10,800 matches
-
sunt și pe unde au fost românii”, în „Calendar pentru toți, profetic, amuzant și popular, an VI, București, 1867, p. 1-8, articol care demonstrează că Hașdeu a cunoscut opera lui Eutychius, publicată de bizantinistul Porfirio Uspenschi la 1848 . Un alt călugăr englez, John Levis Burckadt, la 1822, dă amănunte interesante despre vlahii - „Djebalieh-Gebalié” - arătând că ar fi aduși de pe țărmurile Mării Negre, că ei, acești vlahi, mărturisesc pogorârea lor din robi creștini, din care cauză ceilalți beduini îi numesc „Fiii creștinilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mahomedani. Spre deosebire de beduinii arabi care sunt mai violenți, aceștia sunt mai temperați, sociabili și religioși. Și continuă: „probabil au fost aduși în secolul al IVlea după ce arabii vlemizi au asediat mănăstirea și muntele Rait, ucigând sute de cuvioși călugări și pustnici cum citim în Viețile Sfinților și în Sinaxare, pe ziua de 14 ianuarie”. În prezent beduinii vlahi sunt răspândiți pe o arie mult mai mare ca în trecut, deoarece îi găsim la 100 km de locul de baștină
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
înrolați în oaste, decât în cazuri cu totul deosebite. Reamintim că ceea ce este mai interesant în legătură cu tribul Gebalié este că membrii lui își spun vlahi. Cu siguranță că și acestora numele le-a fost dat de străini, de călugării greci cu care ei au fost în permanent contact, grecii fiind cei care au avut și au rolul conducător în Orientul ortodox. Aceasta este valabil numai în cazul în care ei n-au plecat de pa locurile lor cu acest
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vor accentua după integrarea germanilor rămași între Rhin și Elba, în Imperiul Carolingian, când a avut loc și creștinarea lor. Și în Germania ca și în Galia, în perioade diferite, locul puterii de stat a fost luat de episcopi și călugări, care au avut curajul, tăria și cunoștințele necesare pentru a se substitui statului. Dimpotrivă, la noi, „biserica răsăritului a urmat cuminte instituțiile statului”, și chiar și în zorii statalității târzii românești, papa Grigore al IXlea, deși auzise de „puternicii acelor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
schimba destinul românilor. Că și acestora le-au plătit peșcheșuri și tributuri, că au jefuit și distrus, că au luat robi de asemenea, nu mai prezintă importanță, fiindcă au supraviețuit ca popor și stat. Acești mongolo-tătari, despre care știm de la călugărul Rogerius cum s-au comportat în Transilvania, unde, după luptă, jafuri și distrugeri „prinseră a cuprinde țara întreagă” și chemând locuitorii de prin păduri „în fiecare sat și-a ales dintre tătari ca rege pe cine a dorit”, dar și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
document fals, alcătuit de călugării și egumenii de la mănăstirea Moldovița, satul Vama a stat sub stăpânirea mănăstirii, ca sat mănăstiresc, mai bine de 350 ani, fără ca falsul să fie contestat de urmași. După moartea lui Alexandru cel Bun, egumenul și călugării, pentru a-și întări stăpânirea asupra daniilor făcute de ctitorul mănăstirii (Alexandru cel Bun), cer lui Ștefan voievod, fiul lui Alexandru, o confirmare și întărire, dată prin documentul din 29 noiembrie 1443, „pentru satele sale, pe care le are de la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
stăpânit din veac, din moși strămoși moșia, stăpânirea trecând asupra mănăstirii Moldovița, care, prin danie, deține cu titlu de proprietate ceea ce stăpâniseră fără acte locuitorii satului, care ră mân cu dreptul de posesiune și folosință. Cei care au primit dania, călugării și egumenul mănăstirii, nu aveau de unde să știe cu atâta precizie hotarele, așa cum sunt arătate în documentul fals, datat 1411, reluate în actele de întărire de mai târziu, din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea . Numai locuitorii satului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și-n ierburi ce-s de fânațu cu vitele lor și-i fac satului stricare” Alte documente se referă la vecinii mănă stirii Moldovița din satul Vama, care din sat domnesc, din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc devine sat mănăstiresc, prin rapacitatea călugărilor și egumenilor. La actul dat de Alexandru cel Bun în 1409, prin care dăruia mănăstirii veniturile vămii de la vărsarea Moldoviței în Moldova, se adaugă, printr-un fals târziu din secolul al XVIlea, hotarele satului Vama, ca și cum vama se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
s-a descoperit presa de tipar și În câțiva ani a fost revoluționată producția de cărți În țările europene. Literatura Renașterii nu ar fi cunoscut un avânt plenar, fără descoperirea artei tipografice. Înainte de Gutenberg manuscrisele erau copiate cu mâna, de către călugări. Prima carte produsă În masă În tipografia lui Gutenberg a fost Biblia În limba latină (cca. 1455), cunoscută ca Biblia Latina sau Biblia lui Gutenberg. Tirajul a fost de 200 de exemplare, număr foarte mic În zilele noastre, dar, În comparație cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
3 (1582), Piispa Henrikin Liturgia 4 (în jurul anului 1290), codul de legi, Codex Aboensis 5 (aproximativ la 1440), breviarul Missale Aboense (1488) care a fost prima carte finlandeză tipărită (1488), manualul bisericesc Manuale Aboense (1522). Jöns Budde (ca.1437-91), un călugăr franciscan care a trăit la sfârșitul secolului al XV-lea la Naantali, este considerat primul autor cunoscut după nume din istoria literaturii, sau mai degrabă a limbii, finlandeze, deși activitatea sa principală a fost traducerea. El a rămas în istorie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Hermeziu Omul care-l caută îi va sta vrăjit dinainte, pironit de curiozitatea pe care ochii albaștri o revarsă asupra lui. Între cei trei preoți care slujesc la biserica românească din strada Jean de Beauvais, Iulian Nistea pare cel mai „călugăr“ și e, de fapt, cel mai modern: ai zice că tocmai a ieșit din biblioteca de mănăstire, părăsind manuscrise și letopisețe, ca să asculte necazurile unui suflet rătăcitor. Dacă rătăcitorii sunt românii ajunși la Paris, ceea ce părăsește părintele pentru ei nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
zeități și atârnarea lor în Kotai Jingu (Marele Templu Imperial de la Ise). Ele constau din bucăți importate din China, de formă pătrată și dreptunghiulară, pliate sau tăiate. Japonezii învață să fabrice hârtia începând cu sec. al VII-lea d.H. de la călugării budiști veniți din China prin Coreea, care au adus cu ei și cărți de cult, răspândind noua religie în insule. Astfel, se crede că învățatul Dokyo a împărtășit niponilor, în 610, atât modul de obținere a hârtiei și a cernelii
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
rămâne întreagă. Acesta este Rugul Aprins ! Cine au fost cei care au pătimit înfundând pușcăriile pentru vinovăția de a căuta poarta veșniciei prin rugăciune, se numesc: Sandu Tudor, pseudonimul lui Alexandru Teodorescu din București, fost pe rând marinar, aviator, ziarist, călugăr, autor al singurului volum de versuri de inspirație mistică, cu titlul Comornic (1925); Alexandru Codin Mironescu, profesor universitar de chimie, scriitor și gazetar, autorul studiului Limitele cunoașterii științifice (1943); Paul Sterian, om de cultură și tehnocrat, Paul Constantinescu, cel care
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
țara de dedesubt”. N. Manolescu se raporta și el la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu sunt opera unui prozator perfect stăpân pe mijloacele sale și care nu datorează aproape nimic poetului... Povestitorul e un magician al ficțiunii. Asemenea călugărului Evtichie care, concentrându-și voința, topește cu privirea țurțurii de gheață, el concentrează capacitatea de invenție spre a ne iluziona. Actul însuși al povestirii nu este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe noi, de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
al limbilor moderne, cunoscător de arabă și sanscrită, în momentul când se părea că i se deschid în față toate cărările lumii acesteia, Andrei Scrima fusese ales de chemarea spre Înalt. La început, frate la mânăstirea Antim, va fi rânduit călugăr în 1956, cu câteva luni înainte de a pleca spre India. În perioada 1946-1956, dar mai ales după 1953, când Andrei Scrima era ajutor de bibliotecar la Biblioteca Patriarhiei, el va fi vizitat aproape zilnic de Vasile Voiculescu sau îl va
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Patriarhiei, el va fi vizitat aproape zilnic de Vasile Voiculescu sau îl va vizita el însuși în locuința din strada dr. Staicovici nr.34, însoțit uneori și de părintele său spiritual, Părintele Daniel, fost Sandu Tudor. Poet, gazetar, pamfletar, teolog, călugăr, preot, duhovnic, isihast și martir, părintele și creatorul „Rugului Aprins”, apare incomod și surprinzător mai în toate deciziile lui - inclusiv aceea de a-și fi vândut întreaga avere înainte de a se călugări. Ca și atunci când, înainte de a se prăbuși
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Ca urmare a acestei hotărâri, în 1803, călugărițele au fost mutate la Agapia „Socola fiind prea apropiată de Iași și ca atare mai în contact cu diferite ispite” după cum spune N.A.Bogdan. La Socola sunt aduși starețul Sofronie și alți călugări, cu porunca să pregătească deschiderea Seminarului. La începutul lunii octombrie 1804, Seminarul se deschide. Numai că, după doi ani, adică în 1806, vin rușii, care vor rămâne în Moldova până în 1812. În acest timp, Seminarul este închis. Dar răul nu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
pe măsură... Toate bune și frumoase. Învățător de vază la Școala primară de la Trei Ierarhi erai, feciorul Costică începuse școala, casă aveai la Golia... numai că nevasta nu trăgea în aceiași direcție cu dumneata. Pe ea o atrăgea din ce în ce mai mult călugărul egumen Isaia Dioclias Vicol. Așa se face că a părăsit căminul conjugal, lăsându-ți în grijă feciorul... Și parcă nu era deajuns un necaz; trebuia să mai vină și altele... Despre unul din ele spune-ne, așa cum numai dumneata știi
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
dar nu era o înclinație așa de puternică, nici constantă. Dacă ar fi fost mai puternică, aș fi putut face ceva în direcția asta chiar acolo, la sinagogă. Mi-aduc aminte că am fost la mânăstirea Neamț și am văzut călugări rugându-se - poate în greacă. Vom mai vorbi despre asta, cred. Era fascinant, dar mult mai exotic decât ceea ce aș fi vrut să fac eu. Deși am trăit acolo, am înțeles abia post festum ceva ce mi-e greu să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
tine, a fost de-ajuns să vadă fără să înțeleagă... M.I.: Da. Dar, din alt punct de vedere, ce înseamnă totuși că eu am fost atras de isihasm? Eu n-am știut ce e, n-am știut ce fac acei călugări. Repet: eram un copil. Chiar dacă mi-ar fi spus cineva atunci că acela e isihasm, tot nu mi-aș fi adus aminte. În fine, această posibilă experiență infantilă comună este tot ce pot eu să găsesc în mod obiectiv. Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și după asta, cum vin o mulțime de oameni la el. Și i-am spus că am citit puțin, dar nu prea mult, pentru că astea sunt prea simple. După asta a fost tot interesant, am vorbit câteva minute cu un călugăr care era ajutorul lui, și el îmi spunea despre isihasm. L-am întrebat: „Ai citit cartea lui Buber XE "Buber, Martin" ?”. „Despre ce vorbești? Care Buber?” Sigur că nu citise. Dar a fost o întâlnire cu adevărat excepțională. Eu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
știi pe de rost. Nu mă impresionezi: ai citit, ai memorie, asta e tot. Pentru părintele Cleopa XE "Cleopa, părintele" asta era important, trăirea. El a citit, dar cred că atunci când a fost la Athos a învățat direct de la un călugăr, iar ce a făcut după asta a făcut după o paradigmă. Bineînțeles, nu cred că era cineva de anvergura lui Paisie XE "Paisie" , care putea să traducă și avea o viziune proprie, pe baza căreia a inițiat un fel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
la om. Textele joacă un rol, dar unul relativ marginal. M.I.: Da. Și din cauza asta eu cred că, într-un fel, cel puțin isihasmul românesc e mai autentic, pentru că isihasmul grec e mult mai sofisticat și mult mai textual. Sigur, călugării trăiesc și acolo în lavră, urmează aceleași rânduieli, se roagă și așa mai departe, dar totul e mult mai savant. După câte am citit despre istoria isihasmului românesc, a fost un fel de du-te-vino. Te duci, înveți și după asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
o dublă deschidere: spre mitic și spre biografic. 3. Iubita anonimă În poemele publicate în timpul vieții, ca și în creațiile de atelier, scriitorul convoacă o serie de modele umane, masculine și feminine: poetul, regele, revoltatul demonic (revoluționarul), savantul, magul, ascetul (călugărul), iubita, mama. Femeia iubită este o ființă angelică și/sau demonică (Venere și Madonă, Înger de pază etc.) Cele două ipostaze antitetice par să se echilibreze în poemele de început: „Suflete, de-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să se manifeste într-un ins, care devine astfel un „organism central” (în cunoscuta scrisoare trimisă de la Viena lui Iacob Negruzzi), capabil să rezume „potențele omenirii întregi”. Din numeroasele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]