198,612 matches
-
Sîntem frumoși ne credem regi / Și n-aveam căpățina spartă / Cunoașteți domnilor colegi / Deviza artă pentru artă // Cu histrionii cînd petreci / Să fii de-a pururea în gardă / Noi căi troieni voi oaspeți greci / Cu za căpăstru și cocarda // Cunoașteți domnilor colegi". În tot acest iarmaroc livresc, mustind de umor și ironie, cu personaje biblice și mitologice, culese din toate literaturile lumii, personaje care mai de care mai bizare, măi absurde, respira de fap un singur om, unul care se încăpățînează
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
până acus n-a dovedit nimica, o va dovedi în viitor, când partidul lui îl va numi. Ori totul, ori nimic. Sau Cezar, sau numic. Ca sa vedeti, oameni buni. Că Cezar! Ca să vedeți unde zăcea ambiția a mare! La Răducu, domnule. La Vasilica. La poetul modest în zilele lui libere, cănd nu-l auzeai veșnic cu imperturbabilul p.măsii-n gură, ori cu bancuri... Astfel încât, uluiți de ambiția șmechera a insului și mai ales mirați că o tară-ntreagă poate să-și
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
a spus serios: gata ajunge, că v-ați plafonat. Adică nici o șansă să mai cresc... Făcusem vreo 60 de ore. Și cînd a venit momentul să-mi treacă pe hîrtia lui orele, a pus doar 19... Mă mirasem. Cum 19, domnule, că am făcut peste 60. Atunci băiatul, - eram la sol, - s-a aplecat la urechea mea și mi-a zis confidențial, cu mult-respect: "Să nu mai ziceți la nimeni că ați făcut 60 de ore (o vară întreaga) că rîde
Frică si brutalitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17685_a_19010]
-
Adrian Maniu, Ionel Teodoreanu, Nichifor Crainic, Theodor Solacolu. S-a citit: După melci, Prohod (Ion Barbu), Pustiu, Lumină, Peisaj cosmic (Rusu Sirianu), Bătrânii (Ion Pillat), Grădinăreasa (Ion Luca Caragiale), Strofe pentru vânt, strofe pentru ploaie și Imn soarelui (Ion Minulescu), Domn tânăr (Em. Bucuta). Ion Pillat nu făcea decât să continue tradiția cenaclurilor "Junimii", "Convorbirilor literare", "Salonului" lui Alexandru Macedonski, dar într-o atmosferă lipsită de orice dogmatism și dominată doar de vraja poeziei. Entuziasmul și generoasă disponibilitate pentru poezia scriitorilor
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
cu o transparență a misterului deopotrivă scriptic și ontic: "sîngeram din același braț / zi după zi, din ce in ce mai transparenți, / mai oxidabili... / te sun rar: tăcere, sporovăiala, emoții de stadion; / și totuși am o bucată de întrebare: / pe spaliere crude ce crește, domnule profesor, ce? / cum verdeața stomacului nu mai contează / ridic tonul: / ăursuletul de pluș doarme doar în grîu proaspăt!a - / tu prietene, nu asculți decît un Vangelis al fragmentului, cumperi un bilet, zgribulești, si adormi - // iar eu, mecanicul de probă al
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
Gheorghe Schwartz Stimate Domnule Nicolae Manolescu, Cu speranța că rândurile de față nu fac parte dintr-o defulare personală, ci că ele oglindesc un sentiment de disconfort cvasigeneral al scriitorilor și al autorilor de astăzi, Vă rog să inserați textul de mai jos în
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
Indiei. Numele popular wolfman e necorect, pentru că aceasta făptura este din specia pisicilor. Femeia e supla și grațioasa în mișcări, în special varietatea americană (Felis pugnans) este omnivora și poate fi dresata să nu vorbească". Pentru a echilibra selecția, citam (domnilor, zîmbiți!) și din jumătatea de pagina a lui Ion Manolescu: "Noi, bărbații, oricum ne vom conformă. Sociobiologii, experții în gender și experiența practică demonstrează că, dacă brusc femeile și-ar dori bărbați cu capul în jos și cu picioarele în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
și ca atare contraproductiv. Să-i lăsăm așadar, cu bucurie, pe Noica, pe Ammonius și pe Stephanus să ne dea "dezlegare la Aristotel", astfel încât să putem apoi spune, cu ultimele cuvinte ale celui din urmă (și ale cărții): "Cu voia Domnului, am ajuns cu bine la capătul lucrării lui Aristotel Despre interpretare." Aristotel, Despre interpretare, Ed. Humanitas, București, 1998, 291 p, preț neprecizat
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
de o valoare îndoielnică care, probabil că și ei se miră de ce li se întîmplă, de ce uși li se deschid, de ce trepte urca în galop într-o falsă ierarhie de valori profesionale. Le șoptesc în felul meu: "e o iluzie, domnilor!", "e un vis pe care istoria îl va spulberă că pe un balon de săpun!", "posteritatea nu va auzi numele dumneavoastră!"
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
perioadă de timp peste opera lui Aderca". Miron Dragu mi-a fost coleg la Școala de literatură Mihai Eminescu. Era un tip saturnian, crispat și taciturn. Pe Aderca îl întîlneam în același an al studenției mele bucureștene, 1954: era un domn vîrstnic, decent, cu părul cărunt tuns scurt, învesmîntat într-un veston maron reiat (pe atunci o haină "de lux"!), a cărui privire șovăia, abia simțit, între melancolie și difidentă. Citindu-i, recent, paginile de jurnal, mi-am dat seama că
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
purificare ideologică, Petru Creția s-a văzut alături de toți denigratorii lui Eminescu, perceput că o paradigmă negativă." Încă o dată ne convingem că revelatorul paginii tipărite e necruțător și colorează strident prostia. Așa ca să-l lăsăm pe Aureliu Goci în plată Domnului și a Băncii Religiilor. Jocul că bătaie de joc de moarte Lumea fotbalului din România are azi două personaje principale. Unul se numește Giovani Becali, iar celălalt, Mitică Dragomir. Cei doi au ajuns să se războiască, la un moment dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
căptușeala prostiei. Iar prostia n-are leac. Cu arătătorul la tîmpla stai și te gîndești: - Cine ne-a condus înainte de decembrie ^89? - Dar cine ne-a condus și după decembrie ^89? - Și acum cine vrea să ne conducă din nou? DOAMNE FEREȘTE! I se spunea - pe furiș - "Plutașul de pe Dîmbovița", deoarece fusese, mai spre tinerețe, plutaș pe Bistrița. Un plutaș ajuns Președinte al Televiziunii Române. Dumnealui - zice-se - îi ceruse realizatorului unui reportaj dintr-o "vizită de lucru", să-i scoată pălăria
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
descifrării misterului, Ion Murgeanu consemnează scene și personaje deja ilustre cum ar fi "evenimentul cosmic" al Învierii și cuvintele lui Iisus către Maria - Nu te atinge de mine -, Toma necredinciosul, cel aflat sub "efectul luciferic" și care doar atingând coasta Domnului va deveni "Notarul" Învierii, heraldul universal al acesteia, celebri convertiți Nicodim, Longinus, Iosif din Arimateea, vindecările, pildele, maieutica divină pe înțelesul ucenicilor - viitori apostoli, bunul samaritean, Muntele Măslinilor, Calvarul, Mater Dolorosa s.c.l. Scriitorul are felurite strategii de narator
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
puteti deveni obositor? - Ei, bravos! Crez, - cum să nu crez?! - Adăugând două vorbe la ceea ce ați spus în cartea "Dublul regim (diurn/nocturn) al presei", întrebăm: Frâu Presse ne informează sau ne INFORMEAZĂ (ne face informi)? - S-o luăm metodic, domnilor ziariști! 1. "Frâu Presse" este o sintagma ce-mi aparține, pe cât cred (cf. în Areal, Remember, v. 90). 2. A in-forma înseamnă "a da formă", ceea ce este contrariul însuși al sensului propus de dumneavoastră. - Ce părere aveți despre Mircea Cărtărescu
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
ceea ce îmi arată că am în față un tip deștept, deci în stare de o perversitate ideatica proecum și de o poziție ironică sau răutăcioasa, tipică inșilor mai bine înzestrați din punct de vedere intelectual, - mă revolt și zic: - Atenție, domnul meu... "sudist",... va rog să luați act de această situațiune uman-istorică, situație ce vă privește direct că foști proprietari de sclavi. Va rog sa retineti. Și-i spun ce: Sclavii eliberați nu pot fi modești în nici un caz. Asta este
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
Din nefericire, gândurile lui Bujor Nedelcovici nu-i dau pace nici cititorului. * Florin Ioniță, eminent profesor de limbă și literatura română, comentează cu umor în VINERI (suplimentul literar al revistei DILEMĂ din iulie 1999) bibliografia obligatorie pentru "examenele examinatorilor": "Cartea domnului Vasile Teodorescu, apărută la Editură Didactica și Pedagogica în anul 1979 are drept subiect Compunerile-corespondentă și cu destinație oficială. Acestea (compunerile-corespondentă) aflăm din prefață sunt frecvent întâlnite în relațiile interumane și în întreaga viață social-economică și culturală a țarii. De
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
din România (unele articole apăreau în limba greacă). Norocul publicației a fost diplomatul Radu Scarlat Arion, ultimul ambasador al României antecomuniste la Atena și care, rechemat de la post la București, a refuzat să se înapoieze, alegînd calea exilului. El, acest domn Arion, a preluat veghea secțiunii române a Vocei libertății, conferindu-i audiență și chiar strălucire. Repede, exilul românesc a auzit de acea publicație ateniana și spre ea au început să aflueze condeie autorizate și cu audiență (V.V. Tilea, Gr. Gafencu
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
ajuta pe români să atingă noi culmi de protecție socială, si au început să le ceară eficientă, ai noștri au intrat în panică. Aha, vă să zică străinii vor să se îmbogățească pe spinarea noastră! Bampirii sug sângele boborului! Deci, domnul Iliescu avea dreptate când îi încuraja să nu-și vândă țară! Până aici! Să plece străinii și să ne lase să muncim așa cum știm noi! Sunt cuvintele unor oameni care n-au știut niciodată să trăiască, iar acum nu știu
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
frază pe care mărturisesc că a trebuit s-o citesc de cîteva ori, ba chiar să rog și pe altcineva s-o citească, spre a ma convinge că nu constituie o eroare de tipar: "Grigurcu nu e un scriitor". (Dar, Doamne, ce sînt atunci? mă întreb siderat. Bancher? Fotbalist? Negustor de pește? Lăsînd la o parte faptul că am scos 11 volume de versuri și că am publicat, chiar în Contemporanul - ideea europeană, materia a cel puțin două cărți de aforisme
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
albastră în anul 3000 dinaintea erei noastre. * * * Național Gallery. Sală 3. Uccelo - Bătălia Uccelo - Sf. Gheorghe și balaurul verde cu fata (cer à la Dali) Fra Angelico - Bunăvestire Fillipo Lippi - idem Lorenzo Monaco (1372 ?)... Febr. 1979, Londra, frig, urît, febra. * - Domnule, - zice M. - cu un englez, cînd te întîlnești cu el, în general nu știi pe unde s-o iei,... pe unde s-o apuci... - Din ce cauză? întreba intrigat V. - Din ce cauză? făcu celălalt, ca și cum n-ar fi avut
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
un raspuns convenabil și ar fi tras că la fotbal de timp. - Da, asta vreau să știu, din ce cauză, insistă primul. - Și ții neapărat să știi? continuă cel dintîi. - Da, vreau să știu, se încăpățina copilărește al doilea. - Bine, domnule, dacă trebuie să-ți spun, îți spun. Și vrei să știi musai?! - se asigura mai întîi. - Vreau! afirmă acela cu tărie. - Ei bine, e simplu, foarte simplu: Daca englezu^ pe șosea merge pe stînga... - Right, right, făcu conlocutorul amuzat de
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
într-o lume normală. Astfel încât, în rarele ocazii când sosesc în România - neputându-le oferi altceva decât cărți - mi-am făcut un obicei din a da turul librăriilor, în speranța că voi descoperi niscaiva titluri care să-i intereseze. Slavă Domnului, descopăr, aproape de fiecare dată. La fel s-a întâmplat și în acest an, când am ajuns la București la câteva zile după închiderea Târgului de carte. Librăriile gemeau de noutăți, așa încât n-a fost greu să le propun câteva lucrări
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
cuvîntul de negăsit urmează să-și dezvăluie tezaurul secret tot în virtutea unei agresiuni, violentarea ochiului fiind echivalata cu o excavație a sinelui care să conducă la nașterea poemului din tăcere: "crește/ în preajma/ adierea cuvîntului/ pe care nu-l găsesc// O, Doamne/ vîslele tăcerii cum îl străbat/ precum cerul zdrobește marea/ străbătîndu-i ochiul nisipos/ în căutarea unicei perle." Cînd privirea nu se întoarce asupra ei însăși, se mulțumește să contemple imagini și ființe pe care le reda lumii fără a le mutila
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
primit botezul îi aparține papei. Credință evanghelica al carei adept, după cum înalt Prea Sfinția Voastră o știe, sînt, ca și strămoșii mei, ca și majoritatea supușilor mei, în raporturile noastre cu Dumnezeu, nu ne permite să recunoaștem alt mijlocitor în afara Domnului nostru Isus Hristos. Diferențele confesionale nu mă împiedeca, totuși..." etc. etc. * * * Comentariile lui Dostoievski asupra scrisorii papei, mai ales, sînt de o severitate și de o ascuțime greu de definit sau de exemplificat... Doar textul acestei culegeri extraordinare de scrieri politice
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
alte publicații. Cronicele lor sînt rele, adică dure, uneori amuzant de dure, (dacă ar fi sa și psihanalizam puțin, ele produc, nu fără grație, un ăact ratată de substituție masculină). Nu-i exclus însă să și iasă ceva de aici. Doamne ajuta!" În primul rînd, am avea o obiecție la titlul editorialului, în care termenul feminism e folosit impropriu. Feminismul e o doctrină care preconizează extensia rolului și drepturilor femeii în societate și o miscare ce militează în acest sens. După
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]