11,041 matches
-
urmare amenințat de o sabie a lui Damocles guvernamentală și se vedea constrîns să practice o autocenzură extrem de severă. 3. De la constr(ngerea presei la revolta ziarelor (1852-1871). Progresele presei sub Cel de al Doilea Imperiu au fost considerabile. Tirajul cotidienelor pariziene trece de la 150.000 de exemplare în 1852 la un milion în 1870 (din care jumătate pentru foile de 5 centime). În provincie, putem estima tirajul global al foilor politice cotidiene la 450.000 de exemplare în 1853 și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Avenir national de Peyrat, liberal doctrinar; și Courrier de Dimanche, s(pt(m(nal al opoziției "normaliste" reprezentat de Prevost Paradol și J.J. Weiss. Le Figaro, fondat în 1854 de Hippolyte de Villemessant, s(pt(m(nalul vieții pariziene devine cotidian în 1866 și cotidian politic începînd cu 1867. C) Imperiul parlamentar (1868-1870). Incapabil de a domina opoziția, guvernul a fost nevoit să abandoneze vechiul sistem de constrîngeri și prin legea din 11 mai 1868, care suprima autorizarea prealabilă, s-a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
liberal doctrinar; și Courrier de Dimanche, s(pt(m(nal al opoziției "normaliste" reprezentat de Prevost Paradol și J.J. Weiss. Le Figaro, fondat în 1854 de Hippolyte de Villemessant, s(pt(m(nalul vieții pariziene devine cotidian în 1866 și cotidian politic începînd cu 1867. C) Imperiul parlamentar (1868-1870). Incapabil de a domina opoziția, guvernul a fost nevoit să abandoneze vechiul sistem de constrîngeri și prin legea din 11 mai 1868, care suprima autorizarea prealabilă, s-a permis crearea mai multor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
și intransigenței sale, o audiență enormă; aduc(nd un tiraj de 100.000 de exemplare. Fiind urm(rit, Rochefort se autoexilează la Bruxelles, unde ajunge în 1869 să fie ales deputat. Cu aceast( ocazie, el pune (n circula(ie un cotidian, Marsellaise, care îl va duce la închisoare ca urmare a problemelor apărute la înmormîntarea colaboratorului lui, Victor Noir, asasinat de către prințul Pierre Bonaparte. Eliberat pe 4 septembrie, Rochefort a fost ales atunci membru al guvernului Apărării naționale. A demisionat în
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a fost lansat la pre(ul de 5 centime, de Moïse Millaud, pe 1 februarie 1863. Apariția acestui jurnal de 4 pagini format înjumătățit (43x30 centimetri) reprezintă un moment de r(scruce în istoria presei europene. Pentru prima dată un cotidian urma s( ajung(, prin vînzarea exemplar cu exemplar, la păturile populare: în acel moment, Le Petit Journal era cel mai bine vîndut ziar din toată lumea. Apolitic, ca s( nu fie obligat să plătească timbru, acesta își asigura succesul prin simplitatea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în marile orașe cel puțin, se opuneau două sau trei jurnale a căror concurență era arbitrată de prefect în favoarea celui care îl servea cel mai bine. Deja, în 1870, la Lille, Bordeaux și Marsilia apăreau ziarele de 5 centime. Primul cotidian de provincie a fost Journal de Guyenne, apărut în 1784. (n 1812, existau (n provincii 4 cotidiene cu un tiraj cumulat de 3.000 de exemplare, 32 în 1832 (20.000 exemplare), 60 în 1860 (120.000 de exemplare), 100
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
prefect în favoarea celui care îl servea cel mai bine. Deja, în 1870, la Lille, Bordeaux și Marsilia apăreau ziarele de 5 centime. Primul cotidian de provincie a fost Journal de Guyenne, apărut în 1784. (n 1812, existau (n provincii 4 cotidiene cu un tiraj cumulat de 3.000 de exemplare, 32 în 1832 (20.000 exemplare), 60 în 1860 (120.000 de exemplare), 100 în 1870 (350.000 de exemplare), 190 în 1880 (1 milion de exemplare), 242 în 1914 (4
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
din lume. De exemplu, Times era între 1815 și 1833 de trei ori mai scump decît Les Débats sau Le Constitutionnel. Între 1815 și 1836, Times se vindea cu 7 pence iar Le Constitutionnel cu 20 de centime. În 1830, cotidienele pariziene aveau împreună un tiraj mai mare de 60.000 de exemplare iar 17 cotidiene din Londra numai 40.000 de exemplare. Începînd cu 1833, sub presiunea opiniei publice taxele au fost reduse iar în final, între 1853 și 1861
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
decît Les Débats sau Le Constitutionnel. Între 1815 și 1836, Times se vindea cu 7 pence iar Le Constitutionnel cu 20 de centime. În 1830, cotidienele pariziene aveau împreună un tiraj mai mare de 60.000 de exemplare iar 17 cotidiene din Londra numai 40.000 de exemplare. Începînd cu 1833, sub presiunea opiniei publice taxele au fost reduse iar în final, între 1853 și 1861, s-a renun(at la ele. 2. Domnia lui "Times". Fondat în 1785 sub titlul
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1833, sub presiunea opiniei publice taxele au fost reduse iar în final, între 1853 și 1861, s-a renun(at la ele. 2. Domnia lui "Times". Fondat în 1785 sub titlul de Daily Universal Register de către editorul John Walter, acest cotidian și-a fixat numele definitiv pe 1 ianuarie 1788. La (nceput, publica(ie interesată mai ales de obținerea de profituri, nu devine un mare ziar decît după 1803 sub conducerea lui John Walter II, care moare în 1847. Grație lui
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
lumina zilei în 1841. 5. Presa de provincie. Dezvoltarea sa a fost foarte greoaie, mai lentă decît în Franța. Și ea a profitat de suprimarea timbrului. În același timp, multe din vechile hebdomadare și-au încercat norocul (n formula de cotidian. A fost cazul lui Scotsman din Edinburgh, foaie liberală apărută în 1817, și mai ales a lui Manchester Guardian fondat în 1821 de John E. Taylor, care devine cotidian după 1855. În 1872, C.P. Scott preia funcția de director general
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
multe din vechile hebdomadare și-au încercat norocul (n formula de cotidian. A fost cazul lui Scotsman din Edinburgh, foaie liberală apărută în 1817, și mai ales a lui Manchester Guardian fondat în 1821 de John E. Taylor, care devine cotidian după 1855. În 1872, C.P. Scott preia funcția de director general pe care o va păstra pînă în 1929. În 1868 s-a creat Press Association, un fel de comunitate redacțională a ziarelor de provincie, destinată să le elibereze de sub
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
decît 4 milioane de locuitori, iar ziarele din orășelele de aici aveau tiraje foarte scăzute. Totuși, încă din acea epocă ziarele americane, ce copiau adesea formulele engleze, aveau un stil direct, violent, abuzînd de polemici personale. În 1800, existau 17 cotidiene și 200 de periodice în 13 state: New York-ul era deja în stadiul de a deveni centrul cel mai important. În acest oraș au apărut primele mari ziare care au știut să-și mărească audiența scăzînd prețul de vînzare la
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
În 1851, Raymond, venit de la Tribune, a lansat New York Times care, refuzînd excesele reportajului, a păstrat formula unui ziar bine scris, cu rubrici de calitate, punînd preț pe gusturile literare și pe nevoile cititoarelor sale. În 1850, circa 240 de cotidiene aveau împreună un tiraj de 750.000 de exemplare. Războiul de Secesiune (1863-1865) a fost pentru presa americană o etapă fundamentală: imensa curiozitate suscitată de evenimente a condus la cre(terea accelerat( a tirajelor, a conferit depeșei telegrafice o importanță
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
publicului patronînd întreceri sportive primele curse cicliste, automobilistice și primele demonstra(ii aviatice au fost stimulate de ziare și lansînd concursuri. Creșterea numărului de pagini a permis totodată o mai bună ordonare a rubricilor, apoi crearea de pagini specializate în cotidiene, av(nd ca prim( grij( captarea atenției publicului feminin, mai puțin interesat de informațiile de actualitate politică națională sau internațională. Această îmbogățire a conținutului și a audienței ziarelor a făcut din presă instrumentul indispensabil în adaptarea mentalităților și a modurilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
au contestat puterea. II. Presa americană cucerită de mase (1867-1917) 1. Caracteristici generale. Progresele presei din Statele Unite din această perioadă sînt pe măsura formidabilei dezvoltări a acestei țări după Războiul de Secesiune. În 1910, în Statele Unite existau deja 2430 de cotidiene, cu un tiraj ce depășea 24 milioane de exemplare. Evolu(ia ziarelor ample, de 2 cenți, continu(. Dacă New York rămîne centrul cel mai important al edițiilor cotidiene (existau 22 în 1910), fiecare oraș important dispune la acea dat( de mai
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
supranumirea presei de 1 cent presa galbenă. Ca reacție la excesele din World și Journal, Adolphe Ochs, care cumpărase în 1900 New York Times, a realizat, în cîțiva ani, marele ziar serios, cu informații sigure, care lipsea din Statele Unite. Alături de succesele cotidienelor, presa de duminică căpătase un avînt comparabil cu cel pe care-l cunoscuse în Anglia. Cel mai mare tiraj (1,5 milioane) era deținut, în 1914, de Saturday Evening Post din Philadelphia. Cît despre magazinele ilustrate, ziarele pentru femei, ziarele
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în 1914, de Saturday Evening Post din Philadelphia. Cît despre magazinele ilustrate, ziarele pentru femei, ziarele sportive..., numărul și calitatea lor erau remarcabile. De fapt, ele au servit adesea drept model publicațiilor europene. 3. Rețelele de ziare Tirajele restrînse ale cotidienelor americane se datorau mai ales întinderii teritoriului 5; ziarele aveau legături locale foarte solide, însă deja rețelele de ziare erau constituite: în 1910 existau 13 ce grupau în total 63 de cotidiene, din care cele mai importante erau ale lui
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
europene. 3. Rețelele de ziare Tirajele restrînse ale cotidienelor americane se datorau mai ales întinderii teritoriului 5; ziarele aveau legături locale foarte solide, însă deja rețelele de ziare erau constituite: în 1910 existau 13 ce grupau în total 63 de cotidiene, din care cele mai importante erau ale lui Hearst și ale grupului Scripps Mac Rae Howard. Alături de aceste canale, sindicatele jucau rolul de agenții de articole sau de ilustrații. III. Începuturile presei de mare tiraj în Anglia (1870-1914) Presa populară
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Alături de aceste canale, sindicatele jucau rolul de agenții de articole sau de ilustrații. III. Începuturile presei de mare tiraj în Anglia (1870-1914) Presa populară engleză a avut o dezvoltare mai tîrzie decît în Franța, iar în 1914 tirajul global al cotidienelor engleze pe care îl putem estima la 6,5 milioane era net inferior celui al ziarelor engleze. Este adevărat că prin tirajul său enorm de aproape 10 milioane, presa populară de duminică compensa această inferioritate. 1. Vechea presă de 1
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
îi va scădea prețul de la 3 la 1 penny în 1914. Va găsi astfel audiența pe care nu o avusese niciodată și va scoate un tiraj de 145.000 de exemplare. 4. Alte cîteva titluri. În 1888 a fost fondat cotidianul Financial Times. Hebdomadarul Economist a căpătat sub conducerea lui Walter Bagehot o autoritate remarcabilă. Observer, ziar de duminică, a trecut sub controlul Lordului Northcliffe în 1905, iar sub conducerea lui Garvin, a ajuns o publicație de calitate. În provincie, progresele
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ocupe în coloanele sale, atît sub forma unor expuneri doctrinare cît si sub cea a unor polemici a căror violență nu mai surprinde astăzi. Generalizarea vînzării unui număr cu 5 centime a permis o creștere enormă a tirajelor: cel al cotidienelor trecea între 1870 și 1914 de la 1 la 5,5 milioane de exemplare la Paris, și de la 0,35 la 4 milioane în provincie. În 1914, piața presei cotidiene franceze, spre deosebire de cea a presei engleze, germane sau americane, atinsese deja
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
acestea toate au conferit statisticilor o imagine gre(it( și au ascuns realitatea unei concentrații foarte importante, pentru că în 1914 cei patru mari asigurau practic 75% din tirajul presei cotidiene pariziene și mai mult de 40% din cel al tuturor cotidienelor franceze. 2. Recunoașterea libertății presei. Între 1871 și 1879 presa a rămas supusă, prin intermediul unor comandamente de ordin moral, unui regim destul de dur. În timpul crizei din 16 mai 1877, guvernului lui Broglie a încercat să cîștige alegerile prin toate mijlocele
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
mijlocirea presei și, în iulie 1884, defereau tribunalului corecțional articolele care "au ca scop propaganda anarhistă". Odată criza trecută, aceste texte au căzut în uitare. 3. Ziarele pariziene. La Paris, în perioada de aur, existau între 50 și 70 de cotidiene; în 1910, din 60 de titluri, 39 aveau un tiraj mai mic de 5.000 de exemplare, din care 25 mai mic de 500. A) Succesul publicațiilor de mare tiraj. În 1914, 4 titluri se difuzau, împreună, (ntr-un tiraj mai
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
condamna Le Sillon a lui Marc Sangnier. Presa religioasă a fost reînnoită de preoții de la Maison de la Bonne Presse care edita un mare număr de periodice printre care Le Pèlerin, apărut în 1876, și mai ales La Croix, care devine cotidian în 1883 și atinge, începînd cu 1896, un tiraj stabil de 170.000 de exemplare. Organ de luptă, La Croix și-a moderat un timp polemicile sub conducerea lui Paul Feron-Vrau, după ce preoții asompționiști au fost vînați în 1899. În
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]