7,118 matches
-
chestiunea poate constitui ea singură obiectul unui vast studiu. Practicianul cu experiență, cunoscător al realității, știe că, în afara prescripțiilor psihiatriei "științifice", empirismul este o realitate. Dar, în condițiile actuale, în care rezultatele terapeutice sunt încă nesatisfăcătoare, empirismul este greu de combătut, iar strategia acestei acțiuni insuficient de justificată. Circulă însă unele superstiții legate de teama de a nu naște copii anormali sau oligofreni. Gravida nu trebuie să lucreze de Sf. Trif cel Nebun și de Sf. Vasile 20 (februarie) pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
les criminels aliénés"131 etc., etc.). Dintre lucrările de sinteză, subliniem, de asemenea, ca foarte semnificativ pentru concepția lui C. I. Parhon articolul "Psihoze periodice sau intermitente. Psihoze maniaco-depresive, psihoze circulatorie, ciclotizie, ciclofrenie. Concepții teoretice și căi de cercetare"132, combătând termenul și noțiunea însăși de ciclofrenie (propusă de prof. Obregia). C. I. Parhon face următoarele observații și recomandări: "Datoria psihiatrului în starea actuală a științei este sub pedeapsa de a cădea în logomahie de a căuta să pătrundă natura intimă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
speranțele" cu "excursia în străinătate", după ce o strălucită strategie a chiulului îl reabilitează, chipurile!, în fața colegilor, asigurîndu-i (?) avansarea; ca antidot pentru o nouă cădere în gol se naște ideea creșterii unui "copil". Pe încetul iluzia se transformă în "halucinație" terifică, combătută de valul delirant al dorurilor de "a tăia lemne", de "a cosi", de "ceva adevărat"; iar "plecarea în pădure" suprem elan utopic al căutării acelui "ceva adevărat" care să-l readucă la viață, pune definitiv capăt cursei autoiluzionărilor. III. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
morfologică sau cu cea sintactică. Accepția lexicală a termenului ergativ, prezentă la Halliday (1967)44, la Lyons (1995 [1968]), la Anderson (1968)45, la Keyser și Roeper (1984)46, apoi la Burzio (198147, 198648) și la Pesetsky (1982)49, este combătută de Dixon (vezi infra, 4.2.). La acești autori, verbe ergative sunt considerate cele numite ambi-tranzitive (Dixon 1987: 5), adică acelea care pot fi folosite atât tranzitiv, cât și intranzitiv. Pentru această accepție a termenului, fiecare limbă dispune de ergativitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ansamblu, ci perechi de construcții − în: (a) acuzativă (X = Z); (b) ergativă (Y = Z); (c) neutră (X = Z, Y = Z); (d) mixtă (X ≈ Z și Y ≈ Z); (e) disjunctă (X ≠ Z și Y ≠ Z). Lazard (1994: 37) susține, de asemenea, combătând definiția ergativității dată de Dixon (1979), mai precis faptul că această definiție se bazează pe noțiunea de subiect, că noțiunea de agent e mai potrivită și constituie o bază mai solidă pentru clasificarea tipologică a limbilor: într-o limbă acuzativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structuri, intranzitivă și tranzitivă, de tipul The stone moved 'Piatra s-a mișcat' și John moved the stone 'Ion a mișcat piatra', în cea de-a doua structură John fiind subiectul ergativ (vezi și supra, 3.4.). O altă accepție, combătută de Dixon, este cea lexicală (vezi supra, 3.4.), în care ergativ și cauzativ sunt termeni sinonimi. La Burzio (1981), Pesetsky (1982), Pullum (1988)55, termenul ergativ este folosit în legătură cu perechile John opened the window 'Ion a deschis fereastra'/The
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cauză internă; deci noțiunea de cauzare internă, care subsumează agentivitatea, poate fi extinsă la verbele de emisie. Pentru a stabili ce verbe din această clasă au utilizare cauzativă este important modul de producere a sunetului (Levin, Song și Atkins 199723 combat această idee: nu modul de producere a sunetelor determină comportamentul verbelor, ci faptul că evenimentul are cauză internă sau cauză externă). Cele mai multe verbe de acest tip descriu sunete rezultând din contactul a două suprafețe. Verbele care denotă o emisie de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rară este și neutralizarea raporturilor cazuale subiect - circumstanțial de loc (Pană Dindelegan 1972a: 57): Țipetele răsună pe stradă/ Strada răsună de țipete Sudoarea șiroiește pe frunte/ Fruntea șiroiește de sudoare. Ceva mai frecventă este neutralizarea raporturilor sintactice subiect − instrumental: Ion combate boala cu vitamine/ Vitaminele combat boala. Palmer (1994 [2007]: 8−9), fără a folosi un anumit termen pentru a descrie acest fenomen (alternanța cauzativă în primul exemplu și apariția obiectului intern în al doilea), arată că multe verbe sunt atât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazuale subiect - circumstanțial de loc (Pană Dindelegan 1972a: 57): Țipetele răsună pe stradă/ Strada răsună de țipete Sudoarea șiroiește pe frunte/ Fruntea șiroiește de sudoare. Ceva mai frecventă este neutralizarea raporturilor sintactice subiect − instrumental: Ion combate boala cu vitamine/ Vitaminele combat boala. Palmer (1994 [2007]: 8−9), fără a folosi un anumit termen pentru a descrie acest fenomen (alternanța cauzativă în primul exemplu și apariția obiectului intern în al doilea), arată că multe verbe sunt atât tranzitive, cât și intranzitive, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se deosebesc de celelalte tipuri prin faptul că al doilea termen (numele predicativ) reprezintă o informație nouă, deci are statut de focus. Tot în sprijinul ideii de separare a celor două valori, Van Peteghem (1991: 54−55) prezintă (și apoi combate și dezvoltă) analiza semantică de tip localist a verbului a fi (Anderson 1971, Riegel 19854 și alții), conform căreia a fi este, atunci când are sens plin, verbul locativ prin excelență. Structurile copulative se disting de cele cu verb plin prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
baza a ceea ce am spus mai sus, „legenda gregoriană” nu are niciun fundament istoric. Și totuși, aceasta nu a fost pusă în discuție, decât numai la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai precis în anul 1890, atunci când muzicologul Gevaert a combătut în mod sever „legenda gregoriană” în opera sa „Les origines du chant liturgique de l’église latine”. 3.5 Clasificarea și codificarea repertoriului Așa cum textele Bibliei trebuiau să fie transmise cu o absolută fidelitate, tot așa trebuia să fie transmis
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și liturgic. Ceea ce îl interesează mai mult pe pontif este ca „sunetul dulce” să se reîntoarcă să răsune pe buzele oamenilor, astfel încât, prin intermediul cântecului, Dumnezeu să fie primit în inimi și să se aprindă devoțiunea față de El. Din muzică, este combătut ceea ce, la timpul respectiv, părea să constituie un mijloc și o ocazie de deviere. Contrapunctul, mensuralismul, politextualitatea și hochetus devin „pericole” atunci când, duse la exces, dăunează inteligibilității textului și sporesc exhibiționismul. În aceste condiții, era imposibil să se realizeze atât
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
În Basarabia, curentul care cerea unirea era de nestăvilit, tot mai multe organizații, comitete, adunări pronunțându-se în acest sens. Prin Nota din 16/29 martie 1918, Sfatul Țării și guvernul Republicii Moldovenești respingeau cu hotărâre, încă o dată, pretențiile ucrainene, combătând orice tentativă de încălcare a indivizibilității Republicii așezate între Nistru, Prut, Marea Neagră, orice pretenții teritoriale, inclusiv cele asupra ținuturilor Hotin și Cetatea Albă, precum și pretențiile Ucrainei de a participa la tratativele de pace de la București, „în legătură cu chestiunile Republicii Moldovenești, interesele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de soarta lui, unitatea națională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”. Într-un articol, publicat în 1940, sovieticii au atacat dur actul Sfatului Țării din 27 martie/10 decembrie 1918, prin care adunarea basarabeană a pus capăt propriei existențe. Combătând acest punct de vedere, G. I. Brătianu preciza că actul care a reintegrat Basarabia în hotarele statului român a fost cel din 27 martie/9 aprilie; hotărârea din 27 noiembrie/10 decembrie era o problemă internă a României. Condițiile adoptării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sa pe două continente, o presiune și o amenințare extrem de puternică asupra micului teritoriu dintre Prut și Nistru, exprimată sugestiv prin expresia pohod na Sibir, metodă reluată și „dezvoltată” mai apoi de puterea sovietică. Imediat după izbucnirea războiului, C. Stere combătuse orice alianță cu Rusia, cu un regim politic caracterizat prin lipsa libertăților democratice și a drepturilor naționale, cu Rusia unde „fără judecată și fără nici o altă formă de proces, un cetățean poate fi ținut ani îndelungați în închisoare, trimis în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reunirii Basarabiei cu Patria. I-am declarat că România nu a profitat de slăbiciunea militară a U.R.S.S. și că Unirea a fost un act al majorității populației basarabene, a cărei voință s-a exprimat în hotărîrea Sfatului Țării. Am combătut alegațiunea notei că populația basarabeană ar fi în majoritate ucraineană și i-am amintit cifrele exacte. Am combătut, de asemenea, alegațiunea despre unirea istorică a Basarabiei cu Ucraina, reamintindu-i împrejurările în care Turcia a cedat Rusiei țariste această parte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și că Unirea a fost un act al majorității populației basarabene, a cărei voință s-a exprimat în hotărîrea Sfatului Țării. Am combătut alegațiunea notei că populația basarabeană ar fi în majoritate ucraineană și i-am amintit cifrele exacte. Am combătut, de asemenea, alegațiunea despre unirea istorică a Basarabiei cu Ucraina, reamintindu-i împrejurările în care Turcia a cedat Rusiei țariste această parte din trupul românismului, deși se obliga a ne apăra granița pe Nistru a Moldovei. I-am amintit de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a expune drepturile imprescriptibile și mai tari decît orice acord internațional ale României asupra Basarabiei, drepturi care, dacă pot fi confirmate de un tratat, nu pot suferi nici o știrbire prin faptul că unul dintre semnatari n-a efectuat ratificarea. Am combătut apoi observațiunile sale în ceea ce privește condițiile interne din Basarabia. Am arătat în fine că termenul de 24 de ore mi se pare insuficient pentru ca guvernul român să poată lua o hotărîre într-o problemă atît de importantă pentru viitorul neamului nostru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
folclorului românesc (considerat „sufletul națiunii”), recomandând ca pe viitor să fie avut cu deosebire în vedere criteriul estetic. Era de părere că în cazul literaturii populare legate de practicile magice culegătorul va trebui să însoțească textele cu argumente capabile să combată acele practici. La poezia cultă H. lua în discuție cu deosebire limba, apreciind mai cu seamă versurile care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 221-222; C. Loghin, Gheorghe Hurmuzachi, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
constrângere, căci „nimeni nu lucrează bine când lucrează împotriva voinței sale, chiar dacă ceea ce face prin constrângere este bun în sine.” În învățătură, curiozitatea liberă are mai mult succes decât constrângerea și teama. Ca atitudine pedagogică, Augustin recomandă bunăvoința față de copil, combătând pedepsele corporale și, în general, tratarea prea aspră a acestuia. Jocul este foarte mult prețuit, deoarece se dovedește mai folositor în educație, în pofida discuțiile savante. Pentru reușita activităților instructiv educative, Fer. Augustin le pretinde profesorilor, în De catechizandis rudibus, să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a firii omenești. Entuziasmul pedagogic trebuie să-l caracterizeze pe adevăratul educator deoarece datorită lui, va reuși să facă activitatea elevilor interesantă și să creeze împreună o autentică comunicare sufletească. Dacă în timpul lecției, elevii doresc să vorbească, chiar pentru a combate cele spuse de învățător, atunci li se va acorda toată libertatea necesară, iar apoi cu răbdare vor fi convinși de contrariu. Fiecare lecție trebuie să însemne creație și în ce-l privește pe profesor și în ce-i privește pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
limbajul folosit trebuie să-i apropie pe oameni unii de alții, nu să-i îndepărteze sau să-i jignească. Pentru a elimina comportamentul necivilizat la elevi, trebuie să formulăm împreună cu aceștia „tabla de valori morale”, să le explicăm și să combatem orice părere falsă pe care și-o fac copiii în plan moral. Apoi, să-i facem conștienți de marea valoare a omului, de unde rezultă demnitatea sa deosebită, față de care orice om are o datorie grea și permanentă; să-i facem
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și al progresivității cotelor de impunere, care În condițiile reducerii veniturilor au avut un efect degresiv. Toate acestea au făcut ca majoritatea contribuabililor să plătească drept impozit pe venit sume din ce În ce mai mici sau să nu mai plătească deloc. Pentru a combate această scădere a Încasărilor din impozitul pe venit s-a Încercat o trecere de la impunerea venitului produs spre impunerea venitului consumat prin obligarea contribuabililor de a completa declarația de venit cu elemente indiciare (semne exterioare ale averii sau consumului). Ideea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de către Sfinții Părinți participanți la primele două Sinoade Ecumenice, care au avut loc la Niceea, în anul 325, și Constantinopol, în anul 381. Crezul a fost definit de Sfinții Părinți de la aceste două Sinoade mai ales cu scopul de a combate diverse erezii, în special arianismul, apolinarismul, macedonianismul (sau erezia pnevmatomahă), hiliasmul etc., precum și din dorința de a deosebi religia cea nouă - creștinismul - de celelalte religii, politeiste. Crezul este cea mai cuprinzătoare și mai clară mărturisire de credință a Bisericii noastre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un marginal, de evanghelizat sau de civilizat ; nu mai poate fi socotit un necredincios de combătut ; în pofida ideologiei multiculturaliste, nu e privit ca un coleg sau un partener decît în discursuri umanitariste ori în afaceri. El este în genere străinul, altul de respectat, de suportat sau de evitat ca străin. Imaginea noastră despre lume nu mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]