până la scadență, care cuprind activele cu plăți fixe sau determinabile (altele decât creanțele emise Și pe care întreprinderea are capacitatea de a le păstra până la scadență), precum obligațiunile emise de un terț Și
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de activele specifice: „Capacitatea productivă a unei societăți industriale ar putea fi măsurată prin numărul de unități care pot fi produse Și distribuite într-o anumită perioadă de timp” (ASR, Par. I, 1, b).” Considerăm că o importanță deosebită trebuie acordată cuvântului „distribuite” din cadrul acestei definiții, deoarece capacitatea productivă depinde nu doar de numărul de unități care pot fi produse, ci Și de numărul de unități care pot fi distribuite. Chiar dacă o entitate deține activele imobilizate necesare pentru menținerea capacității de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
orienteze și să cunoască lumea. Învățătorul are menirea de a le trezi copiilor interesul pentru un anumit obiect sau fenomen, prin diferite mijloace, fie prin contactul direct cu acestea, fie prin cântece, poezii, povestiri, ghicitori, etc. . O atenție deosebită trebuie acordată momentului și mijloacelor mai potrivite spre a-i îndruma pe elevi ca ei "să vadă", ce anume "să vadă" atunci când privesc sau își imaginează un obiect sau un fenomen. Astfel, aceste obiecte sau fenomene, acționând asupra spiritului lor, trezindu-le
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
din România. Aceasta se manifestă în oroarea de dezbaterile serioase cu privire la problemele sociale, în preluarea fără discernământ a unor scheme explicative foarte ușurele și tocmai de aceea atractive, în preferința pentru stilul metaforic și anecdotic în argumentație sau în creditul acordat unor comentatori mai degrabă spectaculari ai socialului - mă refer la jurnaliști în primul rând. O cauză a acestei stări de lucruri poate fi slăbiciunea ridicolă - fie din motive de cerere, fie din cauza ofertei înseși - a categoriei „intelectualilor publici”, care ar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a devenit una de prima pagină în majoritatea cotidienelor naționale. Foarte vizionatul „Marius Tucă Show” a dedicat o emisiune acestei probleme, încercându-se punerea la punct în direct a coordonatorului manualului. În ciuda presiunilor multiple, Ministerul Educației nu a retras avizul acordat manualului respectiv. Editura Sigma a revenit, în toamna anului 2000, cu o versiune revizuită, din care lipseau pasajele incriminate, iar Ministerul i-a reînnoit avizul. Abia în toamna lui 2001, noua conducere a Ministerului Educației a hotărât să nu mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cele ale societății civile, ale administrației sau economice. Figura 12. Câtă încredere aveți în următoarele instituții - procente pentru „foarte multă” și „multă” încredere Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2003 Să înțelegem oare din graficul de mai sus că încrederea acordată școlilor recompensează performanțele deosebite ale instituțiilor de profil sau că ea derivă mai degrabă dintr-o configurație a încrederii instituționale ce reflectă anumite structuri atitudinale sau o anumită raportare la structura instituțională a unei societăți? Să observăm pentru început că
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în anumite școli, din dorința profesorului de a obține rezultate cât mai bune la concursuri cu elevii săi, să se aplice discriminări flagrante în cadrul aceleiași clase între cei cu șanse și cei fără șanse la concursuri, în ceea ce privește complexitatea problemelor, atenția acordată, exigența, strategiile didactice. Beneficiind de mai multă atenție, unii elevi ajung de obicei la rezultate mai bune. 4.6.2. Efectul Pygmaliontc "4.6.2. Efectul Pygmalion" Pygmalion a fost, potrivit unei legende elene, un sculptor care și-a dorit
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
avându-se în vedere calitatea declarațiilor concurenților, în timp ce analiza lanțului valorii, benchmarking-ul sau analiza SWOT au sens doar prin raportare la concurenți. Altfel spus, utilizarea acestor instrumente se poate face doar dacă există suficiente informații concurențiale. O atenție specială trebuie acordată și „semnalelor slabe” ale concurenților, dar selectarea acestora este dificilă, iar utilizarea e riscantă. Eliminarea prematură a unei informații asociate unui astfel de semnal poate însemna neglijarea unui concurent capabil să ofere surprize. Considerarea sa ca fiind o premisă a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
clienții, angajații și acționarii o au despre calitatea activității noastre. În acest scop, fiecare subunitate a firmei trebuie să obțină rezultate superioare în comparație cu principalii concurenți; noi considerăm că activitățile pe care le desfășurăm sunt încununate de succes numai dacă recompensele acordate acționarilor pe termen lung sunt compatibile cu cele asigurate de companiile cele mai performante. Deși ne dezvoltăm în principal prin descoperirea și perfecționarea unor noi produse, servicii și surse de energie, succesul depinde în cea mai mare măsură de felul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
analiza mediului înconjurător general urmează la momentul actual principiile enunțate anterior în ceea ce privește divizarea mediului într-un număr de subsisteme. Numărul acestora variază în funcție de autor, existând variații chiar și în funcție de ediția unui manual. Ultimii ani înregistrează, de exemplu, o atenție sporită acordată problematicii ecologice, ceea ce se reflectă în crearea unui subsistem specific de analiză. În tabelul 3.1 sunt inventariate câteva abordări de autor ale modului de divizare în subsisteme. Printre acestea sunt câteva de circulație internațională, dar lista este departe de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
punctaje pe o scară ce are „0” ca punct median. Punctajele cu „-” semnifică faptul că factorul intern considerat reprezintă o slăbiciune a organizației, iar cele cu „+” au semnificația contrară; 4. calcularea unui scor total, ca sumă a produselor dintre punctajele acordate și ponderile factorilor considerați. Cifra obținută reprezintă rezultanta coordonatelor pe axa SW, adică pe axa Ox; 5. listarea unei singure liste a factorilor externi principali; 6. acordarea unor ponderi acestor factori, astfel încât suma ponderilor să fie 1; 7. acordarea unor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
managerului-patron. Folosind această bază de elemente, se realizează ambele variante ale analizei SWOT. Pentru varianta cantitativă, se alege o scalare a elementelor cu o valoare mediană și cu cinci trepte. Un element de mediu intern cu valori pozitive ale punctajului acordat va fi considerat o forță (un punct forte), iar cu valori negative, o slăbiciune (un punct slab). În mod similar se raționează și pentru mediul extern. Fiecărui element al mediilor intern și extern i se desemnează o pondere, în funcție de importanța
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
s-a trecut la o adevărată manie, manifestată, în special, în utilizarea abuzivă a etichetei. Rezultatele noii creații a managementului american par a fi discutabile, Wheleen și Hunger (2006) menționând atât studii care confirmă, cât și studii care infirmă încrederea acordată. Ambele abordări au legături indirecte cu încercarea firmelor de a obține o focalizare mai clară pe competențele lor distinctive. Acest lucru înseamnă o concentrare doar asupra acelor activități care le pot asigura un avantaj durabil, în timp ce restul este contractat în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acest caz ea apare nu ca o afacere, ci ca marcă a unei atitudini a organizației. Firma s-a implicat și în numeroase acte de caritate individuale, anonime sau de grup, ceea ce a fost remarcat și de Clubul Rotary. Sprijinul acordat unor locașe de cult se înscrie în aceeași categorie a „activităților de bine” care nu aduc câștiguri decât sub forma unei satisfacții personale. II.11. Prezent și viitor strategictc "II.11. Prezent și viitor strategic" Ceea ce a fost la început
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
culturale și sportive din România, în parteneriate dintre cele mai diverse, dar și ai unor „evenimente cetățenești”, relativ banale, care se traduc în îmbunătățirea standardelor de viață ale unor comunități locale. Îngrijirea unor parcuri, susținerea unor programe educaționale sau ajutoarele acordate unor categorii de persoane defavorizate sunt acțiuni care au deja o anumită periodicitate. Implicarea Coca-Cola începe la nivelul unor sporturi și la niveluri educaționale asociate școlii primare, pentru ca apoi să fie extinsă la în generarea unor evenimente culturale sau în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
informații organizate, grupate, intercorelate Într-un anumit context În care intră: oameni, tehnologie, dezvoltare strategică. Problema creării de locuri de muncă este În centrul atenției Comisiei Europene, dar și a celorlalte instituții, legată În special de stimularea antreprenoriatului prin sprijin acordat IMM-urilor și susținerea inovării. Practic, avem de-a face cu un model care sparge sistemul oarecum monopolizat de generare de venituri pentru un număr restrâns de indivizi și care distribuie plusvaloarea către o masă cât mai mare de beneficiari
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În absorbția fondurilor UE nu se pot face progrese peste noapte”, euractiv.ro, publicat: 20 septembrie 2011. footnote>. De menționat că prin rată efectivă de absorbție se Înțelege suma efectiv cheltuită și decontată la Bruxelles, nefiind luate În calcul prefinanțările acordate sau valoarea contractelor Încheiate Între autorități și beneficiari. La nivelul statelor membre, rata medie de absorbție În 2011 era de 20,7%. Comparând datele, România este pe ultimul loc la acest capitol, dar studiul acestor date centralizate la nivel de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
legăturilor locale cu rețelele naționale, europene și intercontinentale care conectează România la piețele internaționale. Acțiunile vizează coridoarele și polii de dezvoltare existenți sau emergenți și vor crea condițiile necesare dezvoltării integrate, stabilind conexiunile cu rețelele regionale, naționale și transeuropene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local și regional și la dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, În vederea susținerii turismului și dezvoltării mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe termen lung, stabilit prin conceptul strategic
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de structura neuro-psihică a copilului (de exemplu, debilitate mentală, hiperemotivitate, autism, tendințe agresive etc.); 2. unele particularități ale personalității în formare (de exemplu, diferite tulburări de caracter, sau atitudini negative, formate sub influența unor factori defavorabili ai mediului). Spațiul restrâns acordat acestui material nu ne permite să realizăm decât unele considerații succinte asupra factorilor menționați. 1. Determinările ereditare, deși importante, nu trebuie să ducă la exagerări de genul: „inadaptat prin naștere”, care favorizează un anumit „fatalism” educațional. Adevărul este că factorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și a programelor de învățământ; organizarea și funcționarea deficitară a zilei de școală, a săptămânii de lucru, a trimestrelor școlare, a vacanțelor școlare; climatul tensionat din școală; inerția manifestată de unele conduceri școlare etc. 3. Nu mai puțină importanță trebuie acordată și familiei, atunci când se abordează cauzalitatea eșecului școlar. Este cunoscut, astfel, că unele familii oferă un mediu cultural favorabil dezvoltării copilului, în timp ce altele prezintă o situație precară sub raport material, cultural și al atmosferei de ansamblu. Elevul provenit dintr-un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că, dacă, din start, ființa umană este văzută ca „produs social” sau ca „actor social” ori drept „agent social”, întreg eșafodajul educațional este obligat să fie pe măsură. Fără a fi doar diferențe de nuanță, cele trei expresii ale statutului acordat omului în societate creionează trasee sensibil diferite pentru actul formării sale. În baza criteriului amintit s-au conturat trei mari modele ale influenței și acțiunii educative: modelul transmisiv-normativ, modelul incitativ-personal și modelul achiziției prin inserție socială. Pentru o mai completă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
naturale de a aduce beneficii practice. Deși se consimțise statutul naturii fizice ca primă sursă de cunoaștere a științei și se accepta omul ca parte a naturii, în acea perioadă cercetării științifice a naturii umane nu i-a fost însă acordată însemnătatea cuvenită. Faimoasa și neîncetata dezbatere Înaintea elaborării noțiunii de creativitate, au fost necesare numeroase progrese intelectuale. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, încrederea științelor naturale în legile naturii era acceptată în cercuri largi. Justificarea constantă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Galton și Cox, motivația intrinsecă, descrisă anterior de Galton, este recunoscută drept „una dintre «calitățile intelectuale și dispoziționale» esențiale și acționează ca un stimul intrinsec” (Runco, 1993, p. 6). Validitatea concluziilor lui Cox este confirmată de dovezile și importanța actuală acordată perseverenței, motivației intrinsece și autonomiei (Albert și Runco, 1989; Amabile, în publicațiile din presă; MacKinnon, 1963, 1970). Este dificil să concepem că, până în perioada celui de-al doilea război mondial, contribuțiile lui Cox (1926) au fost egalată de alte cercetări
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au remarcat o regresie generală mai îndelungată a performanțelor creative pe parcursul ultimelor clase primare. Printre posibilele cauze se află socializarea și schimbarea climatului școlar odată cu trecerea în alte clase, deși compensarea cu succes a efectelor crizei printr-o atenție sporită acordată comportamentului școlar evidențiază prevalența celei de-a doua cauze (Torrance și Gupta, 1964). În mod regretabil, diminuarea performanței intelectual-ideative la clasele primare mijlocii și finale a fost un subiect de cercetare prea puțin exploatat de cercetători în ultimii 20 de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]