7,008 matches
-
după numai zece luni, la 12 august 1953. O lună mai târziu soseau În Germania de Vest primele arme nucleare americane; În ianuarie 1954, Dulles anunța noua strategie a lui Eisenhower. NATO urma să fie nuclearizat: amenințarea cu folosirea armelor atomice pe teritoriul european urma să facă parte din strategia defensivă a Alianței. Pentru ca această amenințare să fie credibilă În ochii Uniunii Sovietice, distincția dintre armele convenționale și cele nucleare urma să fie abolită. Cum explica Dulles la Întâlnirea Consiliului NATO
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să facă parte din strategia defensivă a Alianței. Pentru ca această amenințare să fie credibilă În ochii Uniunii Sovietice, distincția dintre armele convenționale și cele nucleare urma să fie abolită. Cum explica Dulles la Întâlnirea Consiliului NATO din aprilie 1954, „capacitatea atomică este, În ochii Statelor Unite, esențială pentru apărarea zonei NATO În fața prezentei amenințări. Pe scurt, trebuie să privim aceste arme ca fiind Într-adevăr convenționale”. Coincidența dintre nuclearizarea NATO și stabilizarea continentului nu era Întâmplătoare. Războiul convențional În centrul și vestul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
europene sub comandă colectivă. Nici englezilor, nici francezilor nu le surâdea ideea. Nu pentru că guvernele lor erau Împotriva Înarmării nucleare. Britanicii au detonat prima lor bombă cu plutoniu În august 1952, În deșertul australian; paisprezece luni mai târziu, prima bombă atomică britanică intra În dotarea Royal Air Force. Din motive militare și economice, guvernele britanice din acea perioadă abia așteptau să treacă de la o strategie de apărare continentală la una de descurajare nucleară: insistențele lor l-au convins pe Eisenhower să adopte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
strategie de apărare continentală la una de descurajare nucleară: insistențele lor l-au convins pe Eisenhower să adopte noua strategie, iar englezii nu s-au opus staționării de bombardiere nucleare americane pe teritoriul britanic 7. și francezii aveau un program atomic, aprobat de Mendès-France În decembrie 1954, deși prima bombă exclusiv franceză nu a fost detonată cu succes decât În februarie 1960. Cu toate acestea, nici francezii și nici englezii nu doreau să cedeze controlul armamentului nuclear unei entități europene de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era limpede, la sfârșitul anilor ’50, că o bombă britanică nu Își putea atinge ținta fără rachetele și submarinele americane). La apogeu, În 1962, CDN a raliat 150.000 de suporteri pentru marșul anual de protest la Institutul pentru Arme Atomice de la Aldermaston. Dar, În cursul anilor ’60, campania britanică și-a pierdut din vigoare, ca și mișcările similare din Germania de Vest și statele Beneluxului. Protestatarii au devenit insignifianți după semnarea Tratatului de Interzicere a Testelor Nucleare: era din ce În ce mai greu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Vest și statele Beneluxului. Protestatarii au devenit insignifianți după semnarea Tratatului de Interzicere a Testelor Nucleare: era din ce În ce mai greu să pretinzi că anihilarea amenința Europa; dezarmarea a fost Înlocuită de subiecte noi pe agenda radicală. Chiar și În URSS, fizicianul atomic și disidentul Andrei Saharov a abandonat tema riscului unui dezastru nuclear iminent, Îndreptându-și atenția „dinspre problemele mondiale spre apărarea indivizilor”. Majoritatea occidentalilor erau, fără Îndoială, În favoarea dezarmării nucleare, atunci când subiectul le era adus În discuție: sondajele din 1963 arată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o serie de acorduri regionale după modelul statelor Beneluxului - de exemplu, În 1954, Piața Comună Nordică a Muncii În Scandinavia -, nu se Întrevedea nici un proiect mai ambițios. Partizanii cooperării europene nu se puteau lăuda decât cu Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, anunțată În primăvara anului 1955; dar aceasta - ca și Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului - era o inițiativă franceză, iar succesul ei se datora, În mod simptomatic, mandatului său restrâns și cu un caracter pronunțat tehnic. Așa se face că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
câteva luni mai târziu la Suez -, Londra nu s-a putut hotărî să li se alăture „europenilor”. Când s-a semnat la Roma, pe 25 martie 1957, tratatul de Înființare a Comunității Economice Europene (și a Euratom, autoritatea pentru energie atomică), intrat În vigoare la 1 ianuarie 1958, noua CEE (cu cartierul general la Bruxelles) cuprindea aceleași șase state care formaseră CECO În urmă cu șapte ani. Este important să nu exagerăm importanța Tratatului de la Roma. El repezenta mai mult o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
convenea Într-un anumit sens, după cum am văzut, să-și exhibe neputința. Denis Healey, ministru de Finanțe În nefericitul guvern laburist de la jumătatea deceniului, deplora un continent Înecat În miliarde de eurodolari, opera unor „oameni fără chip care administrează negura atomică tot mai deasă a fondurilor mobile acumulate În europiețe pentru a eluda controlul guvernelor naționale”6. Paradoxal, partidul lui Healey câștigase alegerile În 1974 pe fondul incapacității evidente a conservatorilor de a calma neliniștea publică, numai pentru a fi acuzat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
demascare a lui LÎsenko din anii ’60 circula de mult În samizdat) a fost mai Întâi hărțuit; apoi i s-a retras cetățenia, el stabilindu-se În 1973 În Marea Britanie. Însă Andrei Saharov, cel mai cunoscut specialist sovietic În fizică atomică și vechi critic al regimului, a rămas În libertate - până când opoziția sa publică față de invazia din Afganistan din 1979 a făcut ca prezența lui să devină de netolerat. Saharov era prea incomod pentru a fi ignorat (el primise Premiul Nobel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prima generație de instalații nucleare sovietice și fusese construit prin muncă forțată Între 1948 și 195111. Alte catastrofe ecologice de o amploare asemănătoare erau poluarea Lacului Baikal, distrugerea Mării Aral, scufundarea În Oceanul Arctic și Marea Barents a navelor cu propulsie atomică ieșite din uz: sute de mii de tone de metal, cu tot cu conținutul lor radioactiv. În jurul orașului siberian Norilsk, o regiune de mărimea Italiei a fost contaminată cu dioxid de sulf rezultat din exploatarea nichelului. Acestea și alte dezastre ecologice erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Înfrângerea lui Hitler 63; violări 34 arme balistice 231 arme nucleare; atitudinea Europei de Vest față de amplasarea Î 541; balistice 231; britanice - vezi Marea Britanie; Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN) 237; franceze 232; Germania de Vest 253; Institutul pentru Arme Atomice de la Aldermaston 238; negocierile dintre Gorbaciov și Reagan 550; nuclearizarea Europei 231-232; Statele Unite - vezi Statele Unite; Tratatul asupra Forțelor Nucleare cu Rază Medie de Acțiune 550; Tratatul de Neproliferare Nucleară 408; Tratatul pentru Interzicerea Testelor Nucleare 237; Tratatul privind Rachetele Antibalistice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
British Motor Corporation (BMC) Bodnăraș, Emil 134 Boemia, demonstrația din Plzeò 171 Boemia-Moravia, Partidul Comunist din 137 Bohlen, Charles 109-110, 147 Bohley, Bärbel 564, 584 boli În perioada postbelică 35 Bolkestein, Frits 662, 699 Böll, Heinrich 194 bolșevism 107 bomba atomică; programul atomic 119 - vezi și arme nucleare Bonner, Elena 528 Borowski, Tadeusz 190 Bosnia-Herțegovina 583; acțiunea Europei de Vest 623; acțiunea Națiunilor Unite 622-623; acțiunea Statelor Unite 618, 623; croați și musulmani 614-618; economia (după 1995) 619; efectele războaielor 624; epurare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Corporation (BMC) Bodnăraș, Emil 134 Boemia, demonstrația din Plzeò 171 Boemia-Moravia, Partidul Comunist din 137 Bohlen, Charles 109-110, 147 Bohley, Bärbel 564, 584 boli În perioada postbelică 35 Bolkestein, Frits 662, 699 Böll, Heinrich 194 bolșevism 107 bomba atomică; programul atomic 119 - vezi și arme nucleare Bonner, Elena 528 Borowski, Tadeusz 190 Bosnia-Herțegovina 583; acțiunea Europei de Vest 623; acțiunea Națiunilor Unite 622-623; acțiunea Statelor Unite 618, 623; croați și musulmani 614-618; economia (după 1995) 619; efectele războaielor 624; epurare etnică 616-619
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Portugalia, membră a Î 474, 480, 484; Spania, membră a Î 480, 484; țările sărace 483-485 Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) 214, 226, 280, 668; Franța și Î 153-155; Marea Britanie și Î 155, 159 Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 280 Comunitatea Statelor Independente (CSI) 600 conceptul „Manifestul Gherilei Urbane” 432 Conciliul Vatican II 348 Conferința de la Bretton Woods 110; sfârșitul sistemului monetar adoptat 418 Conferința de la Messina 280 Conferința de la Moscova (1947) 125 Conferința de la Potsdam 116, 123 Conferința
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
48 infracțiuni postbelice 48 Ingrao, Pietro 197 Inițiativa de Apărare Strategică („Războiul Stelelor”) 542-543 inițiative artistice și culturale 350-356 instabilitate valutară 417-418 Institutul Național Italian pentru Orfani de Război 336 Institutul Național pentru Asistență Socială (INAS) 240 Institutul pentru Arme Atomice de la Aldermaston 238 Institutul pentru Reconstrucție Industrială (IRI) 240, 510 insuficiență a hranei 34-35, 92 intelectuali; caracteristici 189-190; cei mai influenți 189-190; decesul 714-715; declinul 634; flatarea de către comuniști 191; În Europa de Est 190; În Europa de Vest 189-190; În Franța 199-205, 514-519
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Asia de Sud 271; politica internă În perioada postbelică 157; politica prețurilor și veniturilor 494; posesiuni asiatice 259; posesiuni imperiale 257-258, 271-279; temeri față de Uniunea Sovietică 114; preocupări postbelice 113; privatizarea bunurilor din proprietatea statului 497-499, 723; privatizarea căii ferate 499; programul atomic 115, 156; putere nucleară 156; rata sărăciei 673-674, 723; rata șomajului (În 1977) 494; rata șomajului (În 1985) 498; raționalizare 158-159, 221; războiul pentru insulele Falkland 501; reacția față de imigranți 578-679; reforme liberalizante 349-350; reformele justiției sociale 157; refuzul de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
condus la crearea imperiului 163; acțiuni care au condus la Războiul Rece 129-150; ajutor pentru sionism - vezi ajutor sovietic pentru sionism; alegerile (1989) 550; amplasarea armelor nucleare În Ucraina 541; aspirații teritoriale 105-107; bisericile 172; boicotarea Jocurilor Olimpice (1984) 541; bomba atomică 231; căderea comunismului În statele-satelit 554-575; capacitate nucleară 230-231; catastrofa reactorului nuclear de la Cernobîl 547-548; cheltuieli militare 543; „Clubul Perestroika” 549; colapsul 536-580, 589-601; colectivizarea 164-165; competiția cu China 389; condiții economice În perioada postbelică 119, 162; contrastul cu Vestul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
La data de 25 martie 1957, la Roma, în Galeria Capitoliului, cunoscută ca fiind a Horaților și a Curiaților, a început la orele 18 semnarea celor două tratate ce instituiau Comunitatea economică europeană (Piața comună) și Comunitatea europeană a Energiei atomice (denumită Euratom de către francezul Louis Armand). Miniștrii din șase state europene, în cele din urmă în număr de doisprezece (doi pentru fiecare națiune reprezentată), și-au pus semnăturile pe cele trei texte: una pentru CEE, una pentru Euratom și una
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în timpul studiilor universitare, iar editorial cu placheta Primii fulgi (1962). Publică mai multe volume de poezie: Monologuri (1964), Liniștea cuvintelor (1971) ș.a., culegeri de publicistică și eseuri: Viața cuvântului (1980), A vedea cu inima (1984), cărți pentru copii: Aventurile lui Atomică (1966), Teiul (1980) ș.a. A tradus din lirica universală (Walt Whitman, Robert Frost, o antologie a poeziei eline, alta a liricii americane), din A.S. Pușkin, din scrierile unor poeți letoni și lituanieni. Post-mortem i s-a decernat Medalia guvernamentală „Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
resurselor organizaționale, cel care transformă „sursele” în „resurse”. Prin resurse înțelegem un mod de valorizare și valorificare a unor surse. Astfel, surse existente de mii de ani devin resurse doar când oamenii au acordat atenție unei surse (maree, vânturi, energia atomică, petrolul, gazele naturale, lemnul etc.), au creat mijloacele folosirii acesteia și au apreciat folosirea acestei resurse ca utilă. Omul este, deci, cel care transformă sursele (de materii și energie) în resurse și nu poate fi tratat ca o „resursă”. În
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Technetium un izotop cu timp de înjumătățire scurt care se folosește și astăzi în laboratoarele de medicină nucleară. Producerea radioizotopilor în cantitate mare nu a fost cunoscută până în Al Doilea Război Mondial când, în urma proiectului Manhattan, a fost produsă bomba atomică. În dezvoltarea medicinei nucleare roluri importante au jucat și alți savanți. Astfel, Alexander Graham Bell a descoperit implicațiile radioterapiei în tratamentul tumorilor. În 1927, Herman Blumgart și colaboratorii de la Universitatea din Boston au descoperit posibilitatea folosirii radioizotopilor radioactivi în măsurarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
persoanele detașate sezonier sau permanent în străinătate, cât și studenții, turiștii ori personale care nu mai sunt active pe piața muncii. Tratatului semnat în anul 1951 i-au urmat cele semnate la Roma, care au instituit Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) și Comunitatea Economică Europeană (CEE). Acestea au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. Un pas înainte în organizarea instituțională a Uniunii Europene a fost făcut în anul 1967, odată cu intrarea în vigoare a Tratatul de constituire a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de locuitor care este de 1 480 de dolari). Care astăzi a devenit UN System Chief Executives Board for Coordination. HYPERLINK "http://www.fao.org/" \t "new" Food and Agriculture Organization (FAO), HYPERLINK "http://www.iaea.org/" \t "new" International Atomic Energy Agency (IAEA), International Fund for Agricultural Development (IFAD), HYPERLINK "http://www.ilo.org/" \t "new" International Labour Office (ILO), HYPERLINK "http://www.imf.org/" \t "new" International Monetary Fund (IMF), HYPERLINK "http://www.unaids.org/" \t "new" Joint United
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu reprezenta poporul român și nu era democratic. Byrnes și Molotov au luat imediat poziția de atac. Scăpînd de teama de a pune în pericol interesele pe care le avea Occidentul în Polonia și încurajat de monopolul american asupra bombei atomice, Byrnes adoptă o poziție foarte fermă împotriva sovieticilor. Molotov era la fel de încăpățînat. Moscova era speriată de refuzul Americii de a-și deconspira secretele atomice și Molotov se hotărî să-și ascundă teama sub o mască belicoasă. Mai mult decît atît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]