7,028 matches
-
zilele noastre este locaș de cult, de alinare și de mângâiere a suferinței bolnavilor Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" din Iași. Așezată în partea de sud-est a orașului Iași, în vremurile îndepărtate fiind o regiune profund împădurită, acoperită de desișul codrilor, ceea ce a creat condiții optime apariției și viețuirii aici a unei vestite crescătorii de șoimi (păsări râvnite de înalta Poartă Otomană, pe care Domnii Moldovei erau obligați să le dea anual ca tribut turcilor), Mănăstirea Socola a luat ființă printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
iunie 1941 fixau obiectivele intrării României în Războiul nostru din Răsărit. În ordinul pe care generalul Ion Antonescu îl dădea Armatei Române, în zorii zilei, „Vă ordon: treceți Prutul !”, se preciza: „... Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabiei și codrii medievali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre [...] Să luptați pentru dezrobirea fraților noștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și căminelor batjocorite de păgânii cotropitori...”. Regele Mihai I trimitea, în aceeași zi, o telegramă conducătorului statului, exprimându
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și căminelor batjocorite de păgânii cotropitori...”. Regele Mihai I trimitea, în aceeași zi, o telegramă conducătorului statului, exprimându-și întreaga adeziune și recunoștință: „În clipele când trupele noastre trec Prutul și codrii Bucovinei pentru a întregi sfânta țară a Moldovei lui Ștefan cel Mare, gândul meu se îndreaptă către domnia voastră, domnule general și către ostașii țării. Vă sunt recunoscător, domnule general, pentru că numai prin munca, tăria și stăruința domniei voastre, neamul întreg
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
substanțiale secvențe de corespondență. O anume sensibilitate lirică, ingenuă, se întrevede în „cântecele” din O primăvară, nu însă în expresia, mai curând stângace, a sentimentului erotic, nici în viziunea idilizată a naturii (câteva accente mai firesc duioase se întrevăd în Codrul, Un mosafir, Mă cheamă), ci în recuperarea unor trăiri ale copilăriei și adolescenței (În clas, Aleargă trenul, Străbunica). Textul Siretului, care deschide volumul de „nuvele” Mărturisiri, cuprinde o efuziune ce ia curând înfățișarea unui pur exercițiu de retorică. Cu inflexiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
ostași nu-l putu doborî, când calul nărăvaș nu reuși să-l arunce din șa. Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să lupți așa, Mândricel ? Aici, În Țara Românească, Măria ta ! Și cine te-a Învățat oare ? Codrii, și apele, și munții. Cum așa ? Uite așa : codrii m-au Învățat să țin spada În mână cum Își țin ei crengile; munții - să țin capul sus când ochesc cu arcul ; de la ape am Învățat să alerg În luptă fără
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
reuși să-l arunce din șa. Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să lupți așa, Mândricel ? Aici, În Țara Românească, Măria ta ! Și cine te-a Învățat oare ? Codrii, și apele, și munții. Cum așa ? Uite așa : codrii m-au Învățat să țin spada În mână cum Își țin ei crengile; munții - să țin capul sus când ochesc cu arcul ; de la ape am Învățat să alerg În luptă fără șovăire ; iar oamenii, supușii Măriei tale, m-au Învățat
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Își scoase pumnalul și și-l Înfipse adânc În inimă. Căzu cu brațele desfăcute, Încercând parcă să cuprindă tot pământul țării. Țepeș Îi sărută obrajii și porunci alor săi ca viteazul Mândricel să fie Îngropat cu mare cinste : În inima codrului, La poalele muntelui, Sub albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le purta Țepeș cu turcii, conduși de Însuși sultanul Mahomed, un soldat român căzu prizonier
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
oastea mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei. Voievodul, biruitor, În cuibul lui de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu somuioguri aprinse În vârful sulițelor. Coborâți-mă repede... vin tătarii ! a strigat el a doua oară, dar copiii au luat-o la fugă spre sat, țipând: Tătarii... vin tătarii ! Au prins să bată clopotele de furtună. Oamenii apucau spre codru, ori Înșfăcau pari afumați la capăt, furcile, coasele și topoarele, gata de apărare. Pretutindeni s-auzeau țipetele copiilor și-ale femeilor: Tătarii!...vin tătarii!.. Și băteau mai tare III Tătarii năvăleau Într-o trâmbă lungă, și-n urma lor colburile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a omorât. Apoi trâmba a sărit pe cai, a pornit galop, dând foc satelor, ucigând și prăpădind tot, spre Suceava-n sus. IV În vremea asta, Bogdan-Voievod galopa spre munți, ținându-l pe Ștefăniță dinaintea lui. Se lăsase Întunericul. Cărarea codrilor urca. Niciodată să nu uiți, fiul meu...Îi spunea voievodul. Copilul din Borzești trebuie răzbunat ! Nicidată n-am să uit, tată... a răspuns Ștefăniță. Pe Mitruț am să-l răzbun eu, cu mâna mea ! Dacă trăiește hanul până cresc eu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
patra zi, pe la nămezi, pândarii de pe măguri zăriră dinspre Giurgiu un nor mare de praf, Întunecând văzduhul. Spre seară oastea marelui Vizir, de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai, era Împânzită la gura vadului, dincolo de pod. Din fundăturile codrului, românii Își măsurau vrăjmașul cu care avea să dea piept a doua zi. Noaptea și-o petrecură sfătuind Împrejurul focului. Când se lumină de ziuă, toți erau În picioare, nerăbdători, gata de luptă. Mihai se plimbă printre ei. Privirea și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Înfrunte primejdia. Nobilii Însă au reușit să Înșele din nou, cu promisiuni, o parte din răsculați. Cei mai mulți s-au gândit s-aștepte primăvara și atunci iobagii au plecat pe la casele lor, iar Horea, Cloșca și Crișan s-au adăpostit În codru. Aici au stat retrași, ca să reînceapă lupta pentru pedepsirea asupritorilor. Au fost Însă vânduți de trădători, prinși de armată și Întemnițați. Neputând Îndura chinurile Închisorii, Crișan s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Horea și Cloșca au fost trași pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Fiindcă s-a fript de ajuns.» «[...] Dar ia spune-mi cum se numește felul acesta de friptură?» «Miel înăbușit, boieri domnia voastră, miel fript hoțește...»“ Oaia la groapă sau mielul haiducesc sunt feluri de mâncare născute în condițiile precare oferite de codru, fratele românului, dar mai ales al haiducului; și nu numai al haiducului român... În cartea sa de bucate, Mihail Sevastos susține fără nici o ezitare originea grecească a acestui preparat culinar, a mielului à la armatoli kai kleftes: „Așa se frigea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mâncărurile lor vrednice de luare aminte. Papricașul unguresc, ghiveciul sârbesc [turcesc, la origine, n.n.], mâncările cu unt și cu smântână poloneze, borșul, icrele și marinatele rusești, musacaua și imanbaialdiul turcesc le am cucerit fără luptele de la Podul Înalt și din Codrii Cosminului, de la Câmpia Turdei și de la Plevna...“ „Umor din partea autorului, naivitate din partea personajului său“, ar putea replica un tradiționalist, spunând că la fel de bine ar putea argumenta un gurmand turc, ungur, rus, bulgar ori polonez anexarea culturală a bucătăriei noastre: fără
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ieri și azi, ST, 1998, 4-5; Ion Bălu, „Amurgul demiurgilor”, APF, 1998, 6; Z. Ornea, Luminițe în întuneric, RL, 1998, 28; Mihai Ungheanu, Din burta Leviatanului. Sociometrii literare, L, 1999, 1; Mihai Iacobescu, Personalități ale Bucovinei de astăzi - Pavel Țugui, „Codrul Cosminului”, 1999, 5; Vladimir Tismăneanu, Comuniștii români și falsa destalinizare, „22”, 2000, 29; Alexandru George, Alte întâlniri, București, 2000, 28-32; Micu, Ist. lit., 740; Valeriu Râpeanu, Petru Dumitriu și câteva din paradoxurile sale de scriitor, „Curierul național”, 2001, 3 080
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
are o tensiune gradată. Imaginile din versurile lui R., construite din sugestii fine, sunt fulgurante, inefabile și transpun armonios sensibilitatea și visarea. O viziune romantică se sprijină pe o recuzită adecvată: decoruri misterioase, tablouri luminate de vis și de lună, codri seculari, stânci etc. R. se distinge prin lirismul pur, printr-o trăire evanescentă, prin vagul melodios desfășurat în imagini de o sugestivitate delicată, fiind considerat de St. O. Iosif și D. Anghel un precursor al lor și al simbolismului românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
678 214 3. C.S.V. Asuaju de Asuaju de Sus 27.679 108 Sus nr. 230 4. C.S.V. Baia Sprie Baia Sprie, Str. 27.682; 184 Prisei nr. 129 100.462 5. C.S.V. Băița de Băița de sub 27.683 138 sub Codru Codru nr. 29 6. C.S.V. Bicaz Bicaz nr. 130 27.685 217 7. C.S.V. Băsești Băsești nr. 35 27.684 247 8. C.S.V. Bistra Bistra nr. 280 27.686 72 9. C.S.V. Bârsana Bârsana nr. 17 27.687 197 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
214 3. C.S.V. Asuaju de Asuaju de Sus 27.679 108 Sus nr. 230 4. C.S.V. Baia Sprie Baia Sprie, Str. 27.682; 184 Prisei nr. 129 100.462 5. C.S.V. Băița de Băița de sub 27.683 138 sub Codru Codru nr. 29 6. C.S.V. Bicaz Bicaz nr. 130 27.685 217 7. C.S.V. Băsești Băsești nr. 35 27.684 247 8. C.S.V. Bistra Bistra nr. 280 27.686 72 9. C.S.V. Bârsana Bârsana nr. 17 27.687 197 10. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
678 214 3. C.S.V. Asuaju de Asuaju de Sus 27.679 108 Sus nr. 230 4. C.S.V. Baia Sprie Baia Sprie, Str. 27.682; 184 Prisei nr. 129 100.462 5. C.S.V. Băița de Băița de sub 27.683 138 sub Codru Codru nr. 29 6. C.S.V. Bicaz Bicaz nr. 130 27.685 217 7. C.S.V. Băsești Băsești nr. 35 27.684 247 8. C.S.V. Bistra Bistra nr. 280 27.686 72 9. C.S.V. Bârsana Bârsana nr. 17 27.687 197 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
214 3. C.S.V. Asuaju de Asuaju de Sus 27.679 108 Sus nr. 230 4. C.S.V. Baia Sprie Baia Sprie, Str. 27.682; 184 Prisei nr. 129 100.462 5. C.S.V. Băița de Băița de sub 27.683 138 sub Codru Codru nr. 29 6. C.S.V. Bicaz Bicaz nr. 130 27.685 217 7. C.S.V. Băsești Băsești nr. 35 27.684 247 8. C.S.V. Bistra Bistra nr. 280 27.686 72 9. C.S.V. Bârsana Bârsana nr. 17 27.687 197 10. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
1. JUDECĂTORIA BAIA MARE cu sediul în municipiul Baia Mare MUNICIPIU 1. Baia Mare ORAȘE 1. Baia Sprie 3. Seini 2. Cavnic COMUNE 1. Ardusat 10. Groși 2. Ariniș 11. Oarța de Jos 3. Asuaju de Sus 12. Recea 4. Băița de sub Codru 13. Săcălășeni 5. Băsești 14. Sălsig 6. Bicaz 15. Șișești 7. Cicîrlău 16. Tăuții Măgherăuș 8. Dumbrăvița 17. Ulmeni 9. Fărcașa 2. JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI cu sediul în comuna Dragomirești COMUNE 1. Bogdan Vodă 5. Rozavlea 2. Botiza 6. Săcel 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]
-
1. JUDECĂTORIA BAIA MARE cu sediul în municipiul Baia Mare MUNICIPIU 1. Baia Mare ORAȘE 1. Baia Sprie 3. Seini 2. Cavnic COMUNE 1. Ardusat 10. Groși 2. Ariniș 11. Oarța de Jos 3. Asuaju de Sus 12. Recea 4. Băița de sub Codru 13. Săcălășeni 5. Băsești 14. Sălsig 6. Bicaz 15. Șișești 7. Cicîrlău 16. Tăuții Măgherăuș 8. Dumbrăvița 17. Ulmeni 9. Fărcașa 2. JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI cu sediul în comuna Dragomirești COMUNE 1. Bogdan Vodă 5. Rozavlea 2. Botiza 6. Săcel 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]
-
cu sediul în municipiul Baia Mare MUNICIPIU 1. Baia Mare ORAȘE 1. Baia Sprie 3. Seini 2. Cavnic 4. Șomcuta Mare COMUNE 1. Ardusat 12. Mireșu Mare 2. Ariniș 13. Oarța de Jos 3. Asuaju de Sus 14. Recea 4. Băița de sub Codru 15. Remetea Chioarului 5. Băsești 16. Satulung 6. Bicaz 17. Săcălășeni 7. Boiu Mare 18. Sălsig 8. Cicîrlău 19. Șișești 9. Dumbrăvița 20. Tăuții Măgherăuș 10. Fărcașa 21. Ulmeni 11. Groși 22. Valea Chioarului 2. JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI cu sediul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235755_a_237084]
-
1. JUDECĂTORIA BAIA MARE cu sediul în municipiul Baia Mare MUNICIPIU 1. Baia Mare ORAȘE 1. Baia Sprie 3. Seini 2. Cavnic COMUNE 1. Ardusat 10. Groși 2. Ariniș 11. Oarța de Jos 3. Asuaju de Sus 12. Recea 4. Băița de sub Codru 13. Săcălășeni 5. Băsești 14. Sălsig 6. Bicaz 15. Șișești 7. Cicîrlău 16. Tăuții Măgherăuș 8. Dumbrăvița 17. Ulmeni 9. Fărcașa 2. JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI cu sediul în comuna Dragomirești COMUNE 1. Bogdan Vodă 5. Rozavlea 2. Botiza 6. Săcel 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]