7,814 matches
-
vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de Moș Crăciun. Recuse de miezul nopții. Era pe la al doilea cântat de cocoși, când Moș Crăciun, pomenindu-se din somn, sculă pe baba Iova să-i pună la foc bucatele să fiarbă pentru a doua zi. Țâști din somn biata babă Iova. Alergă în ogradă să adune uscături pentru ațâțat focul. Nici n-apucă să-l aprindă, și o lumină din coșaul boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
individuală a rațiunii se înfățișează ca o încurcare a limbilor. Nu se înțelege filosof cu filosof. Ceea ce e lege pentru unul, apare pentru celălalt ca lipsit de fundament. Forma cea mai ridicolă o îmbracă principiul autonom în filosofia idealistă, unde bietul individ cugetător e grav convins că el creează lumea fiindcă începe s-o gândească. Probabil acest spectacol de fum teoretic, în care culminează orgoliul autonom, e salutat cu hohote de sadică satisfacție de tartorul iadului, inspiratorul biblic al trufiei omenești
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
miraculos în numele științei, tocmai într-o vreme când aceasta vrea să-și interzică fabulația. Dar fenomenul de divinizare a culturii se poate observa astăzi pe o treaptă foarte modestă în politeismul popoarelor necivilizate. Negrii, care se înfurie și își sparg bietele păpuși de argilă care sunt idolii lor, sunt siguri că se răzbună crunt pe zeitățile ce nu le-au dat ascultare. Fenomenul de absorbire și de identificare a puterii supranaturale în însuși simbolul ci material e, în fond, același și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acesta derizoriu, cum îl preconiza Auguste Comte pentru cultul Umanității. Cunoscutul ceremonial francmasonic este el însuși sinistră caricatură a Sfintei Liturghii. Cum se înfățișează oare cultura cea nouă, care și a găsit centrul de gravitate în sanctuarul divinului faraon al bieților felahi bolșevizati ? Să lăsăm pe același autor rus să ne răspundă: „Reflexul înăbușitor se vede în literatură și moravuri. Bolșevismul de stat n-a descoperit nici un om, nici o idee, n-a produs nici o carte, nici o operă. Nimeni nu l-ar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un rol în viața omenească și în plăsmuirile noastre; dar a-l investi cu toate atributele puterii creatoare înseamnă a face din om o jucărie a forțelor oarbe, un iresponsabil de ceea ce creează el mai înalt în această lume, o biată cârtiță care sapă din instinct, fără conștiința puterii proprii. Teoria lui William James, ruinată de realități psihologice, ce nu se pot contesta, face să rămână în picioare dualismul atestat în unanimitate de artiști și de mistici. Inspirația nu se poate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sinteza și echilibrul desăvârșit al celor două principii din viața pământească, sunt îngerii. Creaturi de lumină spirituală, îngerii sunt impasibili. În ființa lor fără prihană nu străbate nici umbra vreunei pasiuni pământești. Ei nu cunosc nimic din uraganele ce biciuie biata făptură omenească, absorbită în antagonismul sexelor de instinctul erotic. E o problemă ce rămâne deschisă din punct de vedere teologic, dacă amorul sau dragostea erotică e de origine paradisiacă sau e o urmare a păcatului strămoșesc. Părerile clasicilor creștini sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de Moș Crăciun. Recuse de miezul nopții. Era pe la al doilea cântat de cocoși, când Moș Crăciun, pomenindu-se din somn, sculă pe baba Iova să-i pună la foc bucatele să fiarbă pentru a doua zi. Țâști din somn biata babă Iova. Alergă în ogradă să adune uscături pentru ațâțat focul. Nici n-apucă să-l aprindă, și o lumină din coșaul boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Istrate, Minerva, București, 1974, pp. 289-291. Vasile Bogrea, "Etimologii populare" [1926], în Pagini istorico-filologice, cu o prefață de acad. Constantin Daicoviciu, ediție îngrijită, studiu introductiv și indice de Mircea Borcilă și Ion Mării, Dacia, Cluj, 1971, pp. 293-296. Sextil Pușcariu, "Biata cumătră e departe" [1943], în Cercetări și studii, pp. 477-487. 172 Vasile Bogrea, "Semantism românesc și semantism balcanic" [1927], în Pagini istorico-filologice, pp. 139-152. 173 Lucian Blaga, "Geneza metaforei și sensul culturii" [1937], în Trilogia culturii, cuvânt înainte de Dumitru Ghișe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
construiască din ruine. A fost o generație 1948 care a suprasaturat temnițele comuniste, o generație care prin suferințe inimaginabile a încercat să pună stavilă celor mai crude și celor mai sângeroase hoarde din cele care s-au tot năpustit peste biata noastră țară. Mult încercata generație 1948 a trebuit să îndure cel mai perfid experiment ce s-a exercitat pe biata ființă umană, cu atât mai perfid cu cât călăii neamului românesc veneau ca prieteni, ca eliberatori". 2 Gheorghe Calciu Dumitreasa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
încercat să pună stavilă celor mai crude și celor mai sângeroase hoarde din cele care s-au tot năpustit peste biata noastră țară. Mult încercata generație 1948 a trebuit să îndure cel mai perfid experiment ce s-a exercitat pe biata ființă umană, cu atât mai perfid cu cât călăii neamului românesc veneau ca prieteni, ca eliberatori". 2 Gheorghe Calciu Dumitreasa, 7 cuvinte către tineri, București, Anastasia, 1996, p. 21: "Vino în Biserica lui Hristos! Ca să înveți ce este inocența și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 262: "În Apus, preotul este un model de împlinire a Legii, așezat în mijlocul oamenilor, tocmai ca să le fie pildă de excelența vieții creștine, la noi el e un biet om. Iar purtarea lui nu angajează întru nimic cele sfinte. E și natural. Creștinismul nu a trecut Dunărea înspre noi în armură bisericească, ci mai ales pe drumurile ciobănești sau negustorești ale laicilor. Creștinism și ierarhie ecleziastică nu sunt, deci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rus e într-adevăr om politic, el răspunde asemenea numai unui om politic, nu poetului, care atare se bucură pe scara omenirii de un rang înnăscut atît de mare încît pe lîngă dînsul mulți dintre principii reali sînt numai niște bieți comedianți și tragicomedia mizeriei, înjosirii și meschinătății omenești, al căror corelat în politic este răpirea prin putere și amăgirea prin cuvînt" (Un răspuns rusesc, "Timpul", 1 martie 1878). E un răspuns la care toată tagma politicienilor noștri care ocupă pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Capitalul real este: cei 700 de franci pe care i-au dat naivii în monedă sunătoare pentru niște acțiuni care nu făceau nici sfertul acestei sume și care capital real a trecut în lăzile celor îndemînatici. Capitalul fictiv este pentru bieții acționari acțiunea cumpărată, care de trei ani nu le mai dă dobîndă, care nu mai face astăzi decît 200 franci și care mîne, dacă acest sistem de administrare va continua, se va putea reduce chiar la suma rotundă ce se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a o răsturna" (Cea mai slabă dintre apucăturile sofistice..., "Timpul", 29 martie 1880). Nici de împrumuturi, nici de impozite și varii taxe n-avem scăpare nici în zilele noastre, chiar mijlocite de FMI sau Banca Mondială, ele tot din buzunarul bietului contribuabil se plătesc. Tot aici, în marginea cifrelor vehiculate în alcătuirea noului buget, atenționează asupra plăților curente pentru anuități (și credem necesar, urmînd exemplul publicistului de la "Timpul", să o definim: obligație bănească a unui stat sau a unei întreprinderi, care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
însăși necunoașterea subiectului". Ca un bun și acribios istoric, recomandă ca pe viitor verva speculativă în cercetările științifice să fie înlocuită cu soliditatea cunoștințelor în materie, pentru a evita astfel producerea haosului. Ca un Zeus Tonanus se pornește în contra unui biet sursolog, Ion Sân-Giorgiu, în De la sinteză la compilație, ce afirmă enormității gen: "... poezia lirică eminesciană se compune din motive culese sau întîlnite întîmplător de poet". Reacția istoricului, impregnată de lirism, este pe măsura enormității: "Nu! Eminescu nu este motiv străin
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
niște obiecte convenționale - instrumente sau unelte - reprezintă clase sociale : Sceptre and crown must tumble down And in the dust be equal made With the poor crooked scythe and spade. * * Tron și tiară au să piară ! / în pământ le vor băga / Biata coasă și cazma. (Traducerea tuturor versurilor din acest capitol aparține lui Leon Levițchi.) Mai izbitor este "adjectivul transferat" metonimic, trăsătură stilistică pe care o găsim la Vergiliu, la Spenser, la Milton, la Gray, la poeții clasici : în Sansfoys dead dowry
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
negat orice merite grupărilor literare sau presei regionale ceea ce a stârnit reacții prompte, mai ales că ancheta s-a desfășurat tocmai în paginile unei publicații departe de faima capitalei. Surprinde obstinația cu care un învățător orădean devine avocat al provinciei - "biata cenușăreasă" - a cărei cauză o pledează contra Bucureștiului - "capitală inexistentă în cadrul culturii române". Continuând argumentația pe același ton acid, învățătorul enumeră nume mari din literatura română provenite de la periferii, concluzionând că "provincia nu este în cadrul culturii române, ea, provincia este
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. X "Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva ani - ne avertiza în " Nicolae Manolescu." Unui biet tăietor de lemne, care stătea în pragul casei sale, i se înfățișează într-o zi o fată frumoasă, cu obrazul alb, ferit de soarele arzător cu ajutorul unei umbrele. Închipuiți-vă surpriza lui! Surpriză încă și mai mare când fata îi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ed. cit., p. 189. 74 Ibidem, p. 190. 75 v. Constantin Noica, Echilibrul spiritual. Studii și eseuri, ed. cit., eseul "De la izolare la singurătate", pp. 168-171; înrudite cu o atare temă sînt și textele: "Foloasele sufletești ale vacanței" și "Un biet om izolat", pp. 160-167, scrise în aceeași vreme. 76 Ibidem, p. 119 (v. integral eseul " Încotro merge spiritul contemporan", conferință rostită la Radio București, 2 decembrie 1937, pp. 115-119). 77 Ibid. (v. eseul "Naționalism și individualism", pp. 124-129). 78 v.
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
trișa, reduc nesiguranța și oferă modele pentru o cooperare viitoare. Încrederea ca atare este o proprietate ce vine din sistemul social, la fel cum este și o caracteristică personală. Indivizii sunt capabili să ofere încredere (fără a fi doar niște bieți naivi) datorită normelor și rețelelor sociale în cadrul cărora au loc acțiunile lor. Stocurile de capital social, cum ar fi încrederea, normele și rețelele, tind să fie auto-regenerante și cumulative. Acele cercuri fericite conduc la echilibre sociale, cu niveluri înalte de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
se infiltreze o mică dar revoluționară particulă lingvistică: ce mai e valoros? Rostul profesorului este să nu se lase purtat de valurile schimbărilor neesențiale, ci să transmită valorile inoxidabile ale omenirii. Acest lucru este aproape imposibil pentru că e și el biet om sub vremuri și poate fi oricând luat pe sus de baloane de săpun care populează tot mai grațios atmosfera postmodernă. În plus, el este un salariat pe care angajatorul nu dă bani prea mulți. (Prețul muncii sale rămâne deci
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lui. Soljenițîn aleargă spre Occident ca săși salveze țara, scrisul, valorile. Acolo însă îl așteaptă alte încercări, alte lupte, alte sforțări. Pietrele de moară ale celor două lumi, lumea comunistă a anilor 70-80 și lumea liberal occidentală, încearcă să zdrobească bietul individ ce caută libertatea, chiar dacă acesta este o personalitate excepțională, un laureat Nobel pentru literatură. Insul trebuie să-și conducă destinul încât cele două pietre de moară să nu-l sfărâme. - Intelectualii sunt responsabili pentru modul în care arată lumea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
înfometat al lui Hamsun asta și face. Își vinde câte un foileton unui ziar pe nu mai mult de zece coroane. Dar nu orice articol este acceptat: „Lucram la vreo trei sau patru articole care-mi secătuiau de-a dreptul bietul meu creier, răpindu-i până și ultima scânteie, ultima idee ce se năștea înăuntrul lui. Ultimul articol la care muncisem atâta și de care legasem mari speranțe, îmi fusese înapoiat de redactor și îl distrusesem de îndată furios, ofensat, fără
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]