7,432 matches
-
pentru a fi acceptate de către statele membre, politicile europene trebuie mai Întâi să demonstreze că au un numitor comun, că fac parte dintr-un set mai larg de soluții menite să rezolve anumite probleme recunoscute. Din acest motiv, s-a argumentat că politicile inovatoare la nivel european sunt posibile doar atunci când preferințele naționale converg către o nouă abordare. În cel mai bun caz, Comisia poate spera să generalizeze și să ajute difuzarea soluțiilor adoptate Într-unul sau mai multe state membre
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
A II‑A" O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din Româniatc "O perspectivă asupra plăților informale În sectorul de sănătate din România" Bogdan Lăzărescutc "Bogdan Lăzărescu" Laurențiu Mihaitc "Laurențiu Mihai" Rezumat În acest studiu, vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul de sănătate pe baze realiste este reconsiderarea asigurărilor non-substitutive, ca mijloc de finanțare a cheltuielilor din domeniul sănătății. Această concluzie este susținută de existența unui cuantum ridicat al plăților informale la nivelul sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fundamentează pe datele furnizate În urma derulării unui proiect al Băncii Mondiale privind plățile informale În sectorul de sănătate din România. Reforma sistemului de sănătate din România a devenit În ultimii ani o prioritate indiscutabilă pe agenda guvernamentală. Vom Încerca să argumentăm că singura metodă de a pune sistemul de sănătate pe baze realiste este reconsiderarea asigurărilor non-substitutive ca mijloc de finanțare a cheltuielilor pentru sănătate. Argumentarea va decurge În felul următor: atât timp cât fondurile din contribuțiile obligatorii la asigurările sociale de sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să acționeze eficient din punctul de vedere al costurilor. În prezent, În România, există o dispută privitoare la avantajele și obiectivele sociale pe care le angajează managementul public al spitalelor, comparativ cu, să zicem, externalizarea managementului către firme private. Se argumentează că managementul public este slab din cauza distribuirii ambigue a responsabilităților și a presiunii politice. În plus, nu există fonduri pentru pregătirea personalului, astfel Încât administrarea spitalelor să fie eficientă, ceea ce, Împreună cu legislația precară și cu oportunitatea mare pentru practici corupte, conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Westminster”, caracterizat prin suveranitatea Parlamentului, puteri decizionale acordate Guvernului și răspundere ministerială directă), care nu mai corespunde dinamicii și complexității societății de tip global, cu nuclee de influență interorganizaționale și interactive, suprastatale sau transnaționale. De exemplu, Wallace și Pollack (2006) argumentează necesitatea unei „perspective de guvernanță” la nivelul Uniunii Europene, datorită caracterului non-ierarhic sau „de rețea” al elaborării politicilor, implicând actori subnaționali, naționali și supranaționali. O primă distincție ce trebuie făcută este aceea dintre guvern și acțiunea sa, guvernarea, și guvernanță
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
V.A. Zorin și L. I. Mendelevici. De aceea, nu a fost de mirare că, în ședința de vineri 24 noiembrie, ultima înainte de weekend, ambasadorul Mendelevici i-a "sfătuit pe prietenii români" să renunțe la propunerea respectivă. Nimeni nu neagă, argumenta Mendelevici, că România este un stat independent și suveran, ca, de altfel, toate statele participante, calitate pe care alianțele existente nu o afectau cu nimic. Într-un schimb rapid și discret de păreri în cadrul delegației române, ambasadorul Mircea Bălănescu a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
urmărite în luările de poziție ale statelor din blocul estic, cu mențiunea că delegația sovietică nu mai era acum de acord ca la primul punct al ordinii de zi să fie inclusă referirea la renunțarea la forță; în concepția URSS, argumentau reprezentanții sovietici, importantă pentru securitatea europeană nu era repudierea forței, ci recunoașterea inviolabilității frontierelor existente pe continent. Delegațiile țărilor occidentale cereau ca problematica privind domeniile culturale și umanitare să reprezente un punct distinct al ordinii de zi și manifestau mari
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cea român], acest eseu ofer] un cadru ce poate cuprinde numeroase din teoriile etice ulterioare. Articlul indic] în același timp unele dintre problemele pe care le vor întâmpină încerc]rile ulterioare de a se baza pe dreptul natural pentru a argumenta c] anumite comportamente (că, de exemplu, folosirea contraceptivelor) sunt greșite. Etică kantian] ONORA O’NEILL Numeroși teoreticieni etici contemporani evoc] idei care își au originile în scrierile etice ale lui Kant. Preceptul kantian conform c]ruia toate fiintele raționale trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] facem ceea ce genereaz] cele mai bune consecințe, dar resping ideea utilitarist] clasic] conform c]reia pl]cerea este singurul bun intrinsec, iar durerea singurul r]u intrinsec. Acest articol clarific] distincția între astfel de teorii consecințialiste și rivalele lor, argumentând c] abordarea consecințialist] este mai conving]toare. Utilitatea și binele ROBERT E. GOODIN Ce lucruri sunt bune în sine? Este evident c] teoriile consecințialiste au nevoie de un r]spuns la aceast] întrebare; la fel de mult] nevoie are ins] și orice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
articol din aceast] secțiune este diferit de celelalte, deoarece el nu trateaz] natură eticii, ci natură teoriei morale, adic] a acelor teorii ale eticii prezentate în partea a patra a acestui volum. Cum putem construi astfel de teorii? Cum putem argumenta c] una este mai bun] decât altă? Sunt propuse și discutate dou] modele diferite. Este analizat], de asemenea, și utilizarea frecvent] a exemplelor ipotetice și imaginare pentru a decide între teorii. Partea a șaptea: Provoc]ri și critici Subiectivismul și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult ca scop în sine și mai puțin ca mijloc de atingere a unui scop. Concluzia care se desprinde nu este c] societ]țile de mici dimensiuni ar avea sisteme morale mai puțin dezvoltate. S-ar putea susține chiar contrariul, argumentând c] un sistem moral considerat și folosit ca mijloc de atingere a unui scop, a c]rui complexitate este sporit] prin practică negocierii, este supus în mod constant testelor practice și valid]rii publice. Referințe Comaroff, J.L. and Roberts., J.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a ne formă propriile virtuți, prin însușirea conduitei (orient]rii) propuse de c]tre înv]tații din vechime. Confucius a abordat și problema interpret]rii intelectuale a textelor orientative. În viziunea sa, aceasta ține de latura educațional] a taoismului. A argumentat c] succesul comunic]rii unui tao (orientare) literar const] în corectarea denumirilor (Analecte I, 3:3). Primul pas este analiza - însușirea conținutului. În acest sens, discipolii lui Confucius au studiat lucr]rile autorilor clasici, care conțineau atât coduri orientative, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mo Tzi a propus utilitatea că standard de evaluare, normă fiind aplicabil] și asupra conceptelor shi (corect) și fei (greșit); astfel ea a devenit un criteriu atât pentru ordonarea, cât și pentru rectificarea denumirilor în sistemul taoist. Mo Tzi a argumentat c] la originea acestui criteriu st] o voinț] universal] sau divin] care nu este altceva decât o înclinație natural] spre bine, în detrimentul r]ului. Aceast] asociere în sine orientativ] (bine-r]u) a reprezentat punctul de plecare în folosirea tuturor celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zboaielor sau a lipsurilor materiale nu vor dezvolta un caracter moral corespunz]tor. De asemenea, adepții teoriilor lui Mo Tzi, respectiv Yangzhu se afl] în acceași situație, deoarece încearc] s] forțeze procesul de maturizare prin utilizarea cuvintelor și a limbajului, argumentându-și disocierile pe baza unor considerente de ordin natural. Cei doi folosesc un criteriu distinctiv de bâz] pentru a modifica tendința natural] spre o conduit] moral]: binele - r]ul și sinele - cel]lalt. Ei susțin ideea adopt]rii unor practici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o concluzie valid] despre ceea ce e bine doar pe baza premiselor derivate din aceste dorințe. Premisa „orice își doresc oamenii e bine” trebuie adugat] la acest raționament. Altfel, principiul utilit]ții nu are nici un fundament. Doar intuiția, s-a mai argumentat, poate suplini premisa lips]. De altfel, au susținut intuiționiștii, nu tot ceea ce oamenii își doresc este și bine. Dup] cum afirmase Reid, exist] câteva principii care cer dreptate, adev]r, precum și bun]voinț] și care, uneori, pot intra în conflict
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fundamentelor moralei se poate sprijini în acest aspect pe teoria utilitarist]. El a afirmat c] utilitarismul are nevoie de intuiție că fundament al s]u; dar f]r] metodă utilitarist], intuiționimul nu ar putea rezolva nicicum disputele morale. El a argumentat în detaliu viziunea conform c]reia utilitarismul red] cel mai bine bazele teoretice ale convingerilor legate de simțul comun. Au fost dezvoltate și alte variante ale intuiționismului. Filosofii de limb] german] Franz Brentano (1838-1917), Max Scheler (1874-1928) și Nicolai Hartmann
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teorie pe care îl putem avea, de vreme ce lumea (moral] sau fizic]) nu reușește s] se adapteze dorințelor teoreticienilor. Pentru a înțelege acest aspect, trebuie s] observ]m felul în care W.D. Ross, creatorul teoriei îndatoririlor prima facie, și-a argumentat ideile. (Ross nu a sustinut c] ar fi unicul fondator al teoriei - a lucrat la ideile sale cel putin datorit] lui H.A. Prichard.) Ross, care și-a desf]surat cea mai mare parte a activit]ții la Universitatea Oxford în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi unicul fondator al teoriei - a lucrat la ideile sale cel putin datorit] lui H.A. Prichard.) Ross, care și-a desf]surat cea mai mare parte a activit]ții la Universitatea Oxford în anii ’20-’30, a început prin a argumenta c] toate formele de monism (conform c]ruia ar exista un singur principiu moral de bâz]) sunt false. Ross cunoștea doar dou] forme de monism - kantianismul și utilitarismul, așa c] le-a tratat pe rând. Argumentul s]u împotriva lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei. Deja am spus c] acestea joac] un rol minim, dar nu am specificat și de ce; dac] începem din același punct că și Ross, ar trebui s] accept]m faptul c] exist] astfel de principii. Ross susține, f]r] a argumenta, c] o tr]s]tur] care conteaz] în favoarea acestui tip de acțiune, conteaz] în egal] m]sur] în favoarea oric]rei acțiuni ce o conține. Ross ar putea fi mai flexibil fâț] de acest fapt. De exemplu, ar putea spune c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acest lucru a fost ilustrat cu m]iestrie de judecată și executarea regelui Charles I în 1649, un eveniment pe care unii îl percep că marcând începutul concepției moderne asupra drepturilor. Filosoful britanic John Locke a fost cel care a argumentat dreptul la viat], libertate și proprietate pe care americanii, mai tarziu, le-au inclus în Declarația de Independent] din 1776, substituind ins] proprietatea cu c]utarea fericirii. În urmă Revoluției Franceze din 1789, Adunarea Național] Francez] a emis o Declarație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] ea este slab dezvoltat] pentru mulți oameni. Suntem cet]țeni globali, chiar dac] nu simțim acest lucru în sufletele noastre. Dac] accept]m faptul c] lumea reprezint] un domeniu moral în care responsabilit]țile se pot extinde, se poate argumenta c] ajutorul poate fi considerat o expresie a unei astfel de responsabilit]ți morale. Aceasta ar trebui condus] de guverne, corporații transnaționale și alți „actori internaționali”. viii. A nu face r]u și valoarea libert]ții Ajungem acum la obiecția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajuns că o politic] de mediu s] corespund] principiilor unei etici de mediu oarecare, ea trebuie s] corespund] celei corecte, celei mai argumentate. Astfel se ridic] dou] întreb]ri: cum poate fi conturat] o etic] a mediului? Cum poate fi argumentat] etică putativ] a mediului? 1) Etică uman] Se consider] c] politicile de mediu trebuie evaluate doar în funcție de manieră în care ele afecteaz] oamenii (vezi Baxter, 1974 și Norton, 1988). Această genereaz] o etic] uman] a mediului. Deși utilitariștii clasici includ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințele asupra indivizilor și f]când un cumul al acestora. Ce diferențiaz] aceste etici sunt tipurile de indivizi la care fac referire; mai mult, cele din urm] includ toți indivizii la care fac referire eticile de început. S-ar putea argumenta c] suntem orientați în mod inexorabil sper o etic] a vieții, c] nu exist] o cale obiectiv] de a împiedica trecerea de la etică cu orizontul cel mai redus la cea cu orizontul cel mai larg. De ce s] nu dezvolt]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alegere rațional, sau de acționa liber. Într-un mod mai puțin evident, ființele umane sunt valoroase prin caracteristicile pe care le posed] și care nu dau naștere la interese, la situații care presupun o anumit] miz]. Spre exemplu, se poate argumenta c] oricine are proprietatea de a fi o vietate complex] este în mod implicit valoros, altfel spus, exist] o rațiune moral] de a conserva acea vietate doar pe baza valorii ei, independent de utilitatea pe care ar putea-o avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pan] când o serie de legi antiavort nu au fost adoptate în cea de-a doua jum]țațe a secolului al XIX-lea. În acel moment, majoritatea susțin]torilor interzicerii avortului subliniau pericolele medicale ale acestuia. De asemenea, a fost argumentat c] f]tul este o ființ] uman] de la concepție, iar avortul este o form] de crim]. Acum, cănd tehnicile îmbun]ț]țite au f]cut avorturile efectuate în mod corespunz]tor mai sigure decât nașterea în sine, argumentul medical și-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]