6,914 matches
-
să le rostesc. Nu sfinxul! Eu Însumi! Pentru că sfinxul nu era altceva decît propria mea umbră care mă, Întreba... S-au găsit destui care să spună că răspunsul meu era ușor de ghicit. Ce merge dimineața În patru picioare, la amiază În două și seara În trei? Omul, am zis, gîndindu-mă la copilăria, la bărbăția și la bătrînețea noastră. Dar aici nu era vorba de dezlegat o ghicitoare. Eu am răspuns cu credința mea. Și vreau din toată ființa să mai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mine. Dealtfel, cunosc acum În detaliu această parte a coastei. Nu știu dacă de la greci provine obiceiul de a clasifica totul, dar nu mi se Întîmplă prima dată ca, notîndu-mi impresiile despre peisaj, să-mi clarific gîndurile. CÎnd spun că amiaza mă Învăluie cu o lumină primejdioasă, spun totodată că ea Îmi dă o libertate față de care ar trebui să fiu circumspect, după cum Într-o noapte ca aceasta, cînd Întreg universul depinde de vuietul mării, n-ar fi prea greu de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ne Îmbătăm ca Dionysos de lucruri cîtă vreme sînt În jurul nostru neatinse Încă de remușcarea paradisului pierdut. Ar trebui să vorbesc acum despre munți, să Închid ochii În fața mării. Aș putea evoca aici o grădină sălbăticită de țipetele cocoșilor În amiază și de merii care au crescut Între timp torențial asfixiind iarba caldă și plină de soare... o curte unde un măr bătrîn cu fructe sticloase și acrișoare a rămas martor fidel al timpului cînd am făcut și eu parte dintre
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Apolo... Dar ce mi-ar putea dovedi o zi limpede daca nu mă bucur de ea? SÎnt aici, În această zi frumoasă pe care ar fi păcat s-o trădez, marea foșnește la cîțiva pași, albastrul acestei mări arde În amiază ca un foc și mă purifică, iar nisipul e cald ca și trupul meu. Nu vreau să mă gîndesc la nimic altceva pentru că totul e aici, tot ce sînt, tot ce vreau și ce simt. Pot să uit ce-am
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
iar nisipul e cald ca și trupul meu. Nu vreau să mă gîndesc la nimic altceva pentru că totul e aici, tot ce sînt, tot ce vreau și ce simt. Pot să uit ce-am discutat cu cineva Într-o asemenea amiază, dar lumina mă face să repet, amețit de soare, ceea ce au crezut grecii despre fericire. SÎnt momentele cînd aș putea fi fericit. Sau, poate, chiar am fost. CÎnd, Îndeobște, nu-mi spun: prea tîrziu; pentru că niciodată nu e prea tîrziu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Îndrăzneala să nu mă Îndoiesc de acest adevăr niciodată. Și ar trebui, poate, să trag o linie pe nisip și să spun: iată drumul pe care trebuie să merg mai departe. Dar această bucurie mă scutește de alte justificări. În amiaza care curge pe mine ca rășina caldă Îmi aud numai bătăile inimii lîngă respirația mării. De ce mi-aș aminti de surîsul sfinxului cînd eu Însumi am Început să surîd, dar fără dispreț și fără indiferență? Să mă tem? Nu, aici
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de destinul său muritor. Pe fețele zeilor vom Întîlni numai acel surîs imposibil de definit care a renunțat la alternativa fericirii și nefericirii. Țin minte că după un incendiu În munți, În pădurea martirizată de foc, am descoperit cum, la amiază, pietrele Înnegrite și cioturile carbonizate se umpleau de șopîrle care se Încălzeau la soare. Stăteau În cenușa abia răcită și dormeau. Încă nu știam atunci că ele semănau cu zeii. Și dacă nu știam, eram oricum mai aproape de zei decît
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nisip. Dimineața pe plajă lumea e Într-adevăr mult mai tînără, mai aproape de primele ei dimineți. Nările Afroditei, sărate Încă de apa mării, adulmecă vîntul ca o sălbăticiune ieșită În marginea unui luminiș pe Olimp. Apoi În flacăra necruțătoare a amiezii zeița a devenit femeie, În vreme ce frumosul Paris s-ar teme să nu-l păteze această mare care, orbită de lumină, bîjbîie la țărm, printre stînci, ca Oedip. Dacă trebuie să plătim emoțiile de pe Acropole, măcar să iau din această frumusețe partea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
dilemă. M-am luptat cu moartea, Înțelegeți?, m-am luptat două zile și două nopți ca s-o salvez și să ajungă la judecată. S-a oprit iar, privind fereastra unde o perdea veche și Îngălbenită Împiedica năvala luminii de amiază. O masă lungă cu fotolii roșii constituia tot mobilierul din bibliotecă. Stăm față În față pe la mijlocul mesei. CÎnd am intrat citea și nota ceva În niște hîrtii pe care apoi le-a Împins la o parte. Acum se uita peste
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
deasupra mării.) Ar fi vrut să obțină ceva anume de la viață și tocmai acest lucru Îi era refuzat. Se simțea nu urmărit de destin (ca anticii), nu constrîns, ci frustrat, Înșelat În speranțele sale. (Făcea pauze mari vorbind. Trecuse de amiază și căldura era acum suportabila.) Ceea ce și-ar fi putut reproșa, era un gol din inima lui. O absență. Ceva care trebuise să se Întîmple și nu s-a Întîmplat; o pasiune care trebuise să Înflorească și buzele au amuțit
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
poate fi Îndoliată cu negația ei. Dar toate aceste reticențe se găsesc În Însăși esența clasicismului. Epimeteu nu face decît să le dezvăluie... (...Întreg universul Încape sub aripile unui fluture, cu condiția ca acesta să zboare fericit În soarele de amiază. Din nefericire ne dăm seama că timpul trece fără Întoarcere tocmai cînd vrem mai mult să-l reținem. Adevăratul dar de nuntă nu era cutia pe care mi-a adus-o Pandora, ci frumusețea femeii care zîmbea și aștepta lîngă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mai speră și e Încă prea devreme ca să regrete. Spiritul fin al lui Socrate observa pulsul cetății și renunță să se mai bată pentru viața sa... (...Pandora era frumoasă ca o cîmpie care te face să plîngi privind-o la amiază cînd deasupra miriștilor aurii dansează o lumină ciudată și te gîndești că nu te vei mai Întîlni niciodată cu ora aceasta, iar florile care Înălbesc șanțurile se vor legăna singure bătute de vînt și va fi atunci ca și cum n-ai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
deseori trimisă în locul altora. Mai interveneau și situații neprevăzute. Odată a trebuit să înlocuiesc o profesoară de la un liceu german care intrase în concediu de naștere. Dimineața țineam orele la școala mea, iar de trei ori pe săptămână mergeam la amiază (pe jos, peste deal) la liceu. Seara nu aveam curaj să merg înapoi tot peste deal și mergeam pe șosea, cu câțiva kilometri mai mult. Norocul meu a fost conducătorul unei șarete, care s-a îndurat de mine și m-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
întâlnești în fiecare zi, conducătorul acestui club, Demeter József ajutat în organizare de asistență lui, Sántha Júlia! Cu excepția primei seri rezervate exclusiv recitalurilor Festivalului, s-au derulat încă trei zile pline la Tg. Mureș, începând de la ora 12 a amiezii cu instructive workshop-uri, argumentate ingenios și instructiv de Sárosi Péter, Mike Godoroja & Florian Lungu, Sárik Péter, continuând cu Concursul propriu-zis de la ora 17, cu prestațiile grupurilor profesioniste derulate de la ora 21, iar de pe la miezul nopții, de incitante reuniuni jam session
Tg. Mureș - din nou în topul concursurilor studențești by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83759_a_85084]