13,488 matches
-
Un astfel de cadru nu-l găsești pur și simplu. Îl cauți, experimentezi, faci toate sacrificiile care se cer, îndepărtezi orice obstacol, orice ispită care te poate face să renunți la ceea ce ți-ai propus... - Vorbe, vorbe aruncate care nu costă nimic, veni replica fierbinte a focului. -Ne-am asumat o responsabilitate uriașă pe care trebuie să o ducem până la capăt, interveni iritat puștiul. Trebuie să trecem peste orice fel de sentimente sau afinități. Altfel nu vom reuși să ducem la capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
apei și a haznelii... Deci de la Divan s-au socotit... dăndu-să toată volnicia Dimii și fratelui său Costandin suiulgii ca să curăță locul acela foarte bine... să li închidă, drum pe acolo să nu fie”. “1774 septembrie 3”. --Un păgubos dator-vândut - Coste Papafil - se apucă să moară. Vodă, la cererea păgubașilor, a scos la mezat toate acareturile nefericitei văduve “din care... o pivnițe de piatră cu cârciumă deasupra și cu doao dugheni alăture... care sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. Cel care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Moldovei”, hotărăște: “Iată acest... cinstit boier al nostru, pan Toderașco mare logofăt,... i-am dat... un loc de casă, cu case gata și cu pivniță de piatră, pe Ulița Mare, care a fost mai înainte dreaptă cumpărătură socrului domniei mele Coste Băcioc vornic, și casele au ars de câteva ori, iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, ai băgat de seamă că “Vasilie Lupu voievod” - “domnul cel larg în daruri” - cum îl numește Nicolae Iorga, nu și-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-i vândă dughenile, dar nu s-au înțeles din preț. La puțin timp, dascălul a plecat și dughenile au rămas “în stăpânirea Costii” timp de 9 ani. Egumenul, cum era și firesc, l-a întrebat de mai multe ori pe Coste “cu ce chip stăpânește el aceste dughene ce sânt pe locul mănăstirii: cu epitropiia (moștenire n.n) sau cu cumpărătură?” Și Coste “au răspuns cum că el dughenile... nu le-au cumpărat, dar epitrop iaste ca să ia chiria dughenilor”. De la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Costii” timp de 9 ani. Egumenul, cum era și firesc, l-a întrebat de mai multe ori pe Coste “cu ce chip stăpânește el aceste dughene ce sânt pe locul mănăstirii: cu epitropiia (moștenire n.n) sau cu cumpărătură?” Și Coste “au răspuns cum că el dughenile... nu le-au cumpărat, dar epitrop iaste ca să ia chiria dughenilor”. De la Divan s-a hotărât să dea Coste scrisoare egumenului în care să arate că dughenile nu sunt cumpărate de el, ci este
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dughene ce sânt pe locul mănăstirii: cu epitropiia (moștenire n.n) sau cu cumpărătură?” Și Coste “au răspuns cum că el dughenile... nu le-au cumpărat, dar epitrop iaste ca să ia chiria dughenilor”. De la Divan s-a hotărât să dea Coste scrisoare egumenului în care să arate că dughenile nu sunt cumpărate de el, ci este doar epitrop “de ia chiria”. Nici după trei luni însă Coste nu a dat acea scrisoare. La a doua jalbă a noului egumen Athanasie, Divanul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dar epitrop iaste ca să ia chiria dughenilor”. De la Divan s-a hotărât să dea Coste scrisoare egumenului în care să arate că dughenile nu sunt cumpărate de el, ci este doar epitrop “de ia chiria”. Nici după trei luni însă Coste nu a dat acea scrisoare. La a doua jalbă a noului egumen Athanasie, Divanul hotărăște ca “acele dughene... să le stăpânească mănăstirea”. --Multe dugheni și pivnițe sau numai locuri și-au schimbat stăpânul. Din copia după zapisul din 15 septembrie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce iaste înainte porții lui Bărboiu”. Și dacă până “la Sinta Mărie Mare” nu vor înapoia banii atunci vor primi 3 lei și o mierță de grâu, iar locul va rămâne mănăstirii Bărboi. Oare o mierță de grâu să fi costat 4 lei? --Aici mai adaugă dobânda, fiule, și... --Și sfințiia sa “Vlădica Grigorie” nu va ieși în pagubă, părinte. Bătrânul a plecat ochii cu oarecare tristețe și a oftat... Apoi a reluat vorba: --Să lăsăm egumenii și să aflăm ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vreo cinci-șase copchii. --Asta ar însemna să stai pe baltă cu undița în mână toată ziulica. Și când să mai tragi și la râșniță? --Noi însă să nu ne amăgim cu gândul la moară, fiindcă drumul până acolo te-ar costa, vorba ceea, mai mult ața decât fața. Așa că lasă-mă și pe mine să văd cum se învârte roata... --Vezi să nu pui prea multe grăunțe dintr-o dată, că se “îneacă”... Am tras la râșniță până am umplut o covată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
meșteru și istețu la fire”<footnote Mihail Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, ediția a II-a, vol. II, București, 1887, p. 18 footnote>. Relațiile excelente cu Poarta sunt însă tulburate de o împrejurare care era să-l coste viața și de care nu era cu nimic vinovat. Se zvonea în acea perioadă că hanul tătarilor vrea să rupă relațiile cu Poarta și să se închine Moscovei. Pentru a verifica această posibilitate, vizirul îl însărcinează pe Duca să redacteze
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
acelea care înconjurau pe voievozii români, când se întâmpla să fie unși în capitala Imperiului. Alaiul pe străzi era acela al împăraților Constantinopolului, aruncându-se bani în dreapta și în stânga, acum aspri de argint subțiri ca o cojiță și cari nu costau lucru mare”<footnote Idem, Istoria românilor prin călători, București, 1973, p. 296 footnote>. Soviani Batista Donato, ambasadorul Veneției la Poartă, redă audiența la sultan a voievodului, un moment extraordinar chiar și pentru un personaj de talia lui. Duca a apărut
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
alta sunt două sfeșnice din alamă făcute în anul 1862. Policandrul mare din naosul bisericii este al „bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, s-a prefăcut, adăugându-i-se 620 de Kg. de alamă, în total având 1540 de Kg., și a costat 424 franci. S-a făcut cu cheltuiala robului lui Dumnezeu Dimitrie Suceveanul și soția sa Ecaterina spre veșnica lor pomenire. Anul 1880, Martie 30, Iași. Din 30 martie 1880”<footnote Inscripția se găsește pe acest policandru footnote>. Are 16 brațe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
slujește domniei mele. De aceea, și noi,...l-am miluit...și i-am dat...un loc de casă, cu case gata și cu pivniță de piatră, pe Ulița Mare, care acel loc a fost mai înainte...cumpărătură socrului domniei mele Coste Băcioc vornic; și casele, au ars de câteva ori, iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, îți place, fiule? Întâi aș vrea să spun că am aflat un lucru nou. Și anume că socrul lui Vasile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
casele, au ars de câteva ori, iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, îți place, fiule? Întâi aș vrea să spun că am aflat un lucru nou. Și anume că socrul lui Vasile Lupu vodă era Coste Băcioc vornicul. Apoi aș spune că este o frumoasă răsplată pentru Toderașco mare logofăt. Din câte îmi amintesc, însă, au fost și case câștigate în urma unei datorii neplătite la timp de datornic. Știu la cine te gândești. La cine, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că „fiindu casa de nuieli, cu locul ei cu tot drept nouădzeci de lei și încă cu asupreală”. Cred că ar fi vorba de prima casă cumpărată de Mihalache blănarul și nu de cea de a doua, care l a costat 180 de lei. Și unde mai pui banii cheltuiți pentru reparații. Așa se pare a fi. Acum însă ne vom întâlni iarăși cu vameșul Păun. De această dată, ca unul care a dăruit mănăstirii Dancu „o casă cu pivnițe și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
adeveresc - pentru a câta oară - cele ce noi am mai spus: dugheana nu cere muncă, pe când o vie și o livadă, să te ții, fiule!... Cred că asta-i povestea din scrisoarea de mărturie de la 11 februarie 1777 a lui Costa Papafil, cel care a dat locul de dughene pe via și livada de la Miroslava. Întocmai așa este. Tot aici pe aproape, din câte știu eu, se găsește și casă făcută de Mihalache Gelincu negustorul, pe locul cumpărat la 21 septembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pe pâine, capete sparte, oase rupte, nasuri însângerate, fălci mutate din loc, ruperi de gât și alte drăgălașe efecte din acestea ca urmare a unor sfinte ciomăgeli democrate și de democratizare, în spirit, curat constituțional. Așa doar capete crăpate și coste rupte, au fost mai peste tot în România, dar nu într-o măsură așa de mare, ca în cele două localități enumerate mai sus. Prin activitatea lor, partidele politice, se discreditaseră în ochii electoratului, astfel că, la 20 decembrie, pentru
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
dacă vrem să cerem sfatul medicului, va trebui să-l căutăm, prin cele țări europene, unde medicii au migrat pe rând precum păsările călătoare. Dinspre farmaciști nu e vreo problemă, când fiecare bloc își are farmacia lui, numai că te costă mai mult decât „una mică” și în cazul acesta, omul cu cap alege „una mică”, fiindcă poate să mai lege o vorbă cu alți vitregiți ai soartei, care la rândul lor au ales „răul cel mai mic”. Demult, pe timpul „împușcatului
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
eficientă: hoarde întregi de câini vagabonzi. Cred, că s-a gândit inițial să patenteze metoda, însă după o matură chibzuință a hotărât că va trebui să rămână secretă, deoarece metoda băsesciană de folosire a unora împotriva altora fără să te coste nimic decât un „Șo, pe ei!” este de un real folos în guvernarea unui popor năuc și dezorientat. La 6 octombrie 2004, în cadrul Conferinței Naționale a Alianței PNL-PD, președintele PD, Traian Băsescu în urma unei reprize de plâns, cu lacrimi până în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ajuta să termini în timp record țuica de Cursești, „trasă” de două ori, ca pe timpul bunicilor, îți dă sfaturi prietenești, fără să ceară un sfanț pe ele, chit că uneori după ce le pui în practică, vezi că sfaturile acestea te costă mult mai mult, decât dacă nu le-ai fi avut. Așa și prietenul acesta al meu, pe care îl cunosc, ehei, de pe când făceam parte dintr-o echipă de „tineret mânia țării” care trebuia să ajute țărănimea cooperatoare la culesul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
meteorică a nivelului prostiei colective, în care se scufundă lumea aceasta debusolată. Totuși cu conștiința, că vorba sa, nu poate mișca nici o frunză de la locul ei, românul vorbește în continuare, considerând că vorba e doar vorbă-n vânt, nu-l costă nici un ban. Eu totuși, timid, din colțul meu unde m-am retras strategic, tocmai pentru a nu mă contamina de boala analistului politic, boală ce bântuie nemilos, îndrăznesc să spun că ne costă, dacă aceasta o facem la modul gratuit
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
e doar vorbă-n vânt, nu-l costă nici un ban. Eu totuși, timid, din colțul meu unde m-am retras strategic, tocmai pentru a nu mă contamina de boala analistului politic, boală ce bântuie nemilos, îndrăznesc să spun că ne costă, dacă aceasta o facem la modul gratuit fără alt folos, decât o defulare momentană, derizorie și chiar puțin hilară. Nu sunt sigur, dar cred că nemuritorul Caragiale a spus că suntem un popor de comentatori. De atunci ,de mii de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Îți spun acum, am râs eu. ― E drăguț? ― Oarecum, am mormăit eu. Ea ridică din sprâncene. ― Bine, da, am recunoscut. E chiar foarte...Înțelegi tu. Bianca chicoti. ― O, cu siguranță că Înțeleg! ― Nu-mi vine să cred că asta chiar costă bani, zise Maria uitându-se scârbită la fusta mini roz bombon pe care o ținea În mână. E absolut oribilă. ― Au și cizme asortate, am remarcat eu râzând. Am putea să ne luăm la fel și să ne spunem gemenele
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
dea și pe la mănăstirile de țară și pe la mănăstirile grecești, fiindcă și acestea suptu păstoriia Mitropolii noastre să află, și pe la schituri, cum și pe la bisericile domnești și boierești”. Marii boieri merg până acolo încât stabilesc ca o carte să coste 10 lei: „De vreme ce ,... fiind lipsă aici în țară, s-au cumpărat tot câte 12 și 13 lei, care cărți să aducea de la łara Muntenească... Dar pentru ca să nu cadă cu greu și cu asupreală preoților, diiaconilor și lăcuitorilor această dare, s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru că ei au lucrat acea vie până acum”. Treaba cu viile ia și o altă față, deși este vorba tot de o danie. Uite ce spun marii boieri la 19 noiembrie 1611 (7120): „Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]