9,274 matches
-
Trebuie să ne intre bine în cap că trăsăturile firești cele mai îngroșate plac totdeauna mai mult decât cele mai delicate trăsături nefirești"63. Gustul acesta pentru firesc explică fascinația sa pentru teatrul francez și pentru jocul unor actori ca Domnișoara Clairon și Lekain care, abandonând declamația emfatică, gesturile grandilocvente și costumele artificiale, au transformat jocul în mod radical." Pentru a exprima firescul, Goldoni, căruia prea puțin îi pasă de regulile clasice a căror rigiditate o critică, revendică libertatea artei. Unitatea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
figura actorului luminând-o de jos, nici "iluminatul concentrat" ("le plein feu") care scaldă scena într-o lumină crudă, profund nerealistă. El încearcă să scalde scena într-o lumină la fel de naturală ca lumina zilei. În aceeași perioadă, în Prefața la Domnișoara Julie 99, din 1888, Strindberg deplânge fixitatea surselor luminoase și îndeosebi tipurile de priviri pe care le impune rampa. Cum ochii actorilor sunt luminați pe dedesupt, privirile lor sunt puțin expresive. Strindberg preconizează folosirea unei lumini laterale care ar facilita
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la Ruy Blas Hugo, Prefața la Les Burgraves Wagner, Opera de artă a viitorului Wagner, Opera și drama Hugo, William Shakespeare Nietzche, Nașterea tragediei Zola, Naturalismul în teatru Autorii noștri dramatici Becq de Fouquières, Arta regiei scenice Strindberg, Prefața la Domnișoara Julie Antoine, Teatrul liber Maeterlinck, Cuvinte neînsemnate Quillard, Despre inutilitatea absolută a regiei scenice exacte Appia, Punerea în scenă a dramei wagneriene Jarry, Despre inutilitatea teatrului în teatru Mallarmé, Divagații Appia, Muzică și regie Rolland, Teatrul poporului tentativă de estetică
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lucrare pe care a publicat-o la sfârșitul vieții sale, în 1799, Mémoires d'Hippolyte Clairon et réflexions sur l'art dramatique. 33 Să consemnăm că Adrienne Lecouvreur (1692-1730), marea actriță franceză aparținând generației care o precede pe cea a Domnișoarei Clairon, angajase deja cu timiditate arta dramatică într-o simplitate care sedusese publicul și contribuise la gloria ei. 34 Garrick (1717-1779) domină scena engleză începând din 1741. Actor, director de teatru și autor, el se distinge în marile roluri din
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
gazul, este introdusă pe scena franceză în momentul apariției naturalismului. Dar ea nu este folosită, la început, decât drept substitut pentru iluminatul cu gaz. Trebuie să-l așteptăm pe Appia pentru a-i descoperi infinitele potențialități scenice. 99 Prefața la Domnișoara Julie a trecut mult timp drept unul din manifestele cele mai marcante ale Naturalismului în teatru. Zola nu s-a înșelat punând la îndoială caracterul naturalist al piesei și reproșându-i lui Strindberg abstracționismul său. Într-o scrisoare din 14
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comuniste transferă în registrul tragic malițioasa izbucnire caragialiană din Búbico. Fără să mai recurgă la anestezice din gama comicului, N.I. Herescu pune în vorbele alter ego-ului său, Gabriel Adam, tot nespusul din rânjetul lui Nenea Iancu: Îmi sunt dragi câinii, domnișoară, dar nu suport obiceiul de a-i cocoloși, de a-i ține în puf [...] în timp ce copii nevoiași, bolnavi, flămânzi, trăiesc în condiții mizerabile, dorm pe sub poduri, nu au un acoperiș deasupra capului"70. Iată cum, paradoxal, cea mai acidă satiră
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spune? Bogoiu (deodată devenit solemn): Dragul meu... Vezi... Viața... Înțelegi... Ștefan (îl priveste atent, căutând să descifreze încurcătura lui): Nu înțeleg. Bogoiu: Nici eu.223 În piesa următoare, mercantilismul și cameleonismul șefului de gară, fixismul și intransigența absurdă a personajului-orologiu Domnișoara Cucu, mimetismul și insensibilitatea mascate în eleganță și aroganță, evidente la Grig, capriciile și plictiseala Monei trimit tot la ipostaze caracteriale creionate în Momentele și în comediile lui Caragiale. De fapt, în ambele piese, scene cu iz caragialesc alternează cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ion Anapoda -, îl evocă instantaneu, prin relaționarea intertextuală cu "omul sucit" din nuvela lui Caragiale. Cu același scop, de clară evidențiere a notei de originalitate într-un domeniu tipologic patronat de Caragiale, credem că a fost concepută și "comedia tragică" Domnișoara Nastasia, ca replică la drama Năpasta. Aceasta nu în sensul reabilitării mahalalei sau a periferiei românești, pentru că ipocrizia, incultura, "ambâțul" personajelor secundare trimit tot la fauna umană din schițele și nuvelele caragialiene. Nici în privința conflictului nu sunt modificate notele esențiale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care Nastasia o pune în practică pentru pedepsirea ucigașului, subtitlul piesei, în formula voit oximoronică de tipul "comedie tragică", ar putea fi însoțit de sintagma "umor de spânzurătoare", aplicabilă aici în sens propriu. Piese ca Idolul și Ion Anapoda și Domnișoara Nastasia demonstrează astfel, pe de o parte, polimorfismul umorului și pe de altă parte tentativa de marcare a notei de originalitate față de universul caragialian, chiar cu riscul eșuării în plan estetic, prin alunecarea în melodramatic sau prin supralicitarea umorului atroce
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și pasiunea mea. Mă prăpădesc după Franț... Didi: Dl. Franț e scriitor și D-sa? Gaby: Cum, D[umnea]ta nu-l cunoști pe marele romancier Anatol Franț? Dodi: A! E o aluzie la Anatole France? Se pronunță France, stimată domnișoară. Gaby: Acela care a scris Madama Bovari. Dodi: Nu, Domnișoară. Ați avut o profesoară de franceză originală. Madame Bovary este un roman de Gustave Flaubert. Gaby: Și d[umnea]ta vad că pronunți greșit. Vrei să spui Gùstav Fla-uber. În
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
e scriitor și D-sa? Gaby: Cum, D[umnea]ta nu-l cunoști pe marele romancier Anatol Franț? Dodi: A! E o aluzie la Anatole France? Se pronunță France, stimată domnișoară. Gaby: Acela care a scris Madama Bovari. Dodi: Nu, Domnișoară. Ați avut o profesoară de franceză originală. Madame Bovary este un roman de Gustave Flaubert. Gaby: Și d[umnea]ta vad că pronunți greșit. Vrei să spui Gùstav Fla-uber. În definitiv, el ori Franț, tot aia.65 Tipologia semidocților plini
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
față a țării. Țara de mâine, Vizanti.101 În evident contrast cu viziunea caragialiană care promova invariabil mult mai verosimila imagine a imuabilității mascaradei politice, acest final profetic pune din nou în evidență, așa cum am observat și în analiza piesei Domnișoara Nastasia, caracterul prometeic al raportului de descendență Caragiale-George Mihail Zamfirescu. Domeniul tematic luat în posesie de Caragiale prin acte doveditoare precum schițele Om cu noroc, Mici economii, Cadou, Lună de miere, ca să nu mai vorbim de comediile sale, este cel
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în cazul acestora lipsa de instrucție elementară, violența de mahala sau închistarea în automatisme specifice meseriei. Pentru ilustrarea noianului de agramatisme sugestive pentru primul caz, este foarte greu de privilegiat o singură epistolă în detrimentul alteia poate mult mai comică. Răspunsurile domnișoarei Zozo, de pildă, continuă intertextual stilul kitschizat al Ziței, condimentat în plus cu o ortografie aparte, să zicem, "neconvențională": Simpatice domnule Jenică, Desigur că numai o întâmplare incandescentă și bizară pe care un mare scriitor francez pot zice genial lea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
existență a lui Spiridon Vădastra, în cazul lui Mircea Eliade, piesele Apostolii și Plicul, de Liviu Rebreanu, piesele argheziene Dodi și Podi, Patriotul, Neguțătorul de ochelari dar și Tabletele din Țara de Kuty, comediile "amare" ale lui George Mihail Zamfirescu, Domnișoara Nastasia, Idolul sau Ion Anapoda, Schimbarea la față, piesa lui Mihail Sebastian, Ultima oră, romanul lui Gib I. Mihăescu Zilele și nopțile unui student întârziat, romanul lui I. Peltz Actele vorbește! și multe altele, sunt printre astfel de dovezi ale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
2002. Papadat-Bengescu, Hortensia, Logodnicul, Editura Junimea, 1986. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, Editura Albatros, București, 1990. Papilian, Victor, Coana Truda, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1988. Pătrășcanu, D. D., Opere alese, vol. II, Editura Junimea, Iași, 1972. Peltz, I., Nopțile domnișoarei Mili, Editura pentru literatură, București, 1969. Peltz, I., Actele vorbește!, Editura Minerva, București, 1971. Petrescu, Camil, Mitică Popescu, Editura Albatros, București, 1973. Petrescu, Radu, Ocheanul întors, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. Petrescu, Radu, Părul Berenicei, Editura Cartea Românească, București, 1979
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
111 În același sens poate fi menționat și romanul Roșu, galben și albastru, publicat de Ion Minulescu în 1924, precum și, într-o anumită măsură, romanele "trăiriste" ale lui Mircea Eliade, Întoarcerea din rai, Huliganii sau romanul lui I. Peltz Nopțile domnișoarei Mili. 112 Titlul studiului lui Iorgu Iordan: Limba "eroilor" lui I. L. Caragiale, Societatea de Științe Istorice și Filologice, București, 1955. 113 Dacă ținem cont de precizările naratologice sintetizate, de pildă, de Jaap Lintvelt, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
până târziu. Toți au plecat să vorbească despre preluarea InvestorCorp. Darcey își închise calculatorul. Știa că Anna avea dreptate, dar nu plănuise nimic special în seara aceea și era extrem de ocupată, așa că i se păruse înțelept să rămână la serviciu. Domnișoara Înțelepciune, își spuse aruncând o privire peste rapoartele de buget. Domnișoara Adultă, dincolo de orice! În mod cu totul neobișnuit, era unul dintre puținii oameni rămași la etajul ei. De obicei, la ora șase erau o groază de persoane foindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
își închise calculatorul. Știa că Anna avea dreptate, dar nu plănuise nimic special în seara aceea și era extrem de ocupată, așa că i se păruse înțelept să rămână la serviciu. Domnișoara Înțelepciune, își spuse aruncând o privire peste rapoartele de buget. Domnișoara Adultă, dincolo de orice! În mod cu totul neobișnuit, era unul dintre puținii oameni rămași la etajul ei. De obicei, la ora șase erau o groază de persoane foindu-se de colo-colo, fie realmente ocupate, fie doar străduindu-se să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Chiar așa și fusese. Și partea cea mai bună, cel puțin în ceea ce o privea pe Darcey, era că nu încercau să dovedească nimic. La școală totul se rezumase la examene și la reușite - la extinderea intelectului, le spusese odată domnișoara Hargreaves. Dar în Paris, Frankfurt și Milano nu își extinseseră intelectul. Pur și simplu se distraseră. Unul din motivele pentru care Darcey se bucura așa de tare era că, fiind considerată un fel de știe-tot, oamenii nu se așteptau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
diverse lucruri, încât mă simt vinovată stând aici și nefăcând nimic. —Eu nu. Darcey își privi prietena cu un aer gânditor. Știa că lui Nieve îi plăcea să aibă ceea ce ea numea „bunuri materiale“. De fapt, Minette chiar o botezase Domnișoara Vreau Acum. Una dintre cele mai mari deziluzii ale lui Nieve era aceea că familia sa nu înota în bani. Așa ar fi trebuit să fie, îi spusese odată lui Darcey furioasă, dacă firma n-ar fi jucat murdar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ar fi fost nevoie. Așadar, vorbi Marcus cu accentul lui american, tărăgănat. Obosită, sau plictisită, sau amândouă? — De fapt îngândurată, spuse ea repede. N-am treabă cu oboseala. Și plictisită nu sunt niciodată. Bărbatul râse. Îmi pare bine de cunoștință... Domnișoară... Privirea lui șovăi între Darcey și Neil. —McGonigle, spuse ea repede. Sunt managerul pe probleme de dezvoltare a afacerilor. —Darcey McGonigle, zise Neil. — Aa, exclamă și Douglas. Încântat de cunoștință, Darcey. Asemenea, încuviință ea. Cred că am fost cu toții puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
părut o idee mult mai bună să vin aici. Îi zâmbi întinzându-se să o sărute pe obraz. Nu-i vina ta deloc, spuse ea întorcând și celălalt obraz. Eram pe cu totul altă lume, și știi cum fac eu. Domnișoara Neîndemânatică, așa ar trebui să mă cheme. —O, nu chiar. Și n-am vrut să-ți întrerup baia. Păși în holul de la intrare și adulmecă mulțumit aerul. — Ceva miroase bine. Darcey își întoarse privirea spre bucătărie. Gătesc pentru tine. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
la fel de mult pe cât îl iubea și ea. N-avusese dreptate să se îndoiască de el. Acum nu mai avea îndoieli. Gândindu-se la viitorul ei ca doamnă Clarke (nu-i păsa de toată chestia aia feministă cu păstratul numelui de domnișoară - prefera categoric să fie cunoscută drept doamna Clarke), vedea cum i se deschid tot felul de noi posibilități. Sau poate că nu. Dar nu conta. Nu conta decât că-și găsise iubirea vieții și că și el o iubea. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de-a rândul. Însă nu se pricepuse niciodată la bărbați. Nieve, în schimb, se pricepea și era absolut sigură că ea și Aidan erau făcuți unul pentru celălalt. Datorită lui Aidan, avea încredere în forțele proprii. Nieve nu era o domnișoară bătrână care trăia doar pentru munca ei. Era o femeie de carieră care avea alături un bărbat de treabă și arătos. Se poate spune că le cam avea pe toate și era mulțumită. Așa că, pe zi ce trecea, căsnicia devenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-ntâi. Cum merge cu planurile de nuntă? întrebă Mischa Jewell. De-abia aștept să particip la evenimentul anului în Irlanda. —O să fie minunat! Nieve explică pe larg detaliile pregătirilor de până acum, iar Mischa și Courtney, care aveau să fie domnișoare de onoare, fură total de-acord. —Castelul pare splendid, remarcă Mischa, care îl căutase pe Google și se îndrăgostise pur și simplu de peisajul de țară. Iar restaurantul pentru recepție e o idee foarte bună. Sper, spuse Nieve. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]