7,112 matches
-
cealaltă Înălțarea deasupra simțurilor, potolirea pe care o aduce spiritul: „Două firi are-ntro fire - și de om, și Îngerească, Una-i dragostea curată, ceilaltă-i Îi trupescă. Cu una la săntimenturi să pleacă și să Închină, Dorește cele de lipsă, În despărțire suspină. Cu ceilaltă potoale și Împacă Îmbulzîrea Ce aduce la om fapta care i-au dăruit firea.” Finalul acestui spiritual discurs erotic pare a exprima Și o opțiune pentru partea pămîntească a Amorului. Oricum, iubirea se naște prin vedere și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a corpului, de Întrerupere a funcțiilor vitale. O paralizie progresivă cuprinde pe omul Înamorat: „Ochii ș-au perdut vederea, Gura s-o-nchis spre tăcerea, Obrajii În veștejire, MÎinile În neclintire, Pieptul Întru nemișcare, Sufletul În nesuflare, Spun că pentru despărțire Moare omul cu simțire.” N. Dimanchi, amicul lui Conachi, vede și el „semne Încumplite” În te miri ce. Trecerea unui fluture Îi vestește moartea. Pierzîndu-și amorul, nu-și află fericirea decît În chinurile morții: „Și o am o fericire A
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Scăpare zicem, dar unde-i, cînd și viața ne omoară, Două inimi ce-s unite cînd să despart vor să moară. Ah, să murim, căci prin moarte vom veni iar la unire Moartea pentru noi Îi viață, dacă n-are despărțire.” Conachi se instalează În pătimire și trăiește numai cu sentimentul morții În față atunci cînd ibovnica slăvită dispare. Jocul de-a moartea s-a terminat. Rămîne numai senzația de zădărnicie a lumii și dorința de cufundare În Întuneric. Tonul devine
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are o importanță capitală pentru tema acestui eseu. CÎntecele la care mă refer folosesc cunoscuta retorică amoroasă. Aflăm, aici, toate elementele a ceea ce Paul Cornea numește „erotica combustiunii”. Ele s-ar putea rezuma astfel: amorul este o pătimire În doi; despărțirea schimbă culoarea universului („lumea toate le negrește / amîndoi dacă nu sînt”); amorul are legi și legile pot fi Înțelese etc. Alte imagini: cînd pleacă, Înamoratul ezită să dea „veste scîrbită”, iar cînd, În fine, se hotărăște s-o comunice, somează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
era din capul locului exclusă: Lovinescu nu-i Anton Klentze! Dar, asemeni agronomului, va fi fost și el cândva "Bizu", înainte de a deveni scriitor și de a se naște a doua oară, despărțindu-se de Moldova și de "dublul" său despărțire ce urmează să aibă loc chiar în cartea pe care băiatul "coanei Lina" o trăiește, fără a izbuti s-o scrie vreodată. Cu alte cuvinte, scriitorul își proiectează în Bizu doar identitatea psihologică, nu și pe aceea biografică stricto sensu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nițel. Deși conștient de propria lașitate, care-l făcea să fugă de responsabilitate și să caute dinadins suferința în dragoste, umilitul Bizu e prea copleșit de importanța momentului și izbucnește în lacrimi în prezența femeii, impresionat atât de gândul inevitabilei despărțiri, cât și de melodia sfâșietoare a unei romanțe sentimentale executate tocmai atunci, în apropiere, la o flașnetă. "Valul muzicii" precizează cu claritate raporturile dintre cei doi amanți, limpezind, după spusa naratorului, "apele sufletului". Nesigur pe el, cu toate că simte imboldul unor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unul, nici pentru celălalt", agronomul iese din scenă umilit și îndurerat, repetând mecanic, la rugămintea Dianei, cu lacrimi în glas (nici nu se putea altfel), replica de final: Am înțeles, fată dragă!". Lacrimile eroului nostru se datorează așadar nu atât despărțirii (dezirabile, la urma urmei), cât sentimentului că femeia, vorbind, confesându-se în sfârșit, și-a pierdut misterul și, implicit, capacitatea de seducție. Egoist, Bizu își plânge de milă, rămânând opac la frământările sufletești ale partenerei, care-și recunoaște, onest, inferioritatea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Raicu, rivalul incomod, menită a o pune la adăpost de orice suspiciune, cum și "cenotaful iubirii defuncte", un loc gol destinat scrisorilor ce n-au mai venit. Tulburat până la lacrimi 55 de aceste dovezi confecționate, Bizu nu uită totuși episodul despărțirii din gang și îi reamintește prefăcutei femei refuzurile de altădată, refuzul mângâierilor, dar, mai ales, al sărutului. Drept răspuns, Diana izbucnește în lacrimi și, când bietul agronom pare suficient de înduioșat, îi oferă și explicația de care rațiunea sa avea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
peste mai bine de trei decenii de la data elaborării, abia în 1974. Consultând "agendele" din acești ani, remarcăm frecvența notațiilor cu caracter confesiv, care mărturisesc o stare acută de rău existențial, de insatisfacție pe toate planurile. Și tot acum, după despărțirea de soție, criticul se vede efectiv asaltat de femei dar, departe de a fi măgulit, Lovinescu e antrenat cu vădită neplăcere în afacerile de sentiment, încercând pe cât posibil să le evite printr-o atitudine înțeleaptă, de olimpian sastisit de viață
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
străin, la Brașov, în preajma sărbătorilor pascale, departe de biroul și de cărțile lui, de căminul din strada Câmpineanu unde avuseseră loc, atâția ani la rând, ședințele de cenaclu fapt ce va fi contribuit, suplimentar, la accentuarea "emoției" invocate. În consecință, despărțirea de soție și de copil, ce a condus la destrămarea iluziei fericirii burgheze, e resimțită ca un sacrificiu dureros pe altarul creației, al scrisului activitate solitară având ca resort, în opinia criticului, un profund sentiment de insatisfacție, de frustrare și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin cultură, prin artă) de "natură", de animalitate 176. În romanul lovinescian, în aceiași termeni explică Eminescu femeii iubite propriul mecanism sufletesc, încercând să-i sugereze, de la bun început, comportamentul dorit: "Într-o simplă și scurtă plecare am văzut o despărțire pentru totdeauna, cu o senzație de destrămare, de moarte. O despărțire trecătoare devine despărțirea în sine, după cum toate femeile devin femeia în sine, așa cum o văd eu și cum nu sunt poate ele în realitate: cochetă, frivolă, cu palori și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinescian, în aceiași termeni explică Eminescu femeii iubite propriul mecanism sufletesc, încercând să-i sugereze, de la bun început, comportamentul dorit: "Într-o simplă și scurtă plecare am văzut o despărțire pentru totdeauna, cu o senzație de destrămare, de moarte. O despărțire trecătoare devine despărțirea în sine, după cum toate femeile devin femeia în sine, așa cum o văd eu și cum nu sunt poate ele în realitate: cochetă, frivolă, cu palori și viclenii, pe care o ador ca să o blestem și o iubesc
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
termeni explică Eminescu femeii iubite propriul mecanism sufletesc, încercând să-i sugereze, de la bun început, comportamentul dorit: "Într-o simplă și scurtă plecare am văzut o despărțire pentru totdeauna, cu o senzație de destrămare, de moarte. O despărțire trecătoare devine despărțirea în sine, după cum toate femeile devin femeia în sine, așa cum o văd eu și cum nu sunt poate ele în realitate: cochetă, frivolă, cu palori și viclenii, pe care o ador ca să o blestem și o iubesc ca să o urăsc
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
palori și viclenii, pe care o ador ca să o blestem și o iubesc ca să o urăsc, o ființă unduioasă, care mă chinuiește și mă umple de delicii (s.n.)". Ca atare, înainte de a o iubi efectiv, poetul îi vorbește femeii despre despărțirea inevitabilă (și despre "aspirația nesatisfăcută" pe care o nutrește pentru ea, într-o manieră care împrumută mult din limbajul comediilor lui Caragiale: "Femeie adorată, care, cu nimic demonic, mă turmentezi totuși, pentru că turmentarea e în mine și va muri odată cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poetul se complace nepermis de mult în "starea de dorință nerealizată", preia inițiativa și izbutește să-și impună în cele din urmă voința (din glasul ei "țâșnea atâta hotărâre, încât înțelese că nu mai putea da îndărăt: sosise momentul"). Înainte de despărțirea inevitabilă, "fata moașei" îl conduce pe nefericitul ei amant undeva, într-o odaie mizeră, la "hanul lui Năstăsache" (loc rău famat), pentru a-și lua rămas bun așa cum se cuvine unei femei îndrăgostite, gata să consimtă la marea jertfă. Preliminariile
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
normală (și nu o perversă), care vrea să trăiască și să se bucure de viață. De aceea, "divorțul între cele două femei" devine "tot mai adânc", mai ales după episodul nefast al posesiunii fizice care consfințea, ca o consecință firească, despărțirea definitivă. În acest climat sufletesc întâlnește Eminescu pe Mite femeie mai educată, pe lângă care poetul joacă rolul amantului tolerat, asemeni lui Werther. Dar nici Mite nu reușește să se conformeze pe deplin "idealului" (pervers-decadent) din mintea poetului. Oricum, optând doar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
relevabile în toată poezia de dragoste a lui Eminescu și, nu mai puțin, în romanele lovinesciene: 1. "chemările iubirii, în care aspirația către posesiunea viitoare e umbrită de lipsa prezentă"; 2. "durerea pierderii inevitabile, trăită anticipat în imaginar"; 3. "momentul despărțirii poetul trăiește farmecul care acum se risipește ca un eveniment al trecutului și îi dă perspectiva necesară dorului". Dar "farmecul dureros" (specific "algolagniei") remarcă pătrunzătorul interpret nu apare niciodată în poeziile aspirației și nostalgiei, "ci numai în acelea în care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu îndatoririle burghez-matrimoniale. Mulțumită de sine, după lectura nuvelei inspirate de idila cu genialul poet, femeia își sărută din nou soțul, ca-n vremurile bune, iar nefericitul amant pleacă la fosta lui iubită cu lacrimi în ochi și cu durerea despărțirii în suflet, fără să știe că "dragostea de dragoste va mai renaște în el, căci fără dânsa nu putea trăi". Trecerea de la un roman la altul al ciclului se realizează acum firesc, fără căznitele "incipituri" din Bizu ori Firu'n
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
usor de analizat, citit și scris sunt cuvintele bisilabice cu silabe deschise („casă”, ‚masă”). Urmează apoi cuvintele monosilabice și cele polisilabice. Cel mai dificil de analizat se dovedesc a fi cuvintele ce conțin grupurile de litere sau grupuri consonantice. Oral, despărțirea în silabe a cuvintelor este realizată relativ corect, însă, în scris, micul școlar întâmpină serioase dificultăți. Regulile de ortografie și de punctuație sunt însușite tardiv și, chiar în clase mai mari, copiii cu deficiență mintală le conștientizează greu. Ritmul lent
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
palme. Apoi se reprezintă grafic cuvintele. Profesorul psihopedagog va insista pe exerciții de pronunțare corectă a primului cuvânt, a celui de-al doilea. Copiii vor fi sprijiniți să sesizeze, în funcție de orientarea spațială stânga dreapta, locul fiecărui cuvânt în propoziție. 4. Despărțirea cuvintelor în silabe și reprezentarea grafică a silabelor Fiecare cuvânt va fi despărțit în silabe succesiv, folosind un anumit procedeu. Este indicat, în funcție de particularitățile elevului, a se recurge la un anumit algoritm fix de marcare a cuvintelor, silabelor, sunetelor. Dacă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cuvânt va fi despărțit în silabe succesiv, folosind un anumit procedeu. Este indicat, în funcție de particularitățile elevului, a se recurge la un anumit algoritm fix de marcare a cuvintelor, silabelor, sunetelor. Dacă pentru cuvinte se optează la bătăile din palme, la despărțirea în silabe cel mai indicat procedeu este poziționarea manii copilului sub bărbia profesorului și a lui pentru perceperea tactila a deschiderii gurii la pronunțarea fiecărei silabe. 19 Se mai pot marca și prin bătăi ritmice în masă sau bătăi din
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sau asociate. În această perioadă, elevii vor proba că au înțeles noțiunile fundamentale pentru învățarea cititscrisului: sunet, litera, silaba, cuvânt, propoziție. Finalitățile urmărite acum sunt: realizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de: propoziție, cuvânt, silaba, sunet, cu accent pe despărțirea corectă în silabe; alcătuirea orală de propoziții din două și trei cuvinte pe baza suportului intuitiv/imagistic; reprezentarea grafică a propoziției, cuvintelor, silabelor, sunetelor; rostirea corectă a sunetelor izolat, în silaba și în cuvânt; identificarea literelor mari și mici de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
urmează: exerciții de constituire corectă a unor propoziții, în maniera orală, utilizându-se imagini; exerciții de denumire/recunoaștere a obiectelor, acțiunilor familiare; exerciții de intuire a sunetului nou, aflat în diferite poziții în cadrul unui cuvânt; frământări de limbă; exerciții de despărțire în silabe; exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri; exerciții de nuanțare a exprimării orale prin mimica și pantomimica. SPECIFICUL METODEI FONETICE ANALITICO-SINTETICE ÎN PERIOADA ABECEDARĂ Dacă, în perioada preabecedară, copiii s-au familiarizat cu operațiile de bază, indicate chiar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vor face parte din vocabularul activ al elevilor, fiind o resursă la care se poate apela oricând. Elevii revin la dicționarul-portofoliu, realizând propriul lor dicționar, completându-l cu imagini, desene, diverse contexte lexicale; → exerciții de pronunțare corectă a cuvintelor noi; → despărțirea cuvintelor în silabe; → un alt procedeu pentru educarea autocontrolului și a citirii conștiente constă în contabilizarea de către elev a cuvintelor pe care le-a citit corect într-un fragment dat (jocuriconcurs, jocuri-competiție, jocuri didactice); → găsirea familiei lexicale a cuvântului nou
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
autodictare. Elevii cu dificultăți de învățare scriu în ritm propriu, cel mai adesea lent. Dintre greșelile de scriere întâlnite frecvent în practică școlară se constată: omisiuni, adăugiri, inversiuni de litere și silabe; scrierea incorectă a diftongilor; scrierea incorectă a ortogramelor; despărțirea cuvintelor în silabe; scrierea incorectă a unor forme verbale; scrierea incorectă a unor numerale cardinale și ordinale; scrierea greșită a pluralului unor substantive și adjective. Ca strategii și tehnici de recuperare a scrisului disortografic se utilizează procedeele de scriere amintite
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]