7,748 matches
-
dintr-o livră de aur, și creează noi monede: "argenteus" sau "denarul de argint" cu greutatea de 1/96 dintr-o livră romană, de aceeași calitate cu vechiul denar emis sub Nero, precum și trei monede de bronz, dintre care un "bronz mare" având un slab procentaj de argint, follis-ul sau "nummus"-ul. Unitatea de cont rămâne denarul curent, în pofida deprecierii sale. Aceste parități sunt foarte curând puse în cauză, printr-o inflație galopantă. După vreo zece ani, Constantin I a recreat
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
generațiile precedente. Constantin I a reușit să mențină stabilitatea acestei monede și să o emită în cantități considerabile, mulțumită confiscărilor importantelor stocuri de aur tezaurizate, de secole, în templele păgâne. Față de scăderea constantă a altor monede din argint și din bronz, cea a follis-ului, de exemplu, care își pierde rapid conținutul de argint, solidus-ul devine moneda refugiu, pentru plățile importante (donații ale împăratului către soldați, plăți de impozite, tributuri vărsate popoarelor barbare, etc.). Au fost creați submultipli ai solidus-ului
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
este un monument de for public din București, instalat în "parcul Colțea", între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea. Monumentul constă dintr-o fântână de mari dimensiuni, în mijlocul căreia de află o vioară de bronz dezmembrată. Pe soclu este fixată o placă de bronz cu inscripția: "VIOLINO SPACCATO" (în ) Autor: Domenica Regazzoni. Primăria sectorului 3. Monumentul ilustrează forța invincibilă a muzicii, care eliberează energiile sonore din carcasa materială a instrumentului, cu prețul dezagregării materiei. Administrația
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
de for public din București, instalat în "parcul Colțea", între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea. Monumentul constă dintr-o fântână de mari dimensiuni, în mijlocul căreia de află o vioară de bronz dezmembrată. Pe soclu este fixată o placă de bronz cu inscripția: "VIOLINO SPACCATO" (în ) Autor: Domenica Regazzoni. Primăria sectorului 3. Monumentul ilustrează forța invincibilă a muzicii, care eliberează energiile sonore din carcasa materială a instrumentului, cu prețul dezagregării materiei. Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, a atribuit prin licitația publică
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
materiei. Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, a atribuit prin licitația publică numărul 35253/28.06.2008, artistului plastic Ioan Bolborea contractul în valoare de 2900000.00 RON fără TVA pentru realizarea monumentului de for public Vioara Spartă, din material definitiv bronz, cu înălțimea de 5 m, în atelierul sculptorului și montarea monumentului în Zona Colțea. Vioara, cu o greutate de 7 tone, a fost realizată de artistul Ioan Bolborea, după o schiță de 20 de centimetri a artistei italiene Domenica Regazzoni
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
de centimetri a artistei italiene Domenica Regazzoni, autoarea unui ciclu de sculpturi reprezentând viori. Cea din contract este de tipul «Vioară spartă», pentru că elementele ei principale sunt desfăcute. Ioan Bolborea a mărit lucrarea la scară și a turnat-o în bronz. În scopul montării monumentului, în vara anului 2009 Parcul Colțea a fost trecut din administrarea ALPAB (Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București) în grija Consiliului Local Sector 3. Lucrările de remodelare a parcului și montare a sculpturii s-au desfășurat
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
pavajului și cuvei fântânii, precum ale treptelor dinspre stația de metrou Universitate, iar în zonele verzi s-au plantat rulouri cu gazon. În centrul fântânii arteziene a fost amplasată lucrarea de artă „Sufletul Viorii“ a artistei Domenica Regazzoni, turnată în bronz de artistul Ion Bolbocea. De fiecare parte a viorii s-a montat câte o construcție metalică alcătuită din trei elemente fiecare, destinate a forma împreună o perdea de apă, cu rolul de a împrospăta aerul. La un moment dat, fântâna
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
, amplasată în fața palatului princiar din Cetatea Alba Carolina, cu o înălțime de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri, a fost realizată în bronz de sculptorul Oscar Han și inaugurată la 28 noiembrie 1968, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. La ceremonia de inaugurare au participat și secretarul general al PCR Nicolae Ceaușescu, prim-ministrul Gheorghe Maurer și șeful Departamentului de propagandă
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia () [Corola-website/Science/322448_a_323777]
-
teiul, salcâmul, frasinul, mesteacănul, salcia pletoasă, prunul roșu etc., precum și arbori ornamentali ca sângerul, cununița și forsiția. În partea central-sudică a parcului, în mijlocul unui rond, se află Statuia „Aruncătorul de ciocan”, singurul monument al parcului. Statuia a fost realizată din bronz, de către sculptorul Ion Jalea, fiind amplasată în anul 1977 în parcul din noul cartier Areni, între universitate și stadion. Statuia are 2,30 metri înălțime și reprezintă un tânăr atlet pregătindu-se să arunce ciocanul. Ea se află pe un
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
civilizație vizuală a umanității. |n "instalația" sculpturală care determină, în fond, prin ocuparea întregului centru al spațiului de expunere, circuitul obligat al parcursului interior prin fața simezelor, puzderia de "ochi", imaginată de artist aidoma unei constelații a veghei divine, transpune în bronz aceleași forme ovoidale! Inteligența plastică a artistului, bazată pe exersarea îndelungată a rigorismului elementelor primare, se manifestă într-o construcție ce se dorește a fi proiecția monumentală a austerității primordiale, cea de dinaintea epocii adamice! Dintr-un astfel de imbold revelat
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
Victoria a extras esențialul, împăcând veștile și poveștile Vechiului Testament cu cele ale Noului Testament, spre sfințire și înveșnicire a timpului imediat... Emoționați, cuprinși de sfială și, în final, bucuroși, conștientizăm esențialul, devenind pelerini pe Calea Victoriei. Alexandru Davidian (...)Renunțînd la bronz,Victoria Zidaru a pătruns mai mult pe tărîmul ideilor și, uneori, chiar pe domeniul aromelor din artă. În recenta sa expoziție (...) Zis și cusut, Victoria Zidaru se încumetă să sculpteze în cea mai imponderabilă materie - mireasma. Expoziția în sine a
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
shoki" („Cronicile Japoniei”, 720), budismul a fost introdus oficial în Japonia , în varianta Mahayana , în anul 552 d.Hr. din Coreea, când regele din Paekche a trimis o misiune împăratului Japoniei cu cadouri care includeau o imagine în aur și bronz a lui Buddha și câteva sūtre. Dar istoricii moderni cred că data exactă a acestui eveniment este 538. Clanul Soga era pentru acceptarea budismului de către Japonia, dar alte clanuri, în special clanurile Mononobe și Nakatomi, credeau că zeii locali ar
Budismul în Japonia () [Corola-website/Science/316896_a_318225]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Petru al II-lea Mușat (1375-1391), care a fost realizat de către sculptorul Paul Vasilescu și dezvelit în anul 1976 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Piața 22 Decembrie, lângă Casa de Cultură, în centrul orașului. Ea
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
precum și a orașului Suceava (18 august 1388). De numele său sunt legate o serie de ctitorii sucevene din veacul al XIV-lea: Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Șcheia, Curtea Domnească din Suceava și Biserica Mirăuți. Statuia este realizată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod în picioare, cu sabia în mâna dreaptă, apropiată de picior. Opera are 3,62 metri înălțime, 1,10 metri lungime și 1,13 metri lățime. Statuia se află pe un soclu de travertin, cu
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
construit în formă de muzicuța pentru a aminti că Hamamatsu mai este numit și "Orașul muzicii". Clădirea găzduiește magazine, restaurante, Hotelul Okura, iar la etajul 45 un observator. Monumentul Chopin- o replică scară de 1:1 a faimoasei statui în bronz a lui Chopin " Art Nouveau" de Wacław Szymanowski. Castelul Hamamatsu- este construit pe dealul de sud al parcului, lângă primăria orașului de către Tokugawa Ieyasu. Legile sale au marcat începutul perioadei Edo. Dunele de nisip Nakatajima - una dintre cele 3 mai
Hamamatsu () [Corola-website/Science/316932_a_318261]
-
și frumos. Bustul lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), operă a sculptorului Ion Cârdei, a fost dezvelit în anul 1933, fiind amplasat pe teritoriul parcului, la Strada Ștefan cel Mare și în apropiere de Biserica Sfântul Ioan Nepomuk. Bustul este realizat din bronz și se află pe un soclu în trepte din piatră vopsită. Monumentul dedicat cunoscutului compozitor român este reprezentativ pentru oraș, mai ales că Ciprian Porumbescu a locuit o perioadă în Suceava, într-o casă veche situată pe Strada Prunului. În
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
nord-vestică a parcului se găsește bustul lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), operă a sculptorului Gheorghe Covalschi, cel care a realizat și cele trei busturi amplasate în Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție. Bustul dedicat domnitorului Petru Rareș este realizat din bronz și are 1,80 metri înălțime. El se află pe un soclu din travertin cu înălțimea de 1,73 metri, care la rândul său este așezat pe un postament în trepte. O replică a acestui bust se găsește în interiorul clădirii
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
pe locul unde înainte fusese amplasată Statuia lui Ștefan cel Mare, lucrare realizată de sculptorul Vladimir Florea, înaltă de 4 metri, ridicată pe un soclu masiv, placat cu marmură și decorat cu stema Moldovei și cu două basoreliefuri turnate în bronz. Statuia, deși constituia un simbol al orașului Suceava, a fost mutată în curtea Colegiului Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, din ordinul prim-secretarului PCR Emil Bodnăraș. Mai recent a fost construit un foișor din lemn, situat în
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
este un monument din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
este un monument din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în anul 1977 în curtea din fața Școlii Gimnaziale nr. 3 din Suceava, în zona Mărășești. Monumentul este compus din două personaje: o femeie și un copil, ambii așezați pe un postament. Femeia se sprijină
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
pe trei laturi de steagurile celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Monumentul are 8,5 metri înălțime și aproximativ 550 de kilograme și a fost realizat din rășină polimerică fixată pe textură din fibră de sticlă, patinat în bronz nobil polizat. Ea este compusă din două corpuri distincte, unite la mijloc. După cum a declarat sculptorul, statuia "„se referă la martirii din nordul și sudul Bucovinei care dorm acum sub zăpezile din Siberia, necunoscuți, neștiuți și cvasi-uitați”". Statuia reprezintă o
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
travertin. În august 2008, când orașul Suceava aniversa 620 de ani de la atestarea documentară a urbei, iar Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” se desfășura în incinta Cetății de Scaun, s-a desprins unul dintre cele două altoreliefuri de bronz de mari dimensiuni de pe soclul statuii ecvestre a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
Artă Medievală „Ștefan cel Mare” se desfășura în incinta Cetății de Scaun, s-a desprins unul dintre cele două altoreliefuri de bronz de mari dimensiuni de pe soclul statuii ecvestre a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema Moldovei, realizată de asemenea din bronz. Pe soclul statuii au fost amplasate
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]