8,699 matches
-
legăna/ Rândunele m-ar duce/ Și cucu mi-ar pune cruce / Dintr-o creangă de măr dulce. În această lume de pe Valea Izei, înconjurată din toate părțile de munți, preistoria s-a întâlnit în mod miraculos cu postistoria, așa cum uneori apusul lunii continuă spre dimineață și se întretaie cu răsăritul soarelui, de nu mai știi care e un astru și care altul, și această atingere a extremelor temporale și paradigmatice de civilizații a produs în ființa mea tânără de atunci un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Daruri scumpe aducând / Și către Hristos cântând: / Culcă-Te, Împărat Ceresc / În sălaș dobitocesc. Te culcai pe fân uscat / De Îngeri Înconjurat. / Craii Te vor lăuda / Și mărire Îți vor da: / Slavă Întru cei de sus / Și pace pân’ la apus. Cu mult dar și bucurie / Pacea Domnului să fie! / La anul și la mulți ani!” Și multe alte colinde frumoase răsunau În satul Răchiți. Săltau de bucurie cu toții: mici și mari, tineri și bătrâni, mergeau cu toții unii la alții. Toate
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cineva: Iată-L pe Hristos colea! Înăuntru, În chilie ... S-au departe-i În pustie! N-ascultați! Că mulți Hristoși Răsări-vor mincinoși Înșela-vor mult popor Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-o dată Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire Astfel va veni de sus Fiul Omului, Iisus! Și-or vedea popoarele Strălucind ca soarele Coborându-se pe nori Îngeri va trimite-n zbor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
scumpe aducând Și către Hristos cântând Culcă-Te Împărat Ceresc În sălaș... dobitocesc Te culcai pe fân uscat De Îngeri Înconjurat Craii te v-a lăuda Și mărire Îți va da Slavă Întru cei de sus Și Pace pân’ la apus Cu mult dar și bucurie Pacea Domnului să fie Că de-acum până-n vecie Mila Ta Doamne să fie. La anul și la mulți ani! Lumea ieșea afară la noi, care-i colindam și ne dădea colaci, mere, bani, bomboane
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aceea, la Huși nu a fost construită o cetate. Cetățile Chilia și Cetatea Albă, pierdute în 1484, au avut o mare importanță în strategia de apărare a Moldovei, dar și în dezvoltarea economiei: acum a fost înreruptă legătura comercială între Apusul și Răsăritul Europei, fapt reflectat în diminuarea veniturilor Vistieriei domnești. Istoricul D. Ciurea a stabilit o legătură între evoluția târgului Huși și dezvoltarea căii comerciale spre Galați, după pierderea Chiliei (1484) și, în general, se consideră că orașul a cunoscut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și a inundației continue a ploilor ne-am grăbit din Bacău spre Iași, ca mergând de acolo la Huși, să ne începem mai întâi vizitația”. După o ședere de patru zile, la 7 noiembrie misionarul nota: „Din Huși mergând către apus înclinat puțin și către nord se află orașul Vaslui, depărtat de Huși cu patru miliare ungurești - est oppidum waslo distans Ungaricis milliaribus - care întrece cu mult pre Huși prin frumusețea locului, căci este lung și în lat situat pe o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și către nord se află orașul Vaslui, depărtat de Huși cu patru miliare ungurești - est oppidum waslo distans Ungaricis milliaribus - care întrece cu mult pre Huși prin frumusețea locului, căci este lung și în lat situat pe o colină, la apus râul Bârlad, la răsărit pârâul Vaslui îl înfrumusețează”. Raportul său, scris în limba latină, asupra Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova (Codex Bandinus) este unul din cele mai importante memorii de călătorie din secolul al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întinde pe trei coline despărțite de o vale adâncă, de unde poate fi numit «târgul celor trei coline»”. Interesante sunt informațiile despre viile de la Huși: „La răsărit are vii, aflate în apropiere pe o colină mai înaltă și mai lată; spre apus și spre miazăzi sunt dealuri acoperite cu păduri, <iar> unele părți ale celor aflate mai aproape sunt plantate cu vii care aparțin unui sat valah (Broșteni, n.a.), așezat la poalele dealurilor și mai jos de târg”. Despre vinul de la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sud-est (după Tratatul din 1829), când a sosit aici ultimul grup de bulgari refugiați și care s-au stabilit în cartierele Bulgari și Plopeni. Hrisovul din februarie 1848 fixa hotarele moșiei târgului, care se referă la pădure în partea de apus și spre Lohan. Alt plan al orașului, în 1871, cuprindea întregul teritoriu al târgului Huși, care era format din vatra târgului, imaș și vii, în total 2.400 fălci, prăvăliile Episcopiei - 5 fălci și grădinile ei - 10 fălci. Se remarcă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
conflictul a fost rezolvat de papa Alexandru al VI-lea Borgia care, la 3 mai 1493, printr-o faimoasa bulă papală, "Inter caetera" împărțind harta lumii cunoscute în acele timpuri în două cu o linie, a declarat: ce-i la apus de Azore și Insulele Capul Verde este al Spaniei! În urma Tratatului de la Tordesillas, din 7 iunie 1494, au rămas "pe dinafară", francezii, englezii și olandezii, mari navigatori și cuceritori de teritorii, ceea ce avea să-l determine pe un suveran francez să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Testamentul lui Adam în care sunt exclus dintr-o parte a lumii"! Pornind de la această "motivație" politică, aveau să se declanșeze, în deceniile și secolele următoare, o suită de acțiuni, atacuri și expediții împotriva stăpânilor" de jure" ai zonei de apus a Terrei, spaniolii. Cei dintâi care s-au aventurat în zonă au fost pirații francezi, la 1506 fiind menționate primele nave-pirat franceze navigând pe coastele Cubei. Prima acțiune de piraterie atestată documentar ar fi fost totuși a spaniolului Bernardino de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
o "recompensă" pen-tru a se angaja în lupta împotriva navei franceze, dar fiind refuzat, a declarat că o va face "pentru propria onoare"! Cele două nave s-au urmărit și s-au atacat timp de patru zile "de la răsăritul până la apusul soarelui"! Seara se odihneau, își refăceau forțele și munițiile, iar cei doi căpitani își făceau reciproc vizite și cadouri. În cea de a cincea zi de "lupte", la răsăritul soarelui, Diego Perez avea să constate că, profitând de lăsarea nopții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și situația sclavilor de pe plantații și mine și cei de la oraș .Cei de la oraș munceau mai puțin, mâncau mai bine, primeau uneori recompense. Cei de pe plantațiile de trestie de zahăr, de exemplu, se sculau înainte de răsăritul soarelui și munceau până la apus. Regulamentul promovat la 1842 de căpitanul general Valdes prevedea un program zilnic de 10 ore, în perioada recoltărilor chiar de 16 ore. Munca le era coordonată de un "mayoral" vechil, ajutat de câțiva "contramayorali", de obicei negri și foarte duri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ordonanță regală preciza că pentru a pune capăt furturilor și pagubelor cauzate de negrii fugari, sclavului fugit de 4 zile să i se aplice 50 de lovituri de bici și să fie legat la locul executării pedepsei de la răsăritul la apusul soarelui, celui fugit de 8 zile 100 de lovituri și aplicarea unui lanț la picioare cu o greutate de 6 kilograme, iar sclavului prins după 2 luni 200 de lovituri și lanț la picioare pe timp de 4 luni. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
un vultur colosal cu drapelul francez în cioc, înconjurat de o mulțime de vulturi mai mici care îl escortau, fiecare cu steagul țării sale, prin tre ei și vulturul român. Zburau foarte încet, lin și falnic, până ce au pierit spre apus în razele soarelui, pe un cer stră lucitor. Am tresărit din somn, inima îmi bătea strașnic. De două ori am readormit și s-a repetat acel vis care mă scutura de admirație și emoție. Nu cred în visuri, dar [cred
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar de este spre nenorocirea ei, aliata noastră. De se va prăbuși nu ne vom plânge, ne-a fost totdeauna spre pagubă. Ar scăpa Constantinopole, vom redobândi Basarabia, Gurile Dunării și vom înfăptui, într-adevăr, întregirea neamului de la răsărit până la apus, scăpând, totodată, de cea mai amenințătoare primejdie de la est. Am avut un noroc nespus de am intrat prea devreme în război, când Germania era încă rezistentă și ofensiva occidentală neunificată, dar tocmai la timp ca să nu rămânem pe dinafară. De
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o dimineață sosi un subofițer în uniformă ungară, vorbind bine românește, și se prezentă ca Banciu, bibliotecarul și custodele Muzeului Astrei din Sibiu. Nu știam de trebuia să-l cred, deși părea foarte sincer și dezesperat de știrile rele din Apus. S-ar fi mulțumit cu durere să rămână în Ardeal situațiunea dinaintea războiului. Mi-era milă de el, dar, nemaivăzându-l revenind, nu știam ce să cred; după o lună îmi aduse ziare românești din Moldova cu știri foarte bune
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Era încântat și deloc dezgustat de a intra pe urma lor în casă. Sosi și Miza Alimăneștianu, care trăise în intimitatea familiei noastre la Iași, și ne povesti multe amănunte din viața lor, ne dete știri bune de victoriile din Apus, nemenționate în ziarele cenzurate de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Saint Aulaire, fin, distins, vorbind și scriind bine, om de onoare, care voise să-și dea demisia din diplomație când la Congresul păcii Aliații nu s au ținut de convenția ce făcusem cu ei, asigurându-ne Tisa ca hotar la apus. El cu Barclay 239 o iscăliseră la 4 noiembrie 1914 în casele lui Vintilă pentru Franța și Anglia, Poklevski Koziel pentru Rusia. Ionel l-a oprit de a se retrage ca să nu piardă un așa bun prieten al nostru din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și soarele de dimineața până seara. Se gândi atunci să-i facă pe plac și schimbă (în chip greșit) această parte a casei. Închise aproape toate ferestrele, nu mai era vedere nici pe pădurea dinspre răsărit, nici pe cea dinspre apus, cu frumoasele asfințituri de soare. Camera de musafiri, intrarea-bibliotecă și salonul își pierdură toată lumina și noua cameră astfel formată nu avu nici un înțeles, căci, fiind deschisă în capul scării era prea în trecerea tuturor. Terasa de la etajul de sus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Marino, Pavel Chihaia, Mircea Popovici, Sergiu Filerot, Ben Corlaciu, aproape toți, fie poeți, fie prozatori, fie critici, deturnați, de vitregia vremurilor, de la mersul normal al carierei literare. Unii au făcut ani lungi de închisoare politică, alții s-au exilat în Apus, alții au ales soluția exilului intern, evitând manifestarea publică și închizându-se pentru multă vreme, literar vorbind, în elocvente tăceri. Printre aceștia s-a aflat și Mihail Crama, care pentru douăzeci de ani a redevenit numai Eugen Enăchescu, magistratul prob
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
oprea și se întreba, ca și noi astăzi: Apariția volumului Poeme cu îngeri în 1927 îi amplifică cota aprecierilor în lumea literară. V. Voiculescu, despre care se vorbea și scria că aparține semănătorismului, că oscilează între acest curent aflat la apusul manifestării sale și căutările poetului de „a se rupe” și a-și găsi vocea proprie, pe linia creației tradiționaliste. Devenise poetul despre care G. Călinescu sublinia că până acum, a scris o mare cantitate de poezii vlahuțiene, corecte și prelung
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
un scriitor care "s-a mărginit" la "o meschină notorietate națională" și "s-a mulțumit să dorească doar binele țărei sale", "hulind tot ce nu e român", nepricepându-i pe "uriașii descoperitori și propovăduitori ai ideii de dezrobire internațională din apusul Europei", cu care a fost contemporan, așa încât "Sărmane Mihai Eminescu!" ar trebui lăsat cam la o parte căci "Idealurile naționale de pace și bunăstare [...] nu mai pot fi concepute în secolul nostru, nici realizate, decât acceptând ideea înfrățirei universale". Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lumei feerie. Nori țesuți în diamante, râuri, lacuri de rubini Și grădini și munți de aur și cascade de lumini. Toate, toate încunună fața soarelui divină, Întreg cerul și pământul maiestăței lui se-nchină; Fermecata mea privire ațintită-i spre apus Și în lumi necunoscute simțesc sufletul meu dus. Simțesc parcă a mea ființă că-i răpită-n armonia Sfântă ce mă împresoară, că atotputernicia Mă înalță, mă confundă cu minunile din ceri, Că văd firele ascunse care leagă sferi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și umbrele nopței începeau a se rădica de la poalele munților spre vârfuri, totuși stăteam nemișcați acolo, duși pe gânduri, cu inima strânsă și cu ochii închipuirei ațintiți asupra trecutului. Nu se mai vedea acum decât o dungă subțire roșietică la apus, semn că împaratul zilei plecase din meleagurile noastre, iar în partea opusă luna în crai nou se ivise ca o secure pe ceri, amintitoare securei care odinioară a săcerat multe capete de creștini pe pământul de sub picioarele noastre. A venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]