7,050 matches
-
atenția Congresului, ca să poată solicita acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Nici propunerile lui Findley și Mondale-Brooke și nici eforturile susținute ale lui Bogdan n-au putut separa problema României, în cursul dezbaterilor ulterioare din Congres. Aceste discuții s-au axat, în primul rînd, pe dreptul Moscovei de a beneficia de Clauză, dar s-au referit, implicit, și la celelalte țări comuniste. Amendamentul lui Jackson l-a înfuriat pe Nixon. El i s-a confesat lui Ehrlichman, spunîndu-i că suporterii lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ambii președinți au semnat, de asemenea, o Declarație comună de cooperare economică, industrială și tehnică, ce desemna o Comisie Economică româno-americană1622. Acest organ facilita relația economică de la guvern la guvern, spre deosebire de Consiliul Economic româno-american, desemnat în ziua precedentă, care se axa pe relațiile dintre companii. După încheierea formalităților, Ceaușescu s-a dus la Capitol Hill, pentru a se adresa membrilor Congresului. El le-a cerut să acorde României "Clauza națiunii celei mai favorizate", care ar fi dat produselor românești o "bază
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recomanda sau nu aprobarea Clauzei pentru România. Comitetul era preocupat mai cu seamă de problema emigrării evreilor. Ceaușescu îl vizitează pe Ford Reacția Senatului a confirmat temerile lui Bogdan. Ambasadorul îl informase deja pe liderul român că audierile se vor axa pe emigrare mai mult decît ar fi de așteptat 1729. Bogdan voia ca Ceaușescu să intervină personal și să discute cu președintele american. Pe 4 iunie, Ford a acceptat să fixeze o întîlnire. Ceaușescu vizita America de Sud și, în drum spre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și îndatoririle și de a acționa în virtutea acestora"1749. Partea a II-a se referea la cooperarea din domeniile economiei, științei, tehnologiei și mediului. Aceasta promova, de asemenea, cîteva măsuri de înlesnire a comerțului Est-Vest. Partea a III-a se axa pe acele drepturi ale omului care prevăd măsuri de întregire a familiilor și de promovare a unui schimb mai liber de oameni, informații, cultură și educație. Orice dispute iscate de această secțiune aveau să fie aplanate de către statele interesate, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dedice mai mult timp problemelor umanitare legate "de lupta împotriva drogurilor, toxicomaniei (și) criminalității". Ceaușescu voia să contrazică opinia generală conform căreia Secțiunea a III-a a fost impusă lumii comuniste de către Occident. El voia ca această secțiune să se axeze mai mult pe probleme caracteristice lumii capitaliste 1751. Ceaușescu a susținut Tratatul de la Helsinki pentru că acesta oferea, cu certitudine, anumite avantaje României. Conform măsurilor de întărire a încrederii, stabilite în Partea I, trebuiau anunțate manevrele militare cu un efectiv de peste
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că acordînd în continuare Clauza României, i se dă acestei țări o "șansă în plus" să demonstreze că-și respectă angajamentul de a ajunge la o emigrare mai liberă 1827. McDonald, un membru din Georgia al Camerei Reprezentanților, s-a axat pe drepturile omului, problemă pe care o abordase și în iulie 1975. El voia să analizeze Comisia cîteva rezoluții al căror coautor era, menite să avertizeze Bucureștiul că reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" depinde de creșterea emigrării și de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
față în față" despre problemele legate de drepturile omului, cum ar fi soarta prizonierilor politici, guvernele fiind astfel forțate să se confrunte cu acestea, fără a le mai "ignora cu comoditate", cum făcuseră administrațiile precedente 1982. Deși Christopher s-a axat mai ales pe țările ce beneficiau de ajutor străin sau de sprijin pentru securitate, el s-a oprit și asupra situației din Europa de Est și Uniunea Sovietică. Drepturile omului rămîneau "un motiv serios de îngrijorare, dar chiar și în această privință
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
planul pentru 1976-1980. Ceaușescu urmărea și creșterea volumului comerțului exterior. El voia ca între 1981 și 1985 volumul total să sporească cu 50-57%. Exporturile trebuiau să fie, însă, mai mari decît importurile și de aceea, producția României trebuia să se axeze pe produse care să aducă un mare beneficiu în valută 2035. Aceasta însemna, implicit, că necesitățile consumatorilor interni aveau să fie, în continuare, neglijate în favoarea pieței exporturilor. Congresul a adoptat două planuri pentru perioada 1981-1990. Unul era axat pe cercetare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se axeze pe produse care să aducă un mare beneficiu în valută 2035. Aceasta însemna, implicit, că necesitățile consumatorilor interni aveau să fie, în continuare, neglijate în favoarea pieței exporturilor. Congresul a adoptat două planuri pentru perioada 1981-1990. Unul era axat pe cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, punînd accent pe folosirea electronicii și roboticii în industrie. Celălalt prevedea alocarea unui volum mai mare de investiții pentru explorări geologice și producția de cărbune și petrol, pentru ca România să ajungă, în 1990, să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu l-a primit pe Jack Spitzer, președinte al B'nai B'rith și al Conferinței Liderilor Principalelor Organizații ale Evreilor din SUA. La întîlnire a luat parte și dr. Moses Rosen, rabinul șef al României și discuția s-a axat pe respectarea asigurărilor din luna iulie a anului precedent, cu privire la emigrarea evreilor în Israel 2045. Pe 28 ianuarie, în semn de apreciere față de poziția adoptată de România privind situația din Afganistan, Departamentul de Stat l-a trimis pe secretarul adjunct
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
determinat Congresul să-și susțină audierile anuale. Pe 10 iunie, Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților a audiat aproximativ treizeci de martori, cei mai mulți dintre ei pledînd pentru prelungirea dreptului prezidențial de a scuti România de condiția emigrării. Pledoariile s-au axat în esență nu atît pe emigrare, cît pe lărgirea comerțului, pe persecuțiile religioase și pe încălcările drepturilor omului. Indicii emigrării din România demonstrau faptul că aceasta nu mai constituia o problemă în 1980. În Statele Unite imigraseră 2.886 români, iar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
derogării și a Clauzei pentru România. Reprezentanții ambelor guverne și liderii marilor companii au atras atenția asupra îmbunătățirii situației emigrării din România și a succesului relațiilor comerciale dintre cele două țări. Ca și la audierile Camerei Reprezentanților, opoziția s-a axat pe persecuțiile religioase și încălcările drepturilor omului. Abraham Rubicoff, care prezida audierile, nu a alocat decît 10 minute pledoariilor combinate ale lui Jacob Birnbaum, pastorului Galdău și domnului Cyrus Gilbert Abbe, care s-au opus cererii președintelui. Laszlo Hames a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-au reluat cursul firesc al "obișnuitelor afaceri" din fiecare toamnă. Pe 15 septembrie, delegații celei de-a 7-a sesiuni a Consiliului Economic Româno-American au avut o întrevedere la Neptun, în România. În următoarele două zile, dezbaterile s-au axat pe accesul pe piața comercială și implementarea contractelor din industria chimică, a prestării de servicii, electronică, energetică, alimentară și din agricultură. Ambele țări și-au exprimat satisfacția cu privire la perspectiva realizării, în 1980, a unui volum comercial bilateral de 1 miliard
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să supravegheze procesul de emigrare din România pînă la următoarea prelungire 2128. În afară de acest avertisment, principala diferență dintre cele două audieri a fost prezența unui număr mai mic de oameni de afaceri în fața Comisiei Senatului. Ca urmare, pledoariile s-au axat pe practicile adoptate de România față de minoritățile religioase și etnice, din perspectiva drepturilor omului. Laszlo Hamos a prezentat probe serioase, care atestau eforturile susținute ale Bucureștiului în vederea distrugerii vestigiilor culturii maghiare. Atît Dimitrie Apostoliu, cît și Michael Szaz au protestat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului au constituit și tema celei de-a doua ședințe a Mesei Rotunde Româno-Americane, din 27-29 februarie 1984. Elliot Abrams, secretarul de stat pentru Drepturile Omului și Maria Groza, adjunct al ministrului de Externe au coprezidat sesiunea, care s-a axat pe prevederile Documentului Final de la Helsinki 2269. Deși dezbaterile nu s-au soldat cu măsuri specifice, practicile României privind drepturile omului au rămas în atenția reprezentanților guvernului american. La începutul lunii mai, 190 de membri ai Camerei Reprezentanților au format
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o singură cameră. De fapt, în sprijinul Clauzei pentru România nu au venit decît un singur martor, Joseph Torsani, de la Prudential Lines și șapte scrisori trimise de diverse corporații. Ca urmare, aproape toate depozițiile erau împotriva hotărîrii prezidențiale și se axau pe trei probleme: persecuțiile religioase, discriminările etnice și hărțuirea emigranților, de care se făcea vinovat Bucureștiul 2275. Mulți dintre vechii martori s-au prezentat pentru a face depoziții împotriva recomandării președintelui, printre care Laszlo Hamos, Istvan Gereben și Lucian Orășel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reprezentanților, pe 30 aprilie, includea și o suspendare pe șase luni a Clauzei României. Depozițiile făcute cu o săptămînă în urmă, în fața comisiei CSCE a Statelor Unite îi încurajaseră și mai mult pe acești susținători. Audierile de pe 5 mai s-au axat pe situația minorităților ungare din România și Cehoslovacia. Thomas Simons, un delegat al secretarului adjunct de stat, a prezentat poziția Administrației. Casa Albă nu intenționa să se implice în litigiul româno-ungar cu privire la tratamentul minorităților etnice și nici în disputa referitoare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
octombrie, Ceaușescu a găzduit cea de-a 14-a Conferință a Consiliului Economic Româno-American. În fruntea delegației americane se afla Norman Heller, președintele companiei PepsiCo Wines and Spirits International. Mare parte din discuțiile desfășurate pe parcursul a trei zile s-au axat pe găsirea unor noi piețe și extinderea oportunităților comerciale în ambele țări, în eventualitatea în care România și-ar fi pierdut Clauza 2482. În această vreme, congresmanul Wolf îi ținea pe membrii Camerei la curent cu ultimele noutăți privind persecuțiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de piață să accepte emigrarea ca pe un criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Budapesta și Beijingul, alături de București, au acceptat această corelație în mod neoficial. În deceniul de după încheierea "Acordului comercial româno-american", mișcarea drepturilor omului s-a axat, însă, pe o multitudine de probleme. Emigrarea era încă o problemă importantă, dar nu cum fusese în 1975. Mulți congresmeni erau de părere că Administrația are "ochelari de cal". Drepturile omului nu se limitau la emigrare. Și cu toate că a recunoscut
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a câmpului literar par să se fi configurat" (Lazăr, 2002, p. 25). Instituționalizarea manualului ca unitate bazală a instrumentarului pedagogic survine în plină sincronie cu instituționalizarea literaturii și consolidarea câmpului producției literare în societatea românească. În interbelic, piața literaturii didactice axată pe istorie dobândește un nou impuls. Sub înrâurirea impetuoasă a naționalismului, noi manuale de istorie intră în circuitul școlar, semnate de autori precum Ion Floru (1923, 1930, 1931), N.A. Constantinescu (1928), Orest Tafrali (1935), D.D. Patrașcanu (1937) sau C.C. Giurescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
logica de cercetare a unei "sociologii de arhivă", ale cărei eforturi analitice urmăresc să decripteze climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze relații specifice între anumite fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu, axată pe emiterea de speculații de o abstractitate fără o minimă tangențialitate empirică, de tipul reflecțiilor macro-istorice ale lui A. Comte (1999) [1842] asupra legilor inexorabile "cu privire la întreaga evoluție intelectuală a Umanității" (p. 11), sociologia de arhivă este ferm conectată la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățământul superior. Școlile elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii erau intruiți în meserii specifice meșteșugarilor și negustorilor, în timp ce progeniturile nobilimii erau pregătite educațional pentru o carieră de funcționari, administratori sau ofițeri (Pascu et al., 1983, pp. 239-240). O altă specificitate a legislației din 1777 față de Regulamentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XIX-lea. Geografia Moldovei și a Țării Românești este predată, spre deosebire de istoria principatelor dunărene, care nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare istoria sacră și geografia marilor puteri, precum și un pachet de discipline clasice, axate pe studiul limbilor latină și greacă. Datele statistice disponibile pentru situația școlii din principatele danubiene în perioada regulamentară indică faptul că în între 1832 și 1848 au funcționat 39 de școli naționale începătoare, 20 dintre ele fiind localizate în Țara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scuturarea de sub "jugul îndoit de stăpânire străină și de barbarie" este posibilă doar prin întemeierea statalității românești. În acest fel Aaron pune bazele a ceea ce va evolua și se va rafina în reflecția istorică românească sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea forță potrivit căreia mântuirea politică a românității se poate împlini doar printr-un stat puternic. "La anul 1290 după Hristos dobândindu-și slobozenia, fură norociți de a forma un stat cârmuit de prinț din sângele lor. Cu această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie special proiectate în scopuri educative permite, pe lângă determinarea conținutului memoriei colective, și detectarea prelungirilor și reflexiile paradigmei latiniste a Școlii Ardelene și mai apoi ale celei romantice (avangarda interpretării istoriografice) în literatura didactică (ariergarda consensului societal). Analiza se va axa pe puținele manualele de istorie publicate în prima parte a secolului al XIX-lea până după momentul unirii principatelor danubiene și al reformei educației din 1864: Manualul de istoria Principatului României al lui Aaron Florian, publicat în 1839, la București
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]