12,966 matches
-
Însă referințe asupra acestei energii primordiale ce doarme la baza coloanei vertebrale în osul triunghiular numit Sacrum se regăsesc în mai toate culturile umane. De altfel, denumirea latină de „Os Sacrum” sugerează că reprezintă o parte sacră a corpului. Grecii antici îl numeau „Hieron Osteon”, cunoscând că acesta este ultimul os care este distrus atunci când corpul este incinerat și atribuindu-i puteri supranaturale. Egiptenii îl considerau, de asemeni, ca sediul unor puteri speciale, având o deosebită considerație pentru el. În culturile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
în ceea ce privește evoluția diferă destul de mult, fiind rezumate astfel: 1. Evoluția este dirijată de către o forță super inteligentă care operează în corpul uman printr-un mecanism biologic cunoscut în Orient ca kundalini și sub multe alte nume în alte texte ezoterice antice; 2. Procesul evolutiv, inclusiv evoluția umană, nu este un proces aleator, ci un act deliberat din partea unei forțe cosmice inteligente, având un scop final; 3. Scopul procesului evolutiv este de a produce ființe superioare care să trăiască într-o permanentă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Sinergetica este geometria energiei. Se pare că nimic nu este nou sub soare ... Să ne aducem aminte geometria învățată în școală și să observăm similitudinea dintre ideile lui Buckminster Fuller cu cele ale filosofului Platon (427-347 î.Hr.Ă din Grecia antică, cel care avea să descrie cinci forme geometrice, numite ulterior solide platonice. Oricum, unele indicii istorice îl consideră pe Euclid ca fiind adevăratul părinte al acestor forme geometrice. Cert este faptul că Platon, impresionat de aceste forme geometrice cu totul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ce se produc într-un volum având formă sferică. Solidele platonice par a fi schițele pentru autoorganizarea întregului Univers. Robert Lawlor, în cartea sa „Geometria sacră - filosofie și practică” observa rolul jucat de geometrie, ca știință fundamentală, în antichitate. Culturile antice considerau geometria și numerele ca descriind energiile cauzale care determinau existența și evoluția Universului, guvernând implicit și viața omului. Trigonometria antică definea unghiul ca o relație dintre două numere și acest mod de operare permitea relaționarea acestuia cu frecvențele sonore
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
în cartea sa „Geometria sacră - filosofie și practică” observa rolul jucat de geometrie, ca știință fundamentală, în antichitate. Culturile antice considerau geometria și numerele ca descriind energiile cauzale care determinau existența și evoluția Universului, guvernând implicit și viața omului. Trigonometria antică definea unghiul ca o relație dintre două numere și acest mod de operare permitea relaționarea acestuia cu frecvențele sonore. Diagramele sacre hinduse precum Sri Yantra imaginau toate funcțiile active necesare din Univers prin nouă triunghiuri întrepătrunse. Cu o capacitate de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
două numere și acest mod de operare permitea relaționarea acestuia cu frecvențele sonore. Diagramele sacre hinduse precum Sri Yantra imaginau toate funcțiile active necesare din Univers prin nouă triunghiuri întrepătrunse. Cu o capacitate de observare atentă și o intuiție profundă anticii au realizat faptul că întregul univers este format din vibrații, iar studiul acestor vibrații constituie cheia de înțelegere a Universului. Acesta este motivul pentru care studiul sunetului, al armoniilor muzicale în relație cu studiul matematicii și al geometriei constituiau o
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
întregul univers este format din vibrații, iar studiul acestor vibrații constituie cheia de înțelegere a Universului. Acesta este motivul pentru care studiul sunetului, al armoniilor muzicale în relație cu studiul matematicii și al geometriei constituiau o disciplină atent studiată de către antici. Să dăm câteva exemple: Șirul lui Fibonnaci reprezintă un exemplu asupra modului în care numerele ordonează Universul. Acest șir începe cu numerele 0 și 1 și continuă prin adăugarea sumei ultimelor două numere pentru a-l forma pe următorul, după cum
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
evoluția prețurilor, muzica, pictura și arhitectura. Toate aceste forme fractale sunt mult mai intuitive și naturale decât obiectele tradiționalei geometrii Euclidiene în exprimarea reală a formelor existente în natură. Fără îndoială că multă lume știe despre piramidele egiptene. În Egiptul antic geometria era considerată o știință sacră ce descria întregul Univers prin intermediul modelelor geometrice repetitive (patterns, engl., n.a.Ă. Piramidele egiptene au fost construite prin aplicarea cunoștințelor de geometrie, știință deprinsă în școli speciale, accesibile numai inițiaților. Egiptenii aveau două asemenea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
știință sacră ce descria întregul Univers prin intermediul modelelor geometrice repetitive (patterns, engl., n.a.Ă. Piramidele egiptene au fost construite prin aplicarea cunoștințelor de geometrie, știință deprinsă în școli speciale, accesibile numai inițiaților. Egiptenii aveau două asemenea școli, denumite după numele anticului zeu celest Horus, al cărui ochi simboliza puterea, fiind înfățișat ca având corp uman și cap de șoim. Una dintre ele, numită „ochiul stâng al lui Horus” învăța despre principiul feminin al creației, despre iubire și compasiune; cealaltă, numită „ochiul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cealaltă, numită „ochiul drept al lui Horus”, învăța despre principiul masculin al creației, având ca subiect principal de studiu geometria sacră. Aceeași geometrie sacră avea să lase urme în alte culturi, precum în cea a hindusă, în cea a Greciei antice, în arhitectura gotică a bisericilor și catedralelor europene, în picturile lui Leonardo Da Vinci, fiind folosită chiar și în ritualurile masonice. Simbolul masonic este format dintr-un echer și un compas, singurele instrumente necesare în geometria sacră. Ce știau anticii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
antice, în arhitectura gotică a bisericilor și catedralelor europene, în picturile lui Leonardo Da Vinci, fiind folosită chiar și în ritualurile masonice. Simbolul masonic este format dintr-un echer și un compas, singurele instrumente necesare în geometria sacră. Ce știau anticii și de ce considerau geometria ca fiind știința sacră cu ajutorul căreia „Arhitectul Universului” își structura creația ? Să revenim puțin în actualitate, mai precis la quasi-cristalele descoperite de Dan Shechtman în anul 1984. Studiul acestor quasicristale folosește multe ramuri ale matematicii și
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
imposibilitatea de a explica de ce în aceste stări de existență a materiei atomii par a se reuni într-o unitate deplină în întreaga structură formată. Singura condiție pare a fi geometria structurilor formate, aceeași geometrie care era cunoscută și de antici, fiind considerată sacră. (Să ne mai întrebăm oare de ce?Ă Acest fapte prezintă similitudini cu condensarea Einstein-Bose, teoretizată în anul 1925 de Albert Einstein și Satyendranath Bose și realizată pentru prima oară practic în anul 1995 de către Eric Cornell și
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
că, în prezent, la Rawatbhatta, în apropiere, există numeroase instalații nucleare și implicit multe mine de uraniu, iar Pakistanul este una dintre țările care deține tehnologie nucleară. Însă tehnologia nucleară nu exista acum 2.000 de ani. Sau... exista?! În anticele cărți sacre hinduse, Vedele, există o descriere a unităților de măsură pentru timp folosite pe atunci. Ceea ce sare imediat în ochi este însă faptul că scara de măsură a unităților temporale cuprinde, pe lângă unitățile folosite în mod curent în viața
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
scara de măsură a unităților temporale cuprinde, pe lângă unitățile folosite în mod curent în viața de zi cu zi a locuitorilor și subunități de măsură a timpului (Trutiă de ordinul a 10-7 s ! La ce anume foloseau acele primitive popoare antice aceste subunități de măsură atât de mici ? În prezent, asemenea unități de măsură a timpului sunt folosite în fizica nucleară (fisiunea nucleeloră. Și nu îndrăznesc să mai comentez nimic, lăsându-vă pe dumneavoastră să faceți conexiunile și să trageți concluziile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
pentru a fi redescoperite, ulterior, de o altă civilizație. Spre exemplu, ironia sorții face ca teoria heliocentrică - aceeași teorie pentru care era să fie ars pe rug ca eretic Galileo Galilei în anul 1633 - să fi fost bine cunoscută de către antici. Astfel, în India antică Yajnavalkya scria prin 900-800 î. Hr. în tratatul Shatapatha Brahmana că pământul este sferic iar Soarele este situat în „centrul sferelor” (afirmație regăsită și în Vedeă. În Grecia antică, în secolul 4 î. Hr. Heraclit din Pont explica
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ulterior, de o altă civilizație. Spre exemplu, ironia sorții face ca teoria heliocentrică - aceeași teorie pentru care era să fie ars pe rug ca eretic Galileo Galilei în anul 1633 - să fi fost bine cunoscută de către antici. Astfel, în India antică Yajnavalkya scria prin 900-800 î. Hr. în tratatul Shatapatha Brahmana că pământul este sferic iar Soarele este situat în „centrul sferelor” (afirmație regăsită și în Vedeă. În Grecia antică, în secolul 4 î. Hr. Heraclit din Pont explica alternanța zilei cu noaptea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
anul 1633 - să fi fost bine cunoscută de către antici. Astfel, în India antică Yajnavalkya scria prin 900-800 î. Hr. în tratatul Shatapatha Brahmana că pământul este sferic iar Soarele este situat în „centrul sferelor” (afirmație regăsită și în Vedeă. În Grecia antică, în secolul 4 î. Hr. Heraclit din Pont explica alternanța zilei cu noaptea prin rotația Pământului, în timp ce Aristarch din Samos (270 î. Hr.Ă propunea un sistem heliocentric, calculând mărimea Pământului și distanța până la Lună, estimând totodată că Soarele era mult mai
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sapiens a apărut cam în urmă cu 195.000 de ani, fosilele acestuia fiind descoperite în Africa și sudul Asiei, ar trebui ca și istoria să-și reconsidere cumva punctul de vedere asupra unor aspecte legate de așa-numitele popoare antice primitive. Ideea că civilizația noastră ar fi prima și cea mai evoluată dintre toate civilizațiile umane existente vreodată pe Terra, sună cam egocentric și arogant. Dacă civilizația actuală, cu toți cei 6,6 miliarde de locuitori, ar dispărea (printr-o
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
oraș, existând curți, scări, băi și, se pare, un fel de templu. De aici au fost recuperate o serie de obiecte din metal, vase de lut, fragmente de sculpturi și fosile umane. Descoperirea spulberă prezumțiile istorice anterioare privind apariția civilizațiilor antice, devansând data primelor așezări umane stabile, similare orașelor, cu peste 3.500-4.000 de ani ! Prin urmare, este foarte posibil ca evoluția omenirii să se fi petrecut ciclic, cu apariția unor civilizații înfloritoare, urmată apoi de decăderea acestora, datorită unor
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
însemnă libertate. Libertatea înseamnă mai puțin să facem ceea ce vrem, cât a nu fi supuși altuia; ea înseamnă, totodată, a nu supune voința altuia voinței noastre. Gânditorii perioadei moderne pun accent pe capacitățile și puterile creatoare pe care cei vechi (anticii) le dovediseră, dar care au fost pierdute în Evul Mediu. Marii creatori ai acestei perioade exaltă în operele lor capacitatea umană de a făuri, diversifica și îmbunătăți lumea,Giovanni Pico della Mirandola afirmă: „ai putea să decazi în ființe inferioare
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
odată cu constatarea că atât în natură cât și în societate, există o anumită necesitate. Ideea de necesitate a primit interpretări foarte diferite, iar analiza ei s-a realizat pe planuri distincte: ontologic, moral, social - politic și antropologic. În antichitate, politeismul antic, prima formă de manifestare a necesității este voința arbitrară a zeilor; existența umană este dominată de necesitate deoarece zeii, și nu oamenii , decid în cele din urmă asupra cursului ei. Prima diferențiere ce se impune este aceea dintre interpretarea religioasă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
încă de la începuturile ei. Libertatea presupune, ca un prim și fundamental moment al ei, cunoașterea cât mai profundă a lumii exterioare, naturale și socio-culturale, dar și a lumii subiective, proprii omului. Momentul gnoseologic al libertății a fost sesizat în filosofia antică, sub cele două aspecte ale sale: cunoșterea lumii exterioare și cunoșterea lumii interioare, subiective. Astfel, filosofii greci ai naturii au accentuat ideea cunoșterii naturii, a necesității (legității) naturale, ca element important al libertății. În cadrul filosofiei atomiste, Epicur a explicat orice
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
politică în stat , sub conducerea celor mai virtuoși, care alcătuiesc o aristocrație morală și intelectuală. Cetățeanul trebuie să fie eliberat de grija materială, și de aceea lucrul manual este lăsat pe seama robilor, care, după Aristotel, ca și după toți gânditorii antici, și chiar pentru creștini, sunt o necesitate socială atâta vreme cât nu există mașini care să facă singure munca sclavilor . După Aristotel, numai oamenii liberi primesc o educație, sub formă de științe sau arte, care, de aceea, au fost numite arte liberale
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Dar orice încălcare a voinței acestora este pedepsită chiar dacă fapta în sine pare nobilă ( ex. Prometeu). Destinul va dobândi, pe lângă interpretarea religioasă și o interpretare naturalistă, fiind conceput ca rezultat al înlănțuirii implacabile a cauzelor și efectelor. Experiența morală a anticilor a constituit o sursă de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență dovedea că adeseori omul este prins în situații din care nu poate ieși decât făcând sacrificii dramatice, sacrificii care dovedesc forța fatalității
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
la întrebarea: mai poate omul să fie liber? Mai multe argumente pledau în favoarea unui răspuns negativ la această întrebare. În primul rând, într-un univers guvernat de divinitate, omul nu poate fi stăpânul propriului destin. În al doilea rând, spre deosebire de antici care admiteau că omul este cel puțin stăpânul propriilor dorințe, teologia creștină considera că însăși voința umană reprezintă o manifestare a acțiunii divine: Domnul este cel ce lucrează în noi ca să vrem și să desăvârșim”. În al treilea rând, alegerile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]