7,547 matches
-
și hormoni, culoarea galbenă a serului se datorează bilirubinei. Elementele figurate ale sângelui sunt eritrocitele, leucocitele și trombocitele. Prezintă variații de număr și formă în funcție de specie. Eritrocitele (numite și globulele roșii sau hematii) au rolul de a transporta oxigenul și dioxidul de carbon. Sunt celule anucleate, ce conțin un pigment numit hemoglobină. Aceasta este o proteină compusă dintr-o albumină numită "globină" și o grupare numită "hem", ce conține fier, cu rol de fixare a oxigenului. Hemoglobina este pigmentul care determină
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
pot ajunge până la +25 °C în luna iulie. Minereul de nichel este topit lângă mină, la Norilsk. Topitoria este direct responsabilă pentru poluarea severă din Norilsk, care generează ploi acide și smog. După unele estimări, 1% din emisiile totale de dioxid de sulf la nivel mondial provin doar din Norilsk. Poluarea cu metale grele din apropiere este atât de severă încât acum este fezabil economic să se exploateze solul ca rezultat al acumulării de mari concentrații de platină și paladiu de pe urma
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
în lista celor mai poluate zece locuri din lume. Lista citează poluarea aerului prin particule (inclusiv radioizotopi de stronțiu-90, cesiu-137 și metale ca nichel, cupru, cobalt, plumb și seleniu) și prin gaze (cum ar fi oxizi de azot și carbon, dioxid de sulf, fenoli și hidrogen sulfurat). Institutul estimează că patru milioane tone de cadmiu, cupru, plumb, nichel, arsen, seleniu și zinc sunt emise anual în atmosferă. Conform unui raport din aprilie 2007 al BBC News, compania minieră a acceptat pentru
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
raport din aprilie 2007 al BBC News, compania minieră a acceptat pentru ce s-a întâmplat cu vegetația din zonă și au insistat că iau măsuri pentru a reduce poluarea. Pentru perioada 2015-2020 compania se așteaptă să reducă emisiile de dioxid de sulf cu aproximativ două treimi, dar admite că e greu de garantat acest lucru deoarece încă dezvoltă tehnologia de depoluare. CNN a susținut că nu exista niciun arbore pe o rază de 48 km a topitoriei de nichel "Nadezhda
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
consecință, colonizarea persistentă și transmiterea. După ce este ingerata, bacteria trebuie să eludeze activitatea bactericida a conținutului gastric și să pătrundă în stratul mucos. Producția de urează și motilitatea sunt esențiale pentru acest prim pas al infecției. Urează hidrolizează ureea în dioxid de carbon și amoniac, permițând "Helicobacter pylori" să supraviețuiască în mediul acid. Activitatea enzimatica este reglata de un canal unic pH dependent, care se deschide la pH scăzut și blochează influxul de uree la pH neutru. Motilitatea este esențială pentru
Helicobacter pylori () [Corola-website/Science/305559_a_306888]
-
Astfel, în 1992, are loc la Rio de Janeiro „Summit-ul Pamântului”, la care au participat reprezentanți din aproximativ 170 de state. În urma întâlnirii, au fost adoptate mai multe convenții, referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon), diversitatea biologică (conservarea speciilor) și stoparea defrișărilor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de susținere a dezvoltării durabile, Agenda 21. La 10 ani de la Conferința de la Rio, în 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind
Dezvoltare durabilă () [Corola-website/Science/305703_a_307032]
-
naftalina: CH, pe când terpenele (terebentina) nu sunt hidrocarburi pure din punct de vedere chimic. Gazele naturale mai conțin: vapori de gaze condensate din care cauză mai sunt numite gaze umede, hidrogen sulfurat (HS), care necesită îndepărtarea sulfului, și până la 9% dioxid de carbon (CO) care diminuează calitatea gazului. În general, gazul natural are în compoziție 85% metan, 4% alți alcani (etan, propan, butan, pentan) și 11% gaze inerte (care nu ard). Deosebit de valoroase sunt gazele naturale care conțin heliu, aceste gaze
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
compoziție în diferite categorii, gaz "sărac" și gaz "bogat". Gazul sărac are un procent mai ridicat de metan (87-99% volumic), pe când în gazul bogat conținutul în metan oscilează între 80 și 87% volumic, având în compoziție cantități mai mari de dioxid de carbon și azot. Densitatea este între 0,700-0,840 kg/m³. După compoziție (gaz sărac sau gaz bogat), căldura degajată prin ardere (puterea calorifică) este: 8,2-11,1 kWh/m³ = 30-40 MJ/m³, iar temperatura de fierbere este de
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
majore ale conflictelor globale și regionale. S-a născut astfel o mișcare globală spre generarea de energie regenerabilă, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor crescânde de energie. Arderea combustibililor fosili de către omenire este cea mai importantă sursă a emisiilor de dioxid de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de seră, care împiedică dispersarea radiațiilor și contribuie la încălzirea globală. Concentrația de CO din atmosferă este în creștere, producând îngrijorare cu privire la gradul de reținere a radiației solare, care va
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
din atmosferă este în creștere, producând îngrijorare cu privire la gradul de reținere a radiației solare, care va avea ca rezultat creșterea temperaturii medii a suprafeței terestre. Doar o mică cantitate a combustibililor pe bază de hidrocarburi sunt biocombustibili, adică derivați din dioxidul de carbon din atmosferă, deci care nu contribuie, prin ardere, la creșterea cantității globale de dioxid de carbon. Andreea Zafiu Emissions.svg|thumb|right|250px|Emisiile anuale de dioxid de carbon, defalcate pe diferiți combustibili, în perioada 1800-2004. Arată rata
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
avea ca rezultat creșterea temperaturii medii a suprafeței terestre. Doar o mică cantitate a combustibililor pe bază de hidrocarburi sunt biocombustibili, adică derivați din dioxidul de carbon din atmosferă, deci care nu contribuie, prin ardere, la creșterea cantității globale de dioxid de carbon. Andreea Zafiu Emissions.svg|thumb|right|250px|Emisiile anuale de dioxid de carbon, defalcate pe diferiți combustibili, în perioada 1800-2004. Arată rata crescândă de utilizare a acestora.]] Principiul cererii și ofertei sugerează că diminuarea rezervelor de hidrocarburi duce
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
a combustibililor pe bază de hidrocarburi sunt biocombustibili, adică derivați din dioxidul de carbon din atmosferă, deci care nu contribuie, prin ardere, la creșterea cantității globale de dioxid de carbon. Andreea Zafiu Emissions.svg|thumb|right|250px|Emisiile anuale de dioxid de carbon, defalcate pe diferiți combustibili, în perioada 1800-2004. Arată rata crescândă de utilizare a acestora.]] Principiul cererii și ofertei sugerează că diminuarea rezervelor de hidrocarburi duce la creșterea prețurilor acestora. Ca rezultat, exploatarea surselor de energie alternativă, considerate ineficiente
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
fi " Combustibilul viitorului", este încă foarte controversat. În Statele Unite, peste 90% din emisiile de gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor fosili. Vezi încălzire globală. În plus, prin ardere se produc și alți poluanți, ca oxizi de azot, dioxid de sulf, componente organice volatile și metale grele. Arderea combustibililor fosili generează acid sulfuric și azotic, care cade pe Pământ ca ploaie acidă, având un impact atât asupra mediului natural cât și asupra mediului artificial. Sculpturi și monumente construite din
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
74 ±0,18. Dacă fenomenul de încălzire observat este cvasiunanim acceptat de oamenii de știință și de factorii de decizie, există diverse explicații asupra cauzelor procesului. Opinia dominantă este că încălzirea se datorează activității umane, în special prin eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă prin arderea de combustibili fosili. Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei () afirmă că „cea mai mare parte a creșterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creșterii concentrației
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
depășit niciodată +4 față de temperaturile actuale. În perioade mai îndepărtate variațiile de temperatură au atins 22, iar maximele +8. În perioada acestor maxime ghețurile au dispărut complet. Studiului glaciațiunilor a relevat perfecta corelație între temperatură, întinderea ghețurilor și concentrația de dioxid de carbon în atmosferă. Figura alăturată prezintă evoluția temperaturilor în ultimii 2000 de ani. Temperaturile figurate în grafic reprezintă mediile pe câte un interval de 10 ani. Întrucât nu există măsurători de temperatură directe în această perioadă, temperaturile au fost
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
gaze, emise natural sau artificial, la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilității atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră. Principalul element responsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii de apă, cu o pondere de 36 - 70 % urmați de dioxidul de carbon, cu o pondere de 9 - 26 %, metanul, cu o pondere de 4 - 9 % și ozonul, cu o pondere de 3 - 7 %. citat de Alte gaze care produc efect de seră, însă cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
el trebuie luate măsuri în cazul încălzirii globale. Carbonul este elementul principal care asigură viața. Ca și alte elemente chimice, el este angrenat în natură într-un circuit. Cea mai mare parte a combinațiilor sub formă gazoasă este formată din dioxidul de carbon. În figura alăturată sunt prezentate fluxurile de carbon între atmosferă și biosferă, hidrosferă și litosferă. Începând cu anul 1958 Roger Revelle, ajutat de Charles David Keeling au început să măsoare concentrațiile de CO din atmosferă. Acestea au fost
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
se vede că concentrația de CO a crescut de la 316 ppm în părți volumice în anul 1960 până la cca. 385 ppm în iarna anului 2007. În luna mai 2014, Organizația Meteorologică Mondială a anunțat că media lunară a concentrației de dioxid de carbon din atmosferă a depășit pentru prima dată valoarea de 400 ppm în luna aprilie 2014, în întreaga emisferă nordică . Conform NOAA, concentrația medie lunară de CO2 în aprilie a depășit valoarea de 401,3 la stația amplasată în
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
amplasată în Mauna Loa. Datele publicate în Greenhouse Gas Bulletin susțin că nivelul global de CO2 din atmosferă a ajuns la 393,1 ppm în 2012, cu 141% mai mult decât în epoca preindustrială (278 ppm). În medie, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu 2 ppm pe an în ultimii 10 ani, iar estimările OMM susțin că nivelul concentrației medii anuale va depășii valoarea de 400 ppm în 2015 sau 2016. 2015 este de așteptat să fie
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
2015 este de așteptat să fie cel mai cald an din istorie. Este o altă combinație chimică sub formă gazoasă în care se găsește carbonul în atmosferă. La cantități volumice egale, metanul produce un efect e seră mai important decât dioxidul de carbon, însă datorită concentrațiilor sale mici în atmosferă, de cca. 1,8 ppm efectul global este mai mic, cam un sfert din cel al CO. De la începutul revoluției industriale concentrația de metan în atmosferă a crescut cu 149 %. Ozonul
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
selectiv radiația în infraroșu emisă de sol, ceea ce face ca el să producă un efect de seră. Efectul de seră global al ozonului este greu de estimat exact, ultimele rapoarte ale IPCC estimează acest efect la cca. 25 % din efectul dioxidului de carbon. Alte gaze care produc efect de seră: protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile și fluorura de sulf. Vulcanismul este un factor a cărui importanță a fost subestimată până recent. Vulcanismul contribuie la încălzirea globală în două moduri: Se consideră
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
Se consideră că efectul vulcanilor în perioada preindustrială (înainte de 1850) a fost de încălzire, dar după, efectul a fost de răcire, datorită contribuției la întunecarea globală. Activitatea umană în perioada industrializării a dus la: De la începutul revoluției industriale concentrația de dioxid de carbon a crescut cu 32 %. Aceste niveluri sunt mult mai mari decât cele măsurate în cadrul programului "Ice Core", și sunt comparabile cu cele atinse acum 20 de milioane de ani. Producerea de CO prin arderea combustibililor fosili, a căror
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
Yeung a descoperit un asteroid căruia i-a dat denumirea temporară de "J002E3". Acesta părea că se află pe o orbită în jurul Pământului, si, după o analiză mai amănunțită, s-a descoperit că este acoperit de o vopsea bogată în dioxid de titaniu, același tip de vopsea folosit pentru Saturn V. Specialiștii de la centrul de control au vrut să trimită treaptă pe o orbită solară, dar arderea a durat prea mult, si aceasta a ajuns pe o orbită instabilă în jurul Pământului
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
În Slovenia ocupă partea de sud-est iar în Italia cea de nord-est. Mai poate fi găsit și sub denumirea de Platoul Karst. Aici au fost studiate pentru prima dată formele de relief create de disoluția calcarului de către apa încărcată cu dioxid de carbon. Din această cauză se poate spune că formele de relief prezente aici reprezintă carstul clasic. Această regiune este faimoasă deoarece de aici derivă termenul de carst, relief carstic. Geografic, acest podiș se găsește cuprins între valea râului Vipava
Podișul Karst () [Corola-website/Science/305885_a_307214]
-
și producția în cantități suficiente a americiului pentru materialul-obiectiv. În prima fază,o soluție de azotat de americiu (Am) era acoperită cu o folie de platină, iar soluția era supusă evaporării. Reziduul obținut era supus unei recoaceri, în urma căruia rezulta dioxid de americiu (AmO). Acest produs era iradiat cu particule alfa 35 MeV timp de 6 ore, în ciclotronul de 60 de inch de la "Lawrence Radiation Laboratory, University of California, Berkeley ". Reacția (α,2n) indusă prin iradiere a generat izotopul Bk
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]