25,860 matches
-
milenii se amestecă cu cimentul și chirpicul unde picioarele elefanților sunt suporți de sticlă și lemn în temple bine măsurate. și-n cotloanele neștiute ale ogorului meu de unde binevăd ungherele gândurilor tale ascunse! Unde toate converg la marea, veșnic mare albastră iar spotul de lumini își marturisește teama în fascicule. unde ideilese învălmășesc în etape, că totul un tot... zero, unul, zero, unul, unul, zero ca într-o cartelă matematică, este peren. Numai prieteniile se duc și vin, și iubirea difuză
RĂSPUNS LA O IDEE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344227_a_345556]
-
pe drumul ne-nsemnării, Strâng cioburi de cuvânt din colb de vis Și trag perdeaua aspră-a depărtării De la fereastra primului abis În care a căzut povestea noastră Când n-a mai rupt petale de senin. S-a înnegrit întinderea albastră A gândului, puțin câte puțin. Ies din lumina zilei, derutată. E vânt, rumoare și se-nnoadă stări În sfori de umbre. Am mai fost vreodată Atât de prinsă-n lațul de-ntâmplări, Atât de apăsată de povara Altei tăceri absurde
DE DOR de AURA POPA în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344209_a_345538]
-
Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1269 din 22 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Doar să-ți apleci urechea și țărmurile-ți vor spune despre orizonturi de vitejie, ca o fantomă cu toate pânzele sus. Pe-o mare nefiresc de albastră cu valuri te cheamă, îți cântă, șoptesc povești fermecătoare, incantații magice neînțelese. Departe, gene purpurii de văzduh, trombe de flăcări spre orizontul altor lumi, talgere cu nard, tămâie și mir, fumegau înmiresmat sub torțe de smoală. Chiparoși vechi și neclintiți
PĂMÂNTURI ŞI APE ÎNTRE PATIMI ŞI ISPITE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343073_a_344402]
-
mici și mari: Păduri palide și stacoji, Ce nu-și mai găsesc odihnă... Dar un mărțișor cosmic se arată Și-n văzduh verzuia lumină renaște, Ridicând giulgiul funebru al nopții, Care-și adâncea colții mereu în cetatea profană. Fastuosul ocean albastru, Zămilsind încă din antice vremi Cerbul albului și-al negrului templu gând, Pază asupra Mărțișorului a devenit... Noi, azi, în al douăzeci si unulea ceas, Ție, Mărțișor serafic, îți picăm la picioare Și-ți aducem blagoslovire multă, Căci fără tine
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu, zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
pușcărie!). - N-am cu ce să scriu. - Poftim stiloul meu. Aveți aici o coală de hârtie. Iau răbluța cu pompiță cu care se jucase ofițerul în timpul ,,spovedaniei” mele, îl strâng bine pe NU în brațe, las o sumedenie de bălți albastre pe foaie, semnez de bunăvoie și nesilită de nimeni, îmi șterg degetele pline de cerneală cu batista, îi zâmbesc „fericită” ofițerului și țuști acasă. Pe drum îl înjur bine, bine pe... defunctul secretar, îi doresc „toate cele bune” și, brusc
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
sunt. Imediat, la ora fixată, ca un metronom, a intrat și directorul de complex, un bărbat la circa cincizeci de ani, mărunțel și rotofei, cu niște obraji ca de hârciog, îmbrăcat protocolar într-un costum de culoare închisă și cravată albastră. - Aaa... bună ziua domnul Trăistaru, sărut mâna doamna Trăistaru, se adresă el Săndicăi, care a rămas surprinsă când i s-a dat această titulatură, pe care nu a mai avut timp s-o corecteze, directorul având o poftă de vorbă debordantă
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
putea apuca de fierărie. Era iscusit bătrânul ardelean și această trăsătură a transmis-o ca moștenire tuturor celor de parte bărbătească din familia sa. Gligor era un bărbat tânăr, doar ce împlinise douăzeci și opt de ani, frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu o mustăcioară neagră ca pana corbului și niște zulufi ondulați de ziceai că este vreun arhanghel coborât pe pământ, nicidecum fierarul satului. În ținuta sa semeață, deținea trăsăturile dârze ale ardeleanului, care nu se
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Acasă > Stihuri > Mozaic > SONETELE MĂRII NEGRE (1) Autor: Păscu Balaci Publicat în: Ediția nr. 123 din 03 mai 2011 Toate Articolele Autorului ÎN CĂLIMARA PONTICA, ALBASTRĂ... Sub piatră asta zace un poet: Publius Ovidius; astăzi mă cheamă, Ca un patrician și om de seamă, Și-mi poruncește ca să scriu... sonet! Vechi amintiri întind pe șevalet Să zugrăvesc a Mării panoramă.. „Carmen et error”, ’năbușit exclama- Inima
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
nu sînt critic, sînt cristic. Ziceam că se scrie multă poezie în patria noastră limba română și e bine că se scrie, pentru că în oceanul lingvistic în care înnotăm cu toții, valurile se prăbușesc peste malurile strivite de stele și nuferi albaștri. Un poet uluitor de delicat este Baki Ymeri: „Ești că boarea cea ușoară/ Că o pofta legănata/ La un piept de domnișoara./ Ești, oricând, ca niciodată./ Niciodată nu știi când/ Ești că pasărea furată/ De văzduhuri pe pământ.” Neavînd uneltele
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
său «Carnet de aur» (1962) cartea sa cea mai cunoscută, povestește astfel istoria unei scriitoare care ține la zi un jurnal intim pe patru carnete diferite : un carnet negru pentru scrierile sale, unul roșu pentru activitățile politice, un alt carnet albastru în care încearcă să găsească adevărul vieții prin psihanaliză și unul galben pentru viața sa privată. Un al cincilea «Carnetul de aur» face subiectul unei complexe sinteze asupra vieții. Personajul principal Ana Wulf relatează în cele cinci carnete reflecțiile sale
DORIS LESSING, FORȚA UNEI FEMEIE DETERMINATE de ANTONELLA MOCANU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343192_a_344521]
-
a trecut liniștit în marele somn). Este o carte profundă, prin durerea și suferința cuprinse, și luminoasă prin speranța degajată, plină de milă și iubire. (Chiar titlul unui poem este definitoriu în ambele sensuri: Se plimbă-n mine un pumnal albastru.) Aș putea spune că dacă pe pământ, în lumea de zi cu zi, suferința acaparează totul, ea este totuși întoarsă cu tandrețe și milă, de mâna poetei, cu fața spre cer; și încă, acest proces de îndurare și întoarcere spre
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se „tencuiau” și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală[ - Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var;]. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a asigurat cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor la începutul lui septembrie. Seara, după ce își termina treburile gospodărești prin
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
ducipalii și au salutat-o ridicându-și cascheta, făcând din cap o reverență. O întrebă pe unde trebuie să o apuce ca să iasă în strada principală. Aflând direcția, au pornit-o spre aceasta. Unul dintre ei, un flăcău cu ochii albaștri ca seninul cerului din acea zi, s-a întors în șa și zâmbindu-i i-a făcut cu mâna, apoi și-a văzut de drum, în urma partenerului său de călărie. Maria se trezi transpirată și emoționată de apariția acestui vis
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
parcă nu dormise. Cozile bunicii poartă salbele cu cocoșei ce scot clinchete discrete sub basmaua ei. Și miroase tare bine a izmă si busuioc sau poate a iasomie că-i poartă noroc. Eu ma uit în ochii ei cu unde albastre, și gândesc că este zâna fericirii noastre. Fugi nepotă și-i anunță pe vecinii mei că-i așteaptă Costea iară, la clacă diseară. Buna coace acum pe vatră plăcintele dobrogene, scoate vinul și îl pune în urcioare, la răcoare... Ea
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
preferă să folosească multă pastă și tonuri puternice, dar și nuanțe ce reflectă liniștea. Colericul și flegmaticul din ea se întâlnesc și se regăsesc astfel, concret, dar și simbolic, atât în albul de Titian, cât și în galben, brun, roșu, albastru, verde, negru. Fie că este vorba de o natură statică, de un peisaj ori de un portret, viitoarea artistă vede fiecare tablou pe care îl realizează, ca pe o experiență hotărâtoare pentru aspirațiile ei. Zilnic, timp de trei ore, aceasta
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
preferă să folosească multă pastă și tonuri puternice, dar și nuanțe ce reflectă liniștea. Colericul și flegmaticul din ea se întâlnesc și se regăsesc astfel, concret, dar și simbolic, atât în albul de Titian, cât și în galben, brun, roșu, albastru, verde, negru. Fie că este vorba de o natură statică, de un peisaj ori de un portret, viitoarea artistă vede fiecare tablou pe care îl realizează, ca pe o experiență hotărâtoare pentru aspirațiile ei. Zilnic, timp de trei ore, aceasta
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
unei tinere din Baia Mare înflorește. O lume în care Ioana învață să își păstreze sufletul dedicat pentru tot restul vieții, legamântului pe care l-a făcut acum. O lume unde pe paletă, după albul de Titian urmează galben, brun, roșu, albastru, verde și negru. O lume cu carton, pânză, lemn și sticlă. O lume a portretelor, a piesajelor ori a naturilor statice. O lume în care Ioana Farcaș trăiește ca pe o căsătorie, o profesie făcută din pură pasiune și dedicație
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
unei tinere din Baia Mare înflorește. O lume în care Ioana învață să își păstreze sufletul dedicat pentru tot restul vieții, legamântului pe care l-a făcut acum. O lume unde pe paletă, după albul de Titian urmează galben, brun, roșu, albastru, verde și negru. O lume cu carton, pânză, lemn și sticlă. O lume a portretelor, a piesajelor ori a naturilor statice. O lume în care Ioana Farcaș trăiește ca pe o căsătorie, o profesie făcută din pură pasiune și dedicație
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
Așează-mi raza ta, de-obraz aproape, Străluce, tu, un soare, peste creștet, Să-ți reunești în gânduri urmele cutate, Și tânăr, de iubire, să-mi vii, aici oprește. Doborâtor de tandră e franchețea lunii, Și seacă în tăcere misterele albastre: -Din colț de cer, coboară, explozie a lumii, Din nesfârșit de lacuri, cu florile sihastre. PRIN PLETELE LUNGI ALE TOAMNEI Prin pletele lungi ale toamnei, Sărută-mă, inversând anotimpul, Să-mi scuture frunzele- anii, Și bate-mi în ținte veșmântul
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
urărilor, subliniate de arcușurile scripcarilor, un Moș-Crăciun al închipuirii materne răstoarnă sacul cu toate darurile pe somnul surîzător al îngerului, care nu-și visează destinul... La scurt timp, mama moare (n.n., martie 1887). Mecanicul de locomotivă uită repede grațiile Dunării albastre... Se recăsătorește (n.n., cu Elena din Buzău și se mută în casa ei din "ulița de peste linie"). Leonard are o altă mamă, care nu e a lui... Se poartă sever cu el. Nu-i ia în seamă firea lipicioasă, comunicativă
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
Sfânt Pavel, tălpi prin prafu΄, Stavronichita, Xenofont, Grigoriu, nu-i culcuș; Esfigmenu, Pantelimon, Constamonitu - iaca vrafu΄! Unamiecincisute de sihaștri ... Unamiecincisute de sihaștri În schituri, mânăstiri,colibe, peșteri, În Rugăciunea lui Iisus, mari meșteri, Mici lacrimi-n ai lui Hristos ochi albaștri. Sub cerul biblic, singuri, puri pilaștri, Ca perla-n scoică simt mărunte creșteri; Trufia diavolească e-n descreșteri: Deasupra lor sfințescu-se chiar aștri! Sunt schivnici greci ce - „Axion estin” cântă, Alături de Români, Bulgari ori Ruși, Iar sârbii pentru Kosov΄ se
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
nori, mai vezi vreo stea, Așa în lume, cei ce număr sacii Și își consultă astrologii, vracii, Mai văd pe stradă vreun monah sadea. Vine din Athos drept în lumea noastră: Este stângaci; se vede de departe Ambasador de-mpărăție - albastră, Maestru-n ale sufletelor arte A Maicii Domnului de-acol΄ fereastră Și-o mare neștiută, necitită Carte ... Monahii de la Nil s-au stins prin vreme ... Monahii de la Nil s-au stins prin vreme Și i-au urmat cei din a Nytriei
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
al calului sau al altor animale, în timpul căruia pașii se fac cu picioarele din aceeași parte. (DEX)] la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
DEX)] la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]