8,717 matches
-
făgădui "Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte"790. În termenii lui Constantin Noica, dacă împăratul dorește "devenirea întru devenire" - adică prin urmași, fiecare fiind o verigă într-un lanț - fiul se naște "întru așteptarea ființei înseși"791. Potrivit eticii basmelor copilul creștea și "se făcea tot mai isteț și mai îndrăzneț"792. La cincisprezece ani, Făt-Frumos cere să i se dea ceea ce i s-a făgăduit la naștere. Cum împăratul n-avea cum să-și îndeplinească promisiunea, Făt-Frumos pleacă în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
timpul, să nu vă temeți de implicațiile lui. Suprimați cu desăvârșire orice urmă de memorie sentimentală, suprimați contemplațiile evanescente, amintirile din copilărie, regretele, toamnele, florile presate, nostalgiile. Încercați să concepeți viața așa cum e: sub semnul întâmplării"807. Problematica esențială a basmului, aceea a darului, se regăsește la Eliade prin vehicularea acelorași motive: călătoria, probele inițiatice, cucerirea condiției paradisiace (timpul abolit, ieșirea din timp), căderea în istorie, moartea, și devine inteligibilă și prin prisma conținuturilor mitofore ale numelor. Dacă literatura lui Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Închiderea buclei temporale prin revenirea profesorului după treizeci de ani, la bătrâna cafenea Select din Piatra Neamț, sub identitate străină, doar pentru "un ceas, cel mult un ceas și jumătate"820 - "o oră de repaus" - amintește de aventura lui Făt-Frumos din basmul folcloric care, nemaiputând "îndura ne-timpul" revine la palatele tatălui, încheindu-și ciclul destinului 821. Odată plecat din "paradisul Ființei", reîntoarcerea nu mai este cu putință, iar căderea în istorie - inevitabilă. Există o componentă specifică fantasticului eliadesc, care îl diferențiază
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nemaiputând "îndura ne-timpul" revine la palatele tatălui, încheindu-și ciclul destinului 821. Odată plecat din "paradisul Ființei", reîntoarcerea nu mai este cu putință, iar căderea în istorie - inevitabilă. Există o componentă specifică fantasticului eliadesc, care îl diferențiază net de basm. Dacă în basm timpul se împărțea în funcție de spațiu, adică străbătând cale lungă, Făt-Frumos intră, după o călătorie plină de încercări, în împărăția Tinereții fără de bătrânețe și a nemuririi, în nuvela lui Eliade, personajul se află în același areal cu un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
timpul" revine la palatele tatălui, încheindu-și ciclul destinului 821. Odată plecat din "paradisul Ființei", reîntoarcerea nu mai este cu putință, iar căderea în istorie - inevitabilă. Există o componentă specifică fantasticului eliadesc, care îl diferențiază net de basm. Dacă în basm timpul se împărțea în funcție de spațiu, adică străbătând cale lungă, Făt-Frumos intră, după o călătorie plină de încercări, în împărăția Tinereții fără de bătrânețe și a nemuririi, în nuvela lui Eliade, personajul se află în același areal cu un timp calitativ diferit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
repetându-i, exclamând, numele (s.m.)"826. Evenimentele relatate își păstrează coerența până la final: călătoria lui Dominic Matei nu putea fi decât în viitor, căci el întruchipează omul postistoric, iar finalul (moartea care nu se poate întâmpla, la fel ca în basmul folcloric, decât în spațiul matricial) nu este ambiguizant decât în aparență: necunoscutul foarte bătrân descoperit înghețat este Dominic Matei, născut a doua oară, în lumea civilă, în momentul plecării în Elveția, ca Martin Audricourt. Schimbarea identității și a aspectului fizic
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai ales în timpul somnului și cu care uneori discută amical sau în contradictoriu", o "nouă personalitate" care "s-a alcătuit treptat, în timpul convalescenței, din cele mai adânci straturi ale inconștientului"829) din planul stărilor de conștiință interschimbabile. Ca și în basmul popular, Moartea nu poate fi decât individuală, nu poate fi decât a lui Dominic Matei: "Ca și ființa care, în viziunea românească a lumii, nu este o singură și masivă natură generală, nu are un singur nivel de subzistență și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ajuns scopul"), Bodhisattva ("Ființa menită Trezirii"), "Trezitul" (buddha) pentru a-și cuceri libertatea interioară. Eliade folosește mitonime pe care le recreează: Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei) în text, întruchipare a lui Orfeu, și Leana, reprezentare a eternului feminin al basmelor românești, Ileana Cosânzeana (În curte la Dionis, Elena se asociază Înțelepciunii coborâte din cer, Ennoia). Alteori, Eliade desacralizează mitonimul, prin adăugarea de sufixe; Gavrilescu, Manolache redau versiunea desacralizată a numelui prin căderea în derizoriu, pierderea în omenesc a saltimbancului văzut
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fantastice legate de cea mai dură confruntare inițiatică. (Veghea este un motiv de importanță cardinală în proza lui Eliade; unul dintre personajele Nopții de Sânziene își intitulează piesa Priveghiul). Numele al căror semantism transpare, designatori puternic motivați (procedeu folosit în basme) sunt utilizate de către Eliade în cazul antroponimului cu nume de floare pentru a-l reda pe Brânduș, copilul găsit din Breaza, care trăiește în folclor (Fata căpitanului), pe Thecla (O fotografie veche de 14 ani) și, mai ales, în cazul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lumea eliadescă e sacralizată prin infuzia de nume care, descompuse spectral, revelează conținuturi ale sacrului. Lumea lui Eliade se naște "pe tărâmul mitului". Sau al numelui. Note * În Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978. Mircea Eliade arăta distincția dintre basm, fabulă, pe de o parte și mit, pe de altă parte. Folosind terminologia băștinașilor societăților în care mitul "încă mai este viu" Eliade distinge: "istorii adevărate" (miturile) și "istorii false" (basmele, fabulele). "Istoriile adevărate" sunt cele referitoare la originile lumii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Editura Univers, București, 1978. Mircea Eliade arăta distincția dintre basm, fabulă, pe de o parte și mit, pe de altă parte. Folosind terminologia băștinașilor societăților în care mitul "încă mai este viu" Eliade distinge: "istorii adevărate" (miturile) și "istorii false" (basmele, fabulele). "Istoriile adevărate" sunt cele referitoare la originile lumii având ca protagoniști ființele divine, supranaturale; cele "false" povestesc isprăvile eroului excepțional (pp. 8-9). Folosind disocierea lui Eliade, sacru-profan, "istoriile adevărate" intră în categoria sacrului, pe când cele "false" se încadrează în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
referitoare la originile lumii având ca protagoniști ființele divine, supranaturale; cele "false" povestesc isprăvile eroului excepțional (pp. 8-9). Folosind disocierea lui Eliade, sacru-profan, "istoriile adevărate" intră în categoria sacrului, pe când cele "false" se încadrează în dimensiunea profanului (p. 9). Spre deosebire de basme care "pot fi povestite oricând și oriunde", miturile sunt recitate doar "în cursul unui interval de timp sacru" (p. 10), tocmai pentru ca ele însele să reactualizeze un timp sacru. Mitul are valoare instructivă pentru om (deoarece îi arată felul lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sacralitate. ""A trăi" miturile implică o experiență cu adevărat religioasă, de vreme ce ea se deosebește de experiența obișnuită a vieții cotidiene" (p. 19). Religioase în sensul reactualizării și retrăirii timpului sacru, când s-a petrecut evenimentul, in illo tempore. În schimb, basmele - în care V. I. Propp vede "amintirea riturilor totemice de inițiere" (p. 183) - sunt povestiri inițiatice, povestiri ale încercărilor prin care trece eroul excepțional, "trecerea prin intermediul unei morți și unei învieri simbolice, de la neștiință și nematuritate la vârsta spirituală a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Propp vede "amintirea riturilor totemice de inițiere" (p. 183) - sunt povestiri inițiatice, povestiri ale încercărilor prin care trece eroul excepțional, "trecerea prin intermediul unei morți și unei învieri simbolice, de la neștiință și nematuritate la vârsta spirituală a adultului" (p. 188). Cu toate că basmele ar părea să se integreze în această categorie a profanului, Eliade susține că nu întotdeauna putem vorbi de o "desacralizare a lumii mitice" (p. 187). Într-adevăr, basmul nu povestește istorii despre zei, istorii cu caracter sacru, nu se referă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de la neștiință și nematuritate la vârsta spirituală a adultului" (p. 188). Cu toate că basmele ar părea să se integreze în această categorie a profanului, Eliade susține că nu întotdeauna putem vorbi de o "desacralizare a lumii mitice" (p. 187). Într-adevăr, basmul nu povestește istorii despre zei, istorii cu caracter sacru, nu se referă la o creație pentru a fi paradigmă a unui act omenesc semnificativ; cunoașterea lui nu-i conferă putere asupra obiectului a cărui origine o povestește, și nu determină
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sub masca ocrotitorilor, tovarășilor sau adversarilor eroului care trece printr-o serie de încercări; deși "camuflați" sau "decăzuți", zeii îndeplinesc aceleași funcții pe care le îndeplineau în mit (p. 187). Pe de altă parte, chiar fără să reactualizeze timpul primordial, basmele abolesc timpul profan și ne situează într-un timp calitativ diferit, timpul sacru al povestirii. Într-o conferință rostită la radio, Eliade atribuie visului basmele și legendele, deoarece "omul iese din realitatea cotidiană, diurnă, și participă pentru câteva ceasuri la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
îndeplineau în mit (p. 187). Pe de altă parte, chiar fără să reactualizeze timpul primordial, basmele abolesc timpul profan și ne situează într-un timp calitativ diferit, timpul sacru al povestirii. Într-o conferință rostită la radio, Eliade atribuie visului basmele și legendele, deoarece "omul iese din realitatea cotidiană, diurnă, și participă pentru câteva ceasuri la o altă realitate, fantastică, onirică". ("Distracție și odihnă mentală, 14 august 1935", în 50 de conferințe radiofonice, 1932-1938, Editura Humanitas, București, 2001, p. 145.) Apropierea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
legendele, deoarece "omul iese din realitatea cotidiană, diurnă, și participă pentru câteva ceasuri la o altă realitate, fantastică, onirică". ("Distracție și odihnă mentală, 14 august 1935", în 50 de conferințe radiofonice, 1932-1938, Editura Humanitas, București, 2001, p. 145.) Apropierea de basmul românesc prin aluzia din titlu și "vechiul motiv al căutării veșnice sau a paradisului" este sesizată și de M. Călinescu, în op. cit., p. 157. ** O variantă din județul Olt, comuna Osica-de-Sus: Făt-Frumos este căsătorit cu Ileana Cosânzeana. Moartea calului său
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în op. cit., p. 157. ** O variantă din județul Olt, comuna Osica-de-Sus: Făt-Frumos este căsătorit cu Ileana Cosânzeana. Moartea calului său îi provoacă o mare tristețe și îl determină să caute nemurirea. Soluția o găsește la un moș (ca și în basmul original) care îl povățuiește să se scalde într-o fântână aflată în peștera de lângă munții ce se bat în capete și "se va zvidui de orice tristețe și va căpăta tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte". După mai multe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dat vouă Dumnezeu". Ispășirea păcatelor sale o face Făt-Frumos în Valea Plângerii, unde, cum a intrat, "s-a topit și s-a făcut pământ". ("Cântecele și poveștile Oltului", în Folclor din Muntenia și Oltenia, vol. VII, București, 1979.) Deosebirile dintre basmul muntenesc și cel oltenesc sunt, în primul rând, la nivelul motivelor. În primul rând, în basmul oltenesc, Făt-Frumos nu trebuie să o caute pe Ileana Cosânzeana, căci ea este deja soția lui; el caută doar nemurirea. Apoi, finalul e în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
s-a topit și s-a făcut pământ". ("Cântecele și poveștile Oltului", în Folclor din Muntenia și Oltenia, vol. VII, București, 1979.) Deosebirile dintre basmul muntenesc și cel oltenesc sunt, în primul rând, la nivelul motivelor. În primul rând, în basmul oltenesc, Făt-Frumos nu trebuie să o caute pe Ileana Cosânzeana, căci ea este deja soția lui; el caută doar nemurirea. Apoi, finalul e în strânsă legătură cu concepția omului arhaic, despre pedepsirea depășirii limitei, despre legi și forțe mai presus
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai presus de puterile omului, pe care "ești nebun de le-nțelegi", despre supunere la legea generală. Concepția e, de altfel, optimistă: moartea e integrare în spațiul cosmic și e aceeași pentru toți: Așa v-a dat vouă Dumnezeu". Eroul basmului din varianta oltenească ajunge la această înțelegere, chiar dacă tardiv, a lumii și legilor ei, și se convinge de deșertăciunea actului întreprins de el: "Ce mai îmi folosește mie Tinerețe fără bătrânețe... dacă n-am pe nimeni pe lume?" Basmul muntenesc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eroul basmului din varianta oltenească ajunge la această înțelegere, chiar dacă tardiv, a lumii și legilor ei, și se convinge de deșertăciunea actului întreprins de el: "Ce mai îmi folosește mie Tinerețe fără bătrânețe... dacă n-am pe nimeni pe lume?" Basmul muntenesc are o profunzime cu mult mai mare atât în ce privește ideea operei (plecând să caute nemurirea, eroul găsește alături de ea și pe frumoasa zână, doamna palatului Tinereții fără bătrânețe..., "cu care se și însoți nu după multă vreme", așadar iubirea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
doamna palatului Tinereții fără bătrânețe..., "cu care se și însoți nu după multă vreme", așadar iubirea se însoțește cu nemurirea) cât și la nivelul formei; astfel, mesajul nu mai este explicit și moralizator ca în varianta oltenească, ci deschis interpretărilor. Basmul muntenesc integrat de către L. Șăineanu, în ciclul "Tipul zânelor promise", în care mai includea încă patru variante: "I. varianta ardeleană - Ileana Constânțeana, II. varianta ardeleană - Lina Rujulina, III. varianta ardeleană - Floarea și Florea, IV. varianta ardeleană - Fiica a nouă mame
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de către L. Șăineanu, în ciclul "Tipul zânelor promise", în care mai includea încă patru variante: "I. varianta ardeleană - Ileana Constânțeana, II. varianta ardeleană - Lina Rujulina, III. varianta ardeleană - Floarea și Florea, IV. varianta ardeleană - Fiica a nouă mame". (Lazăr Șăineanu, Basmele române..., Editura Minerva, București, 1978, p. 247) Autorul antologiei arăta că acest motiv al promisiunii unei zâne copilului care plânge, pentru a înceta din plâns și a se naște nu l-a întâlnit în nici una din colecțiile străine de basme
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]