8,407 matches
-
adus un plus de Înțelegere și de trăire, de existență, deci, lumii. Tragică ar fi În consecință obnubilarea lucidității creatoare la treizeci și trei de ani la junele, Încă, Eminescu, ca și la nu puțini creatori morți tineri, În plin avânt și entuziasm creator. Tragice - neevident și etern tragice! - morțile atâtor tineri pe diversele fronturi de luptă, tineri dintre care unii vor fi avut talentul și energia de a face să sclipească Terra noastră În forme spectaculoase, profund umane În esența lor. Poeții
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
probleme, I.I. Russu, a ajuns la concluzia că vreo 160 de cuvinte ar aparține substratului dacic. Împreună cu derivatele lor, ele ar reprezenta circa 10% din fondul principal de cuvinte al limbii române.<endnote id="13"/> Iarăși statistica! Cam prea mare entuziasmul; este evident că aici se amestecă și ideologia, căutarea insistentă a originilor dace. Necazul este — am mai spus — că limba dacă rămâne necunoscută, așa că nimic nu poate, În acest domeniu, depăși stadiul ipotezelor. Metoda curentă se bazează pe paralela dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-o În 1967 și pe cea de președinte al Consiliului de Stat. În 1971, a devenit primul președinte al României (ceea ce Însemna transformarea președinției colective În președinție personală). A apărut, ca președinte, aidoma unui monarh, cu sceptrul În mână (spre entuziasmul lui Salvador Dalí, care i-a trimis o telegramă de felicitare; era, Într-adevăr, suprarealist!). Apoi, a urcat treptele puterii și Elena Ceaușescu, ajungând În cele din urmă numărul 2 din partid. Soții și-au Împărțit responsabilitățile, „primei doamne a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o filozofie mai curând „perestroikistă“ decât capitalistă și democratică. În mod evident, elita economică legată de marea industrie și de agricultura de stat comunistă urmărea să-și păstreze controlul asupra avuției țării. Nici capitalul străin n-a fost primit cu entuziasm, cum s-ar fi cuvenit și cum ar fi fost cu siguranță În interesul României. „Nu ne vindem țara“, așa suna sloganul la modă În primele luni ale lui 1990. Îl strigau mii de muncitori care Îl susțineau pe Iliescu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Între 1992 și 1996; Înainte de 1989, a fost — ca milioane de români — membru al partidului comunist, Îndeplinind funcții mărunte la nivelul facultății, unul dintre acei membri de partid „pasivi“ care nici n-au rezistat, dar nici n-au slujit cu entuziasm regimul; În 1990, ca prorector, s-a declarat solidar cu manifestanții din Piața Universității. Fără a pune Încă În pericol regimul Iliescu, alegerile din 1992 au dat totuși rezultate interesante, destul de diferite de cele din 1990. Mai Întâi, la primul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sau mici (Îndeosebi țărani). Comunismul a zdrobit proprietatea și i-a Învățat pe oameni să fie dependenți de stat. Asistența statului a continuat să fie preferată riscurilor liberei inițiative. Nici măcar refacerea proprietății rurale până la cincizeci de hectare nu a stârnit entuziasmul scontat. La sate a rămas o populație Îmbătrânită, iar oamenii, chiar primind pământ, nu au nici bani, nici mașini agricole... Mulți români se complac În situația de asistați sau sunt nevoiți de sărăcie să o accepte, și, În consecință, votează
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
două dăți) a fost votat mai puțin de dragul lui, cât din nemulțumire față de regimul Constantinescu și din teamă față de un posibil regim Vadim. Mitologic vorbind, cariera lui de „salvator“ se Încheiase. Românii se obișnuiseră Însă cu el. Nu mai stârnea entuziasm, dar nici adversități implacabile. Întreținea un sentiment de siguranță și de continuitate. Longevitatea politică l-a transformat din „salvator“ În „Înțelept“. Discursul său a devenit mai european, ca și al partidului său, În ansamblu. Un partid care, ani de zile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
2003-2004, negocierile cu Uniunea Europeană au trecut În prim-plan). Cum era de așteptat, În noiembrie 2002, România a primit invitația pentru N.A.T.O. Iar președintele George W. Bush a făcut o vizită de câteva ore la București, fiind Întâmpinat cu entuziasmul bine cunoscut. Oricum, oferise românilor mai mult decât Clinton. Au fost zile de sărbătoare În România. Tandemul Iliescu-Năstase a reușit, acolo unde regimul Constantinescu, având mai multe atuuri În mână, nu a știut să acționeze coerent și convingător. Anul 2002
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
partid social-democrat, care se dorește modern (dar nu prea este), are aici o problemă: cu cât cineva e mai vârstnic, mai sărac sau mai prost informat, cu atât se lasă mai ușor atras de acest partid. Explicația e simplă: nu entuziasmul, ci dependența. Oamenii care l-au votat pe Băsescu au fost extrem de motivați: fie că-l admirau pe Băsescu, fie că (unii nu-l admirau deloc) Îl detestau pe Năstase. Pentru Năstase, mai nimeni n-a votat cu entuziasm: au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu entuziasmul, ci dependența. Oamenii care l-au votat pe Băsescu au fost extrem de motivați: fie că-l admirau pe Băsescu, fie că (unii nu-l admirau deloc) Îl detestau pe Năstase. Pentru Năstase, mai nimeni n-a votat cu entuziasm: au votat categoriile dependente, de persoane asistate, sau care așa știu ele: că trebuie să voteze cu Puterea. Victoria lui Băsescu părea că deschide calea unei coabitări: P.S.D., cu aliații săi, câștigaseră totuși alegerile parlamentare. Cum nici un partid nu dispunea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
brațele ridicate. Spune-le că pozez în mascul feroce. Am încercat s-o înșfac în joacă pe Jayne, dar ea s-a ferit mult prea rapid. - Ce să zic, ești grozav, Bret - sunt foarte mândră de tine, spuse ea fără entuziasm în timp ce ieșea din încăpere. Câinele îmi aruncă o privire îngrijorată, apoi se săltă în patru labe și o urmă pe Jayne. Nu-i plăcea să rămână singur în nici o cameră doar cu mine. Câinele era total dezorientat de când apărusem aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
îngrijorată de ciroza ficatului decât accidente de avion pentru dumnevoastră. Oftă și își notă ceva în carnețel, apoi trecu la: „Așa, ceva vise noi? (Asa, cefa fise moi?) - Da, unul a-ntâia, am zis, încercând să-mi ascund lipsa de entuziasm. Dr. Kim citi rândurile tastate în grabă în acea după-masă, iar când ajunse la o propoziție anume se albi și mă fixă atent din locul în care se afla. În acest timp admiram distrat un cactus pitic de pe raft, îngânând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe lângă un tobogan într-un ștrand care se închisese demult, când Sarah strigă: - Vreau pe toboganul de apă! - De ce? Era rândul meu să întreb. - Pentru că vreau să mă dau pe el! - De ce? - Pentru că te distrezi, zise ea cu mai puțin entuziasm, un pic confuză că era la rândul ei interogată. - De ce? - Pentru că... îmi place? - De ce îți... - Vrei să n-o mai întrebi de ce? zise Robby aprins, hotărât. Am aruncat o privire scurtă în oglinda retrovizoare și l-am văzut pe Robby
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
împreună cu Sarah și le-am urmărit interacțiunea. A urmat o discuție despre interdicția școlii privitoare la organizarea unui meci periculos și au schimbat impresii despre seara de Halloween. Băieții aveau scântei în priviri, însă tot ce spuneau era lipsit de entuziasm, chiar și atunci când vorbeau din vanitate sau se amenințau unii pe alții. Toți aveau căști atârnând în jurul gâtului și pantaloni stil salopetă de la Banana Republic și ochelari de soare cu rame portocalii ca cei pe care îi purta Robby. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
foiesc neliniștit pe banca aia era faptul că nici unul dintre cei cinci băieți, inclusiv fiul meu, nu părea înspăimântat. Nici unul nu părea să se teamă de ceva. Ceea ce mă deranja cel mai mult era cum fuseseră nevoiți să-și domolească entuziasmul - amuzamentul - în fața unui adult. După care: valul de adrenalină stopat de întrebarea lui Sarah. - Tati? întrebă ea. - Da? - Tu ajuți oamenii? Dar nu i-am mai răspuns pentru că atunci mi-am dat seama cine era bărbatul din BMW-ul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
păsa. Așa ceva se întâmplă inevitabil când ești încă la începutul vârstei a doua și ai o soție frumoasă. Însă atunci când Nadine flirta fără rușine cu mine - atunci, într-adevăr, plictisul și clișeele suburbiei reușeau să-mi ofilească orice tresărire de entuziasm pentru noua mea viață de bărbat care încerca să se transforme în acel adult responsabil care probabil nu va deveni niciodată. După ce ne-am luat rămas-bun de la copii (Robby stătea prosternat în fața televizorului uriaș uitându-se la filmul lui Spielberg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
iarăși de mâini. După care m-am decis să-i spun. - Păi ar trebui să mă întâlnesc pentru chestia aia cu Harrison Ford, vor să merg acolo săptămâna asta. Pauză. În LA. - Minunat, zise Jayne. Deși nu eram surprins de entuziasmul ei, am întrebat: - Sincer? - Da. Trebuie să te duci. - Voi pleca doar pentru o zi sau două, am zis eu. - Foarte bine. Sper să te duci. Brusc, am întrebat-o: - De ce vrei să rămâi cu mine? - Pentru că... A oftat. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ce cred că vă va interesa, În investigațiile ce le faceți În trecutul acestui oraș. Și chiar dacă cele trimise nu au o valoare În sine, simplul fapt că readuce peste ani ceva din preocupările tineretului fălticenean din acea vreme, din entuziasmul cu care cei tineri de atunci subscriau la tradițiile noastre aviatice, tot ce se cheamă că are legătură cu Fălticenii. Sunt curios să știu dacă am făcut bine că l-am scos de la „naftalină”. Lăsându-vă acum să respirați după ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ai din belșug. Primește toată admirația noastră. Lângă mata ai norocul să fie Încă Dl. Ciurea; un mare exemplu! Dumnezeu să-l ție Încă mulți ani! Este de admirat, cum se mai poate agita la o vârstă Înaintată. Cât elan, entuziasm, pricepere și putere de muncă, găzduiește un suflet ca al lui?! M-ar interesa foarte mult memoriile lui, dar n-am Îndrăzneala să le cer. Trimeterea e grea! De restituit, n-ar fi atât de greu. Cred Însă că vor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din librărie, pentru că are preț de cost. Cu privatizarea, liberalizarea prețurilor, cu restituirea dreptului de proprietate asupra pământului, cu buget deficitar, cu greve și alte manifestații ostile guvernului s-a șubrezit buna funcționare a multor instituții. A scăzut inițiativa și entuziasmul În cultură. Lupta Împotriva degradării morale e greu de dus. Pentru a(ceștia) din vârsta a III-a sunt multe acțiuni implementate pe care cu greu le Înțelegem. Totuși nădăjduim spre mai bine. Alăturat trimit un duplicat al cererii Înaintate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
numai să mi-l ceară. Încă o dată Îți mulțumesc și-ți rămân Îndatorat. Amândurora vă doresc sănătate. M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” data =”25 nov. 1991”> Stimate prietene Eugen Dimitriu, Vă felicit că sănătatea, puterea de muncă și entuziasmul vă asigură participarea activă la atâtea și atâtea manifestații culturale. În perioada 6 15 nov. am urmat tratament balnear la Vatra Dornei În condiții nu prea prielnice pentru bătrâni ca mine. M-am Înapoiat pe 16.XI. Ceea ce a făcut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Am primit scrisoarea care m-a Întristat foarte mult. Eu atribuisem tăcerea D tale unui concediu petrecut pe cine știe ce locuri și m-am așteptat să te Întorci vesel și plin de noi forțe pe care să le consumi, cu același entuziasm, ca și până acuma. La boală nici nu m-am gândit și nici n-am bănuit posibilă această pacoste. Bine că s-a terminat cu bine. Să o luăm de la capăt. Am stat trei ore la D-na M. Millo
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care era vorba de o acțiune a utemiștilor de la liceul „Nicu Gane”. Fuseseră la plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori noi. Cum aș putea oare s-o găsesc? Există la Suceava colecția ziarului? Mi se pare Însă că atunci ziarul regional nu se numea Zori noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu orice subiect mi s-ar propune. Aș conferenția la Suceava, Fălticeni ș.a. Îmi pare bine că noul Președinte al Comitetului de Cultură este tov. Hreciuc. Ca unul ce este atât de legat de Fălticeni , socot că va adera cu entuziasm la proiectul nostru de a se Înființa - chiar În vara acestui an - o Universitate populară permanentă, la Fălticeni . Primul conferențiar permanent m-aș Înscrie eu, și vă asigur că aș face epocă În conștiința ascultătorilor. Împreună cu Dv. și tovarășa Manolache
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Buftea și am fost pus totdeauna În fruntea „bucatelor” (la propriu și la figurat), deși am fost doar un elev al liceului - dar, vedeți, ultimul președinte și director al revistei „Junimea”, care după plecarea mea au apus. A fost un entuziasm mare, când bătrânul fost președinte a Îmbrățișat pe tânărul elev, ales acum președinte, transmițându-i acestuia făclia s-o ducă mai departe. Am avut În sala de festivități, un stand al meu cu lucrări numeroase (nu În beci, cum au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]