8,706 matches
-
ei, Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae. Crainic era ca persoană foarte integrat în „lumesc”. Ar fi incorect a pleca de la acest fapt pentru a-i contesta credința și autenticitatea intelectuală în domeniul teologiei. Nu era un homo duplex, ci un ins cu mari calități intelectuale și totodată cu scăderi omenești de care știa, ca un credincios ce era, că va da socoteală lui Dumnezeu. Față de Crainic, om rotofei, cu chelie și mustăcioară, cu un aspect atrăgător, dar contrariul unui om frumos
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fi chiar element de amuzament și de râs, cum era, în general, în spiritul și în cultura carnavalescă de care se ocupă Bahtin. El citează acolo, din Rabelais, un episod apocrif atribuit unei farse a lui François Villon, făcută unui ins oarecare, pus în postura de a fi sfărâmat, ucis, rupt și asta fără ca să tulbure buna dispoziție generală a întregului. Monologul 1 Aprilie al lui Caragiale este, cred, elementul care ne face să înțelegem de ce trebuiesc ratificate, cu egală importanță
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
problema îmi pare absolut injust pusă, deși aparențele sunt împotriva lui, iar publicarea recentă a scrisorilor către Boicescu dă apă la moară versiunii incriminatorii). În acel timp au fost numiți, din afara „carierei”, în posturi de miniștri plenipotențiari, o mulțime de inși reputați ca serioși, de regulă economiști sau gazetari, câțiva realmente inteligenți, dar de departe inapți de comparație cu Mateiu Caragiale chiar din punctul de vedere strict profesional al diplomației. Evident, sorții nu au îngăduit verificarea acestei aserțiuni, o dau ca
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
el, „lasă pe jos - curtenii calului de spijă - cu aceiași însemnare, din vremea lui Ludovic al treisprezecelea” (s.n.). Radu Albala explică (în Luceafărul, nr. 9/1985) cine erau acești „curteni”, anume „les courtisans du cheval d’airain”, cum erau numiți inșii fără căpătâi care-și aveau locul de întâlnire la statuia ecvestră, de bronz, a acestui rege. (Traducând impropriu prin „spijă”, Matei a cedat gustului său pentru cuvintele rare.) Dacă expresia e de pe vremea lui Ludovic al XIII lea, cum afirmă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Amadis de Gaula. Dar poate că, totuși, „formica lume” nu va reuși, în cele din urmă, să corodeze fără de rest esența „cicadică” a vieții. Și Ezechiel întrevedea o reînviere a Ierusalimului, după prăbușire, printr-o radicală reformare morală a fiecărui ins în parte. Pentru ca morala greierului să nu fie total discreditată și să nu cadă într o uitare fără urme, trebuie să ne-o asumăm fiecare din noi, în chip radical și proclamat. Pentru ca să nu fie redus la tăcere și uitare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vedere o altă formă a prostiei : prostia cu aparențe de inteligență. Inteligență subtilă, realmente cultivată, dar obliterată de egoism și poltronerie, făcând din cauza asta mize viciate în existență. Așadar funcționând neinteligent. Evident, nu ideile ca atare sunt stupide, ci relația insului (= prostului) cu ele, care le transformă în clișee, adică în elementul mecanic al raportului „mécanique plaqué sur du vivant ”. Cu cât insul e mai „intrat la idee”, adică mai „ideizat”, chiar „ideologizat”, cu atât efectul e mai mecanic și ridiculul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
din cauza asta mize viciate în existență. Așadar funcționând neinteligent. Evident, nu ideile ca atare sunt stupide, ci relația insului (= prostului) cu ele, care le transformă în clișee, adică în elementul mecanic al raportului „mécanique plaqué sur du vivant ”. Cu cât insul e mai „intrat la idee”, adică mai „ideizat”, chiar „ideologizat”, cu atât efectul e mai mecanic și ridiculul mai net ; aceasta e formula comicului mazilian, aceeași cu a celui caragialesc. E un comic de situație (trebuie de altminteri spus că
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
eu, dar își capătă tot sensul pe fundalul celor spuse mai sus. În Don Juan moare ca toți ceilalți nu e vorba de proști, nici de ticăloși. Nici gardianul, om cumsecade, nu e deloc un prost, ci doar un biet ins frustrat, plin de visuri compensatorii și de idealuri inaccesibile. Toate personajele doresc să scape de condiționare și să trăiască omenește, autentic, viu. Dialogurile esențiale sunt cele dintre Don Juan și Maria-Magdalena, pe de o parte, și Don Juan și gardianul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am fi împărțit frățește. Trecând pe stradă, Toader a primit o lecție de legionarism. Pe strada I.G.Duca (de astăzi) trecea un bărbat înalt, ca la 50 de ani. Deodată s-a oprit o mașină, au coborât din ea câțiva inși în costumele legiunii, l-au bătut pe cetățean cu pistoalele în cap până au izvorât pâraie de sânge și l-au urcat în mașină. - Costică, să nu dea dracu să te înscrii la legionari, că să știi că te împușc
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în Ministerul de Externe. Alții, care nu știau că lucrează cu securitatea, au acum dosare. Dacă mă duceam ambasador, puneau oameni să mă urmărească... I-am și spus lui Ceaușescu, că dacă mă trimite la Paris trebuie să pună cinci inși care să informeze despre mine" (Op.cit. pag. 343). Interesant ce afirmă Machiavelli! A deschis "Cutia Pandorei" de s-au împrăștiat "Cooperatorii" peste tot în Centrala MAE și la misiunile diplomatice, apoi, știind ce s-ar putea "să-l pască" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Republicii Socialiste România, conducătorul iubit și apărat de M.A.N. cu desființarea acestui stat, stat păzit și apărat de o securitate-caracatiță, ce avea tendoane lungi în orice mișcare economică și socială, că nu degeaba se spunea că din trei inși unul este al securității. Această mișcare, pe semne pregătită, a înlăturat guvernul, M.A.N. și Partidul conducător, și-mi miroasă a ”lovitură de stat”. Că ulterior, așa zișii revoluționari au intrat în luptă cu adevărații revoluționari, în special cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Republicii Socialiste România, conducătorul iubit și apărat de M.A.N. cu desființarea acestui stat, stat păzit și apărat de o securitate-caracatiță, ce avea tendoane lungi în orice mișcare economică și socială, că nu degeaba se spunea că din trei inși unul este al securității. Această mișcare, pe semne pregătită, a înlăturat guvernul, M.A.N. și Partidul conducător, și-mi miroasă a ”lovitură de stat”. Că ulterior, așa zișii revoluționari au intrat în luptă cu adevărații revoluționari, în special cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu Puterile Centrale, rămânerea lui pe tron ar da naștere la o serie de convulsii, care ar face dinastia imposibilă și ar Îngreuna vindecarea rănilor cauzate printr-o politică fatală”. Datorită acestei atitudini, Carp avea să fie catalogat drept un ins rigid, care nu putea admite o soluție de compromis, dorind - nici mai mult, nici mai puțin - decât Înfeudarea completă a României la politica germană. Dar Carp nu era guvernul, părerea lui, oricât ar fi fost de reală, nu putea să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
într-un mod aproape suspect, ,,lumea calică", precum mă blagoslovea o minunată de femeie, bunica mea, care îmi remarcase această ciudată curiozitate, de a mă interesa omul și animalele, tot ce este viu la urma urmei. Nu am rămas un ins uitat printre condicile incluzând pe oropsiții lumii -, am rămas lângă aceste ființe, am spus, din slăbiciune. Nici măcar din pasiune științifică o, ce cuvânt măreț! eu am rămas, probabil, între uneltele, oameni și sufletele în care am trăit o viață, din cauză că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu sunt nebun", vorba lui Salvador Dali. Să rămânem în domeniul omenesc al toleranței, înțelegând că nu toate faptele miraculoase ale evenimentului psihic se înscriu în anomalie, oricât de apropiate ar fi de ea, și nici viceversa. Cel mai normal ins este nebun, de multe ori în viață, măcar în timpul viselor, și cel mai nebun dintre nebuni poate fi normal în visele somnului lui. Între psihiatrie și literatură (și în genere între psihiatrie și orice creație artistică), suntem deci într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
diagnostice când nimeni nu le cere, cu un cuvânt "psihiatrizând". Așa s-au creat multe imagini false. Este suficient să amintesc de Hamlet despre care s-a scris că ar fi un prototip de schizofren, când, în realitate, este prototipul insului normal. Reacțiile prințului sunt exemple de reacție morală normală. S-a spus că întâlnirea lui Hamlet cu stafia tatălui său ar fi o halucinație; dar, orbiți de profesie, psihiatrii uită de dreptul la ficțiune al dramaturgului. Exemplele sunt, practic, infinite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
obsedați de morală. Dostoievschi este obsedat de om, obsesie în care trăsătura perseverentă, epileptică, și meticulozitatea sunt și ele obsesive. Astfel, nefiind o lecție psihiatrică, opera lui este un nesfârșit comentariu despre om. A descris Dostoievschi natura? A palpitat acest ins așa cum o fac rușii în fața ploii, furtunilor? Nu... Omul a fost universul lui. Omul Dostoievschi a fost tulburător. Dar mai puțin, cred, psihiatru. Și totuși, acest bolnav a deschis psihiatriei o fabuloasă nevoie de a-și adânci căutările, a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
capitală?" "Toate orașele care sunt București", mi-a răspuns Vasile, sigur de dânsul, "acolo unde este bucurie". Și a rămas cu gura căscată. * Trebuie să introduc aici o mică divagație care să-mi explice mie însumi de ce mă interesează un ins ca Vasile. Pentru că știu că a trăi între oameni bolnavi, ca într-un salon nr. 6 al lui Cehov, înseamnă ratarea absolută. Nu doar profesională, ci și spirituală, morală. Fuga medicilor din acest infern (infernul, spunea Francesco de Assissi, înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
schemă care să permită ghicirea ultimei păpuși interioare, aceea care constituie un fel de nucleu; poate fi o fetiță drăguță, dar poate fi și un drăcușor. Metafora "Matrioșka" este perfect adecvată meseriei mele. Ar fi mai simplu dacă: 1. fiecare ins ar avea o structură de Matrioșka; dar există oameni care nu ascund nimic în ei sau au fie vid, dezolant, fie umplutură de lemn, fiind banale statuete fără nici o enigmă. 2. ar fi mai simplu dacă ar exista o schemă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a trezit decât a treia zi. Această reacție m-a surprins. Vasile era și altceva. (De fapt, orice om este și altul alt ceva.) Sub masca lui senină și blândă era și altceva, întunecat, crud, o durere năucitoare... era un ins social. Ne-am întors peste o săptămână. Lucrurile s-au reparat, într-un fel; mama lui Vasile, care ne aștepta, și-a cerut iertare, simplu. Peste puțin timp, trecându-se repede peste birocrația care uneori întârzie eliberarea acestui act, Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
clandestină: aștept să vie toamna, cu nuanțele sale, cu ploile sale triste, aștept, ca un fanatic îndârjit, o revoluție climaterică, oricare, indiferent, numai să izbucnească un eveniment termic cu sens opus. Astfel, adevărul este că, cel puțin vara, sunt un ins cu preferințe cam suspecte. * Mă îmbie Vasile să mănânc cireșe. Are buzunarele pline de cireșe dolofane. Cred că au și viermi, dar Vasile nu dă nici o importanță părerii mele și le înghite lacom, cu tot cu sâmburi. La cât suntem de amici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
despre complicatele istorii ale unui monument oarecare. Sunt nu doar bădăran sufletește, sunt, mai mult, acultural, dacă o anume cultură se limitează la o înșiruire de date și împrejurări care, cu vremea, s-au uscat, devenind simple amănunte. Cunosc destui inși care își cheltuiesc viața fermecați de amănunte, care știu pe de rost tot ce se poate ști și încă ceva pe deasupra despre un schit, despre banii care au circulat în nu știu ce veac, despre timbrele care au apărut și au dispărut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în timp, un defect, o slăbiciune; sărăcia oricărui om constituie pentru mine și în prezent o suferință personală și totodată o jignire a mea. Știu că sărăcia este mama multor vicii, inversul fiind la fel de valabil, dar acord un credit suplimentar insului sărac. Această atitudine m-ar face inapt pentru justiție, dar profesia de medic, mai ales psihiatru, nu se poate exercita cu ochii legați, fiind concomitent obiectivă, dar și subiectivă. * Cu un trecut atât de precoce "revoluționar", m-am împrietenit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
contigent, cum mi-a mărturisit într-o conversație care a început să se lege între noi. Eram aproape copii pe timpul războiului și deci aveam ce ne spune unul celuilalt. Adică ne spuneam aceleași lucruri pe care le tot repetă doi inși de același contigent. Numai locurile despre care vorbeam erau diferite, dar nu îndepărtate, că ne petrecusem anii tinereții la distanță de vreo sută de kilometri unul de celălalt. Bineînțeles, am insistat asupra sărăciei prin care am trecut, lăudându-ne că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
izolate... Nu pot uita fermecătorul gest de neputință al lui Chaplin, îngrămădind ceasul desfăcut într-o bască și ridicând, dezolat, din umeri. Nu-l mai poate pune la loc... Psihanaliza desface și ea piesele sufletești componente, dar nu restabilește nimic. Insul pleacă cu sufletul îngrămădit într-o bască; în schimb, i se întâmplă totuși ceva: contractează un supliment de boală, o nouă formă simptomatologică, devine filosoful propriei sale suferințe; este o dependență. În aceste pagini ale mele nu vreau să repet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]