7,167 matches
-
detestă, dar pe care, la maturitate, (unii) o reconsideră benefică pentru perioada de instrucție. Evocând figura profesorului de limbă română, C. N. Iancu, Pană notează că "de la domnu Iancu am învățat multe lucruri bune...", deși profesorul era "foarte energic și aspru, nu ierta, nu tolera cea mai mică abatere. Pedepsele cădeau potop, de la lovirea cu cartea în cap până la eliminarea din școală..."116. Anii '30 sunt marcați de activitatea societății culturale "Gheorge Asachi" ce editează cele câteva numere ale revistei Licăriri
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în schimb, percep localul ca "singurul loc, unde adevăratul cărturar își poate da întreaga măsură a valorii lui" (Eugen Cialîc). În răspunsul său, Eliade atinge chestiunea sensibilă a complexului provinciei care ar trebui, în opinia sa, eliminat, căci "idealul de aspră spiritualitate creștină" poate fi trăit în orice spațiu românesc. Despre antagonismul centru-provincie notează și un anume Dr. I. G. care recunoaște în revistele regionale adevărate arme de luptă împotriva "acelei prese cotidiene și revistelor literare bucureștene și tot așa contra
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în timpul unei guvernări liberale. Pripa adaptării la rosturi noi are efecte din cele mai ilare asupra acestor indivizi turmentați de o frazeologie sforăitoare despre popor, libertate, progres. Cap de familie, negustorul Jupân Dumitrache, zis și Titircă Inimă-rea, e un stăpân aspru, impulsiv, brutal, înfoindu-se în vanitatea lui de castă - altminteri un soț iubitor în felul lui și, pe cât de zuliar, pe atât de naiv și ușor de dus cu vorba. Jupânul ține grozav la „onoarea de familist”, încredințată candid lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
și a păstrat, parte din ele, lângă portretul miniatural al iubitului. A Village Choir de Thomas Webster este, în accepția lui Lister: într-o vreme în care: „ . Elementele care asociază această imagine, picturii narative, invită la speculații interpretative despre privirea aspră a violoncelistului sau despre clarinetistul care se uită disprețuitor la fermier. Ca într-un documentar social, pictura prezintă împreună oameni și instrumente muzicale și așează un fermier ponosit în compania unor cântăreți vestimentați convențional. O căreia Lister îi atașează presupuneri
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Redgrave o descrie ca pe: . În Past and Present I, apare imaginea unui cuplu în care soțul își confruntă soția cu o scrisoare care pare să fie dovada infidelității ei. El este plasat în dreapta imaginii și are aerul unui om aspru și neîngăduitor. Ea este răvășită de asprimea momentului. Jumătate din mărul pe care tocmai l-a curățat este încă pe masă. Cealaltă jumătate a căzut. Fetele, de vârstă mică, construiesc un castel din cărți. Cea mare privește înspăimântată la scena
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
este cea de a fi părinte în perioada prin care trecem. Nu este vorba doar de criza economică, ci și de faptul că există o diferență de mentalitate enormă față de cea de acum 20 de ani. De la metodele parentale mai aspre și centrate pe critici, în variate moduri, astăzi vorbim despre un model ideal de relație părinte-copil, cel bazat pe înțelegere reciprocă, comunicare. Mai aproape de copilărie, așadar, putem ajunge prin acordarea atenției cuvenite nevoii de comunicare și relaționare a copilului cu
Arta de a fi părinte by Paula Livia Nicoleanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1423]
-
presupusa victimă") și "vino vatul", deja desemnat, deja tratat ca atare, cel puțin verbal. Mai exact, pe fondul unei confruntări între mentalitatea unei mari civilizații radiante, fostă putere colonială, și cea a unei țări relativ recent născute, cu trudă și aspră chibzuință, vînîndu-și propriii demoni rasiali, se conturează limpede polaritatea: "bărbat alb, bogat și arogant" vs. "femeie neagră, săracă și imigrantă". Hiperbola discriminării face ravagii pe ambele maluri ale Atlanticului; cine încearcă să ridice măcar semne de întrebare și să relativizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
visător, dar purtat de o forță a disperării care îl face să-și împingă propriul copil în miezul tragediei. Stilul lui David Vann e perfect adaptat acestei ambianțe de neliniște, neînțelegere și ruptură, scriitura e simplă, scurtă, realistă și eficace, aspră ca natura din Alaska și ca relațiile neașezate dintre tată și fiu. Decalajul e permanent și tot mai acut, ratarea, incapacitatea aderării la celălalt capătă proporții dramatice în acest imperiu natural ostil. Personajele trăiesc în contratimp, mizeria afectivă a tatălui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
disculpe. Dar ceva lipsea, cumva nu se rostise adevărul sfîrtecat al unui catolic irlandez mîndru de originile sale și prins în contradicțiile unui război absurd. Melancolia degajată de contemplarea unei irosiri ale cărei resorturi ne scapă se îmbină cu frumusețea aspră a imnului Republicii Irlanda, Amhrán na bhFiann (Cîntecul soldatului)... Dacă Trădătorul meu punea accentul pe suferința și furia resimțite de Antoine francezul, Întoarcerea la Killybegs e focalizată pe Tyrone irlandezul, care-și povestește copilăria mizeră, loviturile tatălui, bombele nemțești, gloanțele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de tragedie greacă antică. Pentru că, inevitabil, desfășurarea firelor narative conduce spre ideea că toate bunele intenții și visele de fericire sunt pînă la urmă măcinate de eterna propensiune a sufletului uman spre corupere. Patru destine principale se înlănțuie cu suflul aspru și torid al insulei, pe care fiecare a încercat s-o părăsească, dar care îi atrage magnetic și malefic înapoi: bătrînul Marcel, care a plecat la război în 1939, apoi a lucrat în administrația colonială, pentru a scăpa de imobilismul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și șapte de membri au fost masacrați, printre ei aflîndu-se și mama sa. Crucea dusă cu greu de o întreagă colectivitate, doliul perpetuu, întrebările și absența multor răspunsuri, dar și asumarea curajoasă a unui prezent incert se adună în vocea aspră, sacadată și adîncă a scriitoarei. Sigur, texte literare consacrate acestui genocid au apărut deja cu zecile, amestecînd reportaje și mărturii directe, de n-ar fi să-l amintim decît pe cel al lui Jean Hatzfeld, La stratégie des antilopes, laureatul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
premiul Renaudot al liceenilor. Au urmat alte texte remarcabile, din care amintim Mo, 2005, Indiens, 2008 și L'Annonce, 2009, toate publicate la aceeași editură, Buchet-Chastel, toate clădind cu forță și rigoare, cu capacitate vizionară și maturitate stilistică o saga aspră a "deșertului central", cum i se mai spune regiunii de origine a autoarei și a personajelor sale Cantal. Les Pays este un roman de inițiere și formare, o carte scurtă, densă, lucidă, plină de o energie subterană, ce irigă intens
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și două culturi diferite, dar același curaj, aceeași forță de caracter, aceeași tenacitate. Un document cutremurător despre umilințele chinuitoare la care au fost supuse femeile sub jugul nazist, apoi sub cel sovietic. O scriitură de o pătrundere și o frumusețe aspră, halucinantă, un text care trezește multe întrebări legate de opoziție și colaborare, de tăcere și compromis... Structura de rezistență a romanului se sprijină pe pilonii teamă / rușine și pe tot ce gravitează în jurul acestora, în sfera semantică a culpabilității și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și rătăcindu-și cititorii cu malițioasă virtuozitate. Moartea e o vocabulă inconsistentă și irelevantă pentru o ființă ce pare definiția însăși a exilului, care și-a petrecut viața apărînd și dispărînd, lăsînd mereu, drept urme de neșters, texte scurte și aspre, ca niște pietricele albe, dar nu precum cele din poveștile copilăriei noastre, ci mai degrabă niște mici proiectile de care nimeni nu scapă, odată intrat în raza lor de acțiune. Demult deja, și-a vîndut corespondența, manuscrisele inedite de romane
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de a reclama de la prima torentul de fericiri umane. Ce trebuie să se întâmple? În fapt, statul nu este și nu poate fi ciung. El are două mâini, una pentru a primi și una pentru a da, altfel spus, mâna aspră și mâna blândă. Activitatea celei de-a doua este în mod necesar subordonată activitații celei dintâi. La rigoare, statul poate lua și să nu dea. Asta s-a vazut și se explică prin natura poroasă și absorbantă a mâinilor sale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
jugul tiraniilor; dorim ca armata noastră glorioasă să fie încă, dacă trebuie, armata libertății". Vedeți că mâna blândă a statului care dă și împarte va fi foarte ocupată sub guvernul Montagnarzilor. Credeți, poate, că la fel de ocupată va fi și mâna aspră, această mână care penetrează și scotocește în buzunarele noastre? Deschideți ochii! Curtezanii popularitații nu și-ar cunoaște meseria dacă nu ar avea arta, arătând mâna blândă, de a ascunde mâna aspră. Domnia lor va fi cu siguranță jubileul contribuabilului. Impozitul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Credeți, poate, că la fel de ocupată va fi și mâna aspră, această mână care penetrează și scotocește în buzunarele noastre? Deschideți ochii! Curtezanii popularitații nu și-ar cunoaște meseria dacă nu ar avea arta, arătând mâna blândă, de a ascunde mâna aspră. Domnia lor va fi cu siguranță jubileul contribuabilului. Impozitul spun ei trebuie să atingă superfluul și nu necesarul. Nu vor fi bune vremurile acelea în care, pentru a ne copleși de binefaceri, fiscul se va mulțumi să ne știrbească superfluul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
are fără îndoială legătură cu timbrul.) Astfel, impozit funciar, accize, patente, timbru, sare, băuturi, poștă, ne lipsim de toate. Acești domni au descoperit secretul de a da o activitate arzătoare mâinii blânde a statului paralizând în același timp mâna sa aspră. Ei bine, îl întreb pe cititorul imparțial, nu e acesta infantilism, și, pe deasupra, infantilism periculos? Cum să nu facă poporul revoluție după revoluție dacă s-a hotărât să nu se oprească decât atunci când a realizat această contradicție: "Să nu dăm
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lecție: Experiența și Prevederea. Experiența domnește eficace dar brutal. Ea ne instruiește asupra tuturor efectelor unui act făcându-ne să le resimțim, și nu putem să nu sfârșim prin a ști că focul arde dacă ne ardem. Pe acest doctor aspru, aș dori, pe cât posibil, să îl înlocuiesc cu unul mai blând: Prevederea. De aceea, voi cerceta consecințele câtorva fenomene economice, opunând celor care se văd pe cele care nu se văd. Geamul spart Ați fost vreodată martor al furiei bunului
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de îndrăzneală și de malițiozitate declara economistul nostru război dușmanilor săi naturali, protecționiștii! Ce feste bune juca sofiștilor emeriți ai protecției, domnilor Ferrier și Saint-Chamans! Cum înțelegea să spargă ouălele acestor ciori ale protecției, cu bastonul său de țăran galic, aspru și usturător! Ce lovituri de maestru au fost aceste eseuri ale finului nostru dezvăluitor de sofisme! În același timp cu scrierea primelor Sofisme, care au făcut numele său popular în mod prompt și pe bună dreptate, Bastiat s-a ocupat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
superficiala este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume districtul continental de dealuri acoperite cu păduri, caracterizat prin ierni aspre cu precipitații de 550-580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală 9,4°C, temperatura maximă absolută 38,9°C, temperatura minimă absolută -30°C, temperatura medie pe sezon de vegetație 17,1°C, perioada
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de dealuri acoperite cu păduri caracterizat de ierni aspre cu precipitații de 550 580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală: 9,4°C, temperatura maximă absolută: 38,9°C, temperatura minimă absolută: -30°C, temperatura medie pe sezon de vegetație: 17,1°C
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Vasluiului care se varsă în râul Bârlad. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de dealuri acoperite cu păduri caracterizat de ierni aspre cu precipitații de 550-580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală: 9,4°C, temperatura maximă absolută: 38,9°C, temperatura minimă absolută: -30°C, temperatura medie pe sezon de vegetație: 17,1°C, perioada
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
călare, își lăsă acolo iubitul său cal, pe care nimenea altul nu încălecase, și, pătrunzând pe niște căi nepătrunse de oameni și locuite numai de fiare sălbatice și printre piscuri înalte, gol, rănit la mâini și desculț, mergea pe cărări aspre și neumblate, marele în vitejii și furiosul ca un leu în luptă..." etc. Adevărata istoriografie moldoveană începe cu Grigore Ureche († c. 1647). Cronica lui românească mergând până la 1594 e doar o prelucrare de izvoare, fără experiență directă, însă într-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi autor? Însuși tineri de pe lavițile școalelor au pretenția a publica scrierile lor, pîn' și tractaturi de filosofie. Ei bine, într-o asemine epohă, când se publică atîte cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate, și ca într-un ciur să le vânture; lăudând cele bune și aruncând în noianul uitării pre cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua seama la persoana și la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]