7,041 matches
-
să colaboreze cu KGB-ul de atunci și să renunțe la lupta de eliberare națională. Refuză cu stoicism și neostoita încăpăținare. Fondează la începutul anilor 90 Cenaclurile literar-muzicale și social-politice SOL (Leonard Tuchilatu) și Clopotarii. Se implică, împreuna cu membrii Cenaclului CLOPOTARII, în campania electorală pentru susținerea candidatului Nicolae Costin din partea Frontului Popular din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Maestru în Arta (2011). Scrie din 1983, debut editorial —1995 cu 2 volume de
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
din Dieppe și Le Tréport. În 1908, Skeletti a debutat la București, expunând la Tinerimea artistică o serie de peisaje realizate în Franța, în special la Paris, Port-Neuf, pe Sena sau Cheile Luvrului. De România îl leagă și apartenența la Cenaclul Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin și Ignat Bednarik, sub patronajul principesei Elisabeta și a principelui Carol. În 1924 a debutat la Salonul Oficial. În anul 1938, cu prilejul sărbătorii „Luna Bucureștilor
Alexandru Poitevin-Skeletti () [Corola-website/Science/329214_a_330543]
-
Le Tréport. În 1908, Skeletti a debutat la București, expunând la Tinerimea artistică o serie de peisaje realizate în Franța, în special la Paris, Port-Neuf, pe Sena sau Cheile Luvrului. De România îl leagă și apartenența la Cenaclul Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin și Ignat Bednarik, sub patronajul principesei Elisabeta și a principelui Carol. În 1924 a debutat la Salonul Oficial. În anul 1938, cu prilejul sărbătorii „Luna Bucureștilor”, sub egida Primăriei
Alexandru Poitevin-Skeletti () [Corola-website/Science/329214_a_330543]
-
învățăminte. "Luptătorul", 5, nr. 781, 15 sep 1950, p. 2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Luca, Val.; Moldovanu, L. Expoziția regională de artă plastică. [Expune și Nicu Enea]. "Luptătorul", 7, nr. 1328, 6 iul 1952, p. 2. Expoziția cenaclului plastic din Bacău. [Expune și Nicu Enea]. "Steagul roșu", 10 dec 1955. Autorul articolului semnează C. I. Enășoaie, V[ictor]. Pictorul Nicu Enea - înzestrat cântăreț al plaiurilor moldovene. "Steagul roșu", nr. 2591, 28 mai 1961, p. 2. Expoziție retrospectivă, la
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
p. 14. Antonescu, Eugenia.Creația plastică pe meleaguri băcăuane. Catalog. Bacău, Comitetul Regional pentru Cultură și Arta; Muzeul Regional, 1967, p. 4, 5, 6. Referiri la Nicu Enea. Coban, Grigore V. Un pas hotărât pe calea afirmării artistice. La aniversarea cenaclului “Nicu Enea” al UAP. "Steagul roșu", 25, nr. 5261, ian 1970, p. 2. Coban, Grigore V"'. Un pictor al meleagurilor băcăuane: Nicu Enea. "Gaudeamus", 2, nr. 1, ian 1970, p. 1-2. Coban, Grigore V. Cenaclul “Nicu Enea” al Uniunii Artiștilor
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
calea afirmării artistice. La aniversarea cenaclului “Nicu Enea” al UAP. "Steagul roșu", 25, nr. 5261, ian 1970, p. 2. Coban, Grigore V"'. Un pictor al meleagurilor băcăuane: Nicu Enea. "Gaudeamus", 2, nr. 1, ian 1970, p. 1-2. Coban, Grigore V. Cenaclul “Nicu Enea” al Uniunii Artiștilor Plastici. "Ateneu", 6, nr. 2, feb 1969, p. 15. Enea, Nicu. Natură statică. [Reproducere]. "Ateneu", 7, nr. 6, iun 1970, p. 2. Enea, Elvira. “Să scoatem la lumină personalitatea unui mare artist”. 10 ani de la
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
nr. 5563, 20 dec 1970, p. 1, 2. Antonescu, Eugenia. Moldovean prin excelență. (Un îndrăgostit al meleagurilor băcăuane: Nicu Enea). "Steagul roșu", 25, nr. 5561, 22 dec 1970, p. 1. Cucoș, Constantin. Expoziția anuală de artă plastică și decorativă a cenaclului “Nicu Enea”. "Steagul roșu", 35, nr. 5558, 23 dec 1970, p. 2. Mardare, M[ăndica]"'. Inaugurarea punctului muzeal Nicu Enea. "Steagul roșu", 25, nr. 5560, 25 dec 1970, p. 2. L-am cunoscut, l-am apreciat... Omul și artistul în
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
ăndica]"'. Inaugurarea punctului muzeal Nicu Enea. "Steagul roșu", 25, nr. 5560, 25 dec 1970, p. 2. L-am cunoscut, l-am apreciat... Omul și artistul în amintirea contemporanilor. (Nicu Enea). " Steagul roșu", 25, nr. 5561, 26 dec 1970, p. 2. Cenaclul U.A.P. “Nicu Enea”. În: "Municipiul Bacău. Schița monografica. "Bacău, 1971, p. 229. Parava, Ioana."' Punctul muzeal “Nicu Enea”. "Ateneu", 8, nr. 1, ian 1971, p.3. Desenul în opera lui Nicu Enea. [Pliant]. Bacău, Muzeul de artă, 1973. 48
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
6313, 31 mai 1973, p. 2. Enea, Nicu. Al. I. Cuza. [Reproducere]. "Ateneu", 10, nr. 5, măi 1973, p. 15. Coban, Grigore V. Desenele lui Nicu Enea. Expoziții. [Galeriile de artă Bacău]. "Contemporanul", nr. 26, 22 iun 1973, p. 7. Cenaclul UAP. “Nicu Enea” pe un drum ascendent? Dosare deschise. [Masă rotundă cu: Ilie Boca, Ion Burdujoc, C. Ciosu, Grigore V. Coban, Vasile Crăița Mândră, C. Doroftei, Gh. Mocanu]. "Ateneu", 10, nr. 7, iul 1973, p. 13. Cazimir, Ioan."' Simpozion Nicu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
niște caiete care s-au pierdut. La liceu s-a remarcat la istorie, limba română, științele naturale și matematică. Tot atunci a scris un amplu poem: "Răspuns la Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu, care a făcut ravagii prin cenaclurile bucureștene, dar care s-a pierdut deoarece (pe atunci poetul Pantazi) s-a mutat de 17 ori prin subsoluri, mansarde și camere de închiriat în bătrânul București. Când a venit în București, la 18 ani, avea de ales între matematică
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
I-a cunoscut pe maeștrii Dumitru Ghiață, Lucian Grigorescu, Henry Catargi, pe iluștrii critici de artă Eugen Schileru, Argintescu Amza, Radu Ionescu și pe marele profesor și istoric al artei George Oprescu cu care era vecin pe b-dul Republicii. Frecventând Cenaclul literar de la Universitate și de la Casa Scriitorilor a asistat la debutul lui Adrian Păunescu, Ioan Alexandru (scriitor), Virgil Mazilescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Paul Goma și Tudor Octavian. La Cenaclul lui Miron Radu Paraschivescu lua mereu cuvântul, devenise un critic
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
George Oprescu cu care era vecin pe b-dul Republicii. Frecventând Cenaclul literar de la Universitate și de la Casa Scriitorilor a asistat la debutul lui Adrian Păunescu, Ioan Alexandru (scriitor), Virgil Mazilescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Paul Goma și Tudor Octavian. La Cenaclul lui Miron Radu Paraschivescu lua mereu cuvântul, devenise un critic de temut (după cum scrie Eugen Barbu în a sa „Istorie a literaturii”). Atunci l-a cunoscut pe Ștefan Agopian (cu care a legat o strânsă prietenie), pe Iolanda Malamen (poetă
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
urma destinul alături de iubita sa, Iolanda Malamen. În această perioadă a legat o strânsă prietenie cu Ștefan Agopian. Cartea de debut a fost volumul de poezii „Estimp” (1972) publicat la Editura Cartea Românească. Valeriu Pantazi a înființat în anul 1967, “Cenaclul de picto-poezie Mihai Eminescu” la Casa de Cultură și pe strada cu același nume. Eugen Barbu, locuind pe aceeași stradă (“Mihai Eminescu”) și dorind să aibă un cenaclu al lui, aproape de casă, a început să-l critice pe Pantazi, invocând
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
publicat la Editura Cartea Românească. Valeriu Pantazi a înființat în anul 1967, “Cenaclul de picto-poezie Mihai Eminescu” la Casa de Cultură și pe strada cu același nume. Eugen Barbu, locuind pe aceeași stradă (“Mihai Eminescu”) și dorind să aibă un cenaclu al lui, aproape de casă, a început să-l critice pe Pantazi, invocând faptul că acesta promovează doar poezia și proza modernă „capitalistă”, picturi cubiste și abstracte, etc. Organele de partid i-au încredințat lui Eugen Barbu cenaclul, sub pretextul că
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
să aibă un cenaclu al lui, aproape de casă, a început să-l critice pe Pantazi, invocând faptul că acesta promovează doar poezia și proza modernă „capitalistă”, picturi cubiste și abstracte, etc. Organele de partid i-au încredințat lui Eugen Barbu cenaclul, sub pretextul că acesta practică proza realistă. Conflictul dintre Valeriu Pantazi și Eugen Barbu a dus la o decimare reciprocă, astfel „Cenaclul lui Barbu” s-a stins încet, încet, iar Pantazi a luat-o de la capăt cu o altă „încercare
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
și proza modernă „capitalistă”, picturi cubiste și abstracte, etc. Organele de partid i-au încredințat lui Eugen Barbu cenaclul, sub pretextul că acesta practică proza realistă. Conflictul dintre Valeriu Pantazi și Eugen Barbu a dus la o decimare reciprocă, astfel „Cenaclul lui Barbu” s-a stins încet, încet, iar Pantazi a luat-o de la capăt cu o altă „încercare” la Ateneul Tineretului (Casa Malaxa de pe aleea Alexandru, la Șosea). Între timp a lucrat la „Revista Cutezătorii”, a fost îndrumător cultural la
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
Caragiale „Craii de Curtea Veche”. Aici a avut condiții bune de lucru, a pictat, a scris și a citit mult: Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, poeții antici, poezia franceză, Friedrich Hölderlin, Robert Frost, T.S. Eliot, Odysseas Elytis. La „Ateneul Tineretului” în afară de cenaclul de poezie unde vor citi Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Mircea Popa, Ion Marin Tudose, Iolanda Malamen, Marin Tarangul, Ștefan Agopian și Nichita Stănescu, Pantazi a inițiat „Clubul de Jazz”, balet modern, seri de lectură de teatru (George Astaloș), o pinacotecă
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
și devenind „comentator muzical” cum îi plăcea să se numească, nu cronicar. 1972 Colaborează la Săptămâna lui Barbu 1971-1972 Colaborator „Contemporanul”, „Scînteia Tineretului” 1973-1975 Redactor „Flacăra”, membru fondator alături de Adrian Păunescu și Dorin Tudoran, șef pagină muzicală, secretar muzical al Cenaclului Flacăra și reporter. A condus și realizat pagina de „muzică tânără”, termen statuat de el pentru a evita indicațiile cenzurii care numea pop-ul, rock-ul și folk-ul „muzică ușoară”. În calitatea de secretar muzical de cenaclu, a fost
George Stanca () [Corola-website/Science/330990_a_332319]
-
muzical al Cenaclului Flacăra și reporter. A condus și realizat pagina de „muzică tânără”, termen statuat de el pentru a evita indicațiile cenzurii care numea pop-ul, rock-ul și folk-ul „muzică ușoară”. În calitatea de secretar muzical de cenaclu, a fost cel care i-a descoperit/adus pe Mircea Vintilă, Dan Chebac, Adriana Aush, Radu Gheorghe, Mihai Diaconescu alias Anghel Mora și alții. Tot la Flacăra, în paralel, și-a găsit și o preocupare „serioasă”, de care s-a
George Stanca () [Corola-website/Science/330990_a_332319]
-
(n. 4 octombrie 1971, Brăila) este un prozator român contemporan de science fiction, fantasy și realism magic. Este membru fondator al Cenaclului de Arte Vizuale și Literatura de Anticipație “Sfera” din Brăila (înființat pe 17 ianuarie 1993) A debutat în 1993 în revistă Jurnalul SF cu schița Techno-Love, dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a colaborat cu numeroase publicații și periodice
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
apropiată de 10 septembrie — ziua morții lui Avram Iancu — manifestări comemorative. Începutul a fost făcut în 1972, cu ocazia centenarului morții lui Avram Iancu, când a fost organizată o serbare pionierească. În perioada 1980-1984 aici au avut loc spectacole ale Cenaclului Flacăra. Din 1986 manifestarea era sub denumirea „Întâlnirea Tineretului cu Istoria”, fiind o replică la evenimentul organizat la Costești. După 1989 manifestarea a devenit o serbare câmpenească, numită „Serbarile Naționale de la Țebea”. La serbări participă în fiecare an 5-10 000
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
rampei"" (care va fi melodia anului 1986), ""Umbre pe cer"" (prezenta de mai multe ori în top-uri), iar seria de înregistrări se încheie cu o melodie compusă de Mihai Pocorschi pentru componentă Holograf, în vremea când ei cântau la Cenaclul Flacăra, ""Balada pescarului amator"" fiind o melodie nedifuzată la radio, decât după lansarea discului, chiar dacă a fost înregistrată spre finalul anului 1986. Melodiile sunt semnate de Mihai Pocorschi și, ulterior de Emilian Petroșel și Antonio Furtună, iar singura care nu
Holograf „2” () [Corola-website/Science/332014_a_333343]
-
(n. 30 martie 1957, Bacău) este o scriitoare română. Studii: absolvent al Univ Al I Cuza Iași -1980 Licențiat în economie Studii postuniversitare în management Univ din Dublin Expert contabil Primele scrieri în școala primară, a fost membră în cenacluri școlare și de la fosta Casă de Cultură a Sindicatelor Bacău. Din 2005, membru al site-ului Pruteanu.ro, unde a debutat cu poezie. Publicări online: Luceafărul Românesc, Ed-online Semănatorul, revista Cetatea lui Bucur, Ziarul Curierul de Vâlcea, Revista Plumb, Revistele
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
online: Luceafărul Românesc, Ed-online Semănatorul, revista Cetatea lui Bucur, Ziarul Curierul de Vâlcea, Revista Plumb, Revistele ARP, Revista Viața Băcăuană, 2010, Ziarul de Vâlcea, Revista Algoritm Literar, Observator Cultural, Ateneu- Bacău, Sintagme Literare, Cetatea lui Bucur, Onix, Litera. Fondator al Cenaclului interactiv online Lira21. www.cenaclu.lira21.ro. Volumul cenaclului cu 24 debutanți în poezie și 20 scriitori consacrați, activi în acest proiect, lansat în 21 mai 2010, în cadrul Cenaclului USR Filiala Bacău și în cadrul Bibliotecii Metropolitane București în 4 iunie
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
revista Cetatea lui Bucur, Ziarul Curierul de Vâlcea, Revista Plumb, Revistele ARP, Revista Viața Băcăuană, 2010, Ziarul de Vâlcea, Revista Algoritm Literar, Observator Cultural, Ateneu- Bacău, Sintagme Literare, Cetatea lui Bucur, Onix, Litera. Fondator al Cenaclului interactiv online Lira21. www.cenaclu.lira21.ro. Volumul cenaclului cu 24 debutanți în poezie și 20 scriitori consacrați, activi în acest proiect, lansat în 21 mai 2010, în cadrul Cenaclului USR Filiala Bacău și în cadrul Bibliotecii Metropolitane București în 4 iunie 2010. Creatorul rețelei literare Cartea
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]