8,326 matches
-
mitic și spre biografic. 3. Iubita anonimă În poemele publicate în timpul vieții, ca și în creațiile de atelier, scriitorul convoacă o serie de modele umane, masculine și feminine: poetul, regele, revoltatul demonic (revoluționarul), savantul, magul, ascetul (călugărul), iubita, mama. Femeia iubită este o ființă angelică și/sau demonică (Venere și Madonă, Înger de pază etc.) Cele două ipostaze antitetice par să se echilibreze în poemele de început: „Suflete, de-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire / Și ador pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Maria. În balada Strigoii, Arald, regele avarilor, și Maria, regina de la Dunăre, se prind într-o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii și apoi ca strigoi. Iubita lui Dionis din nuvela 2 Vezi ediția Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000, pp. 303-304. 28 Sărmanul Dionis se numește tot Maria. Altădată, femeia iubită este o proiecție pămîntească a Sfintei Fecioare: „Și-o să-mi răsai ca o icoană / A pururi Verginei Marii, / Pe fruntea ta purtând coroană - / Unde te
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii și apoi ca strigoi. Iubita lui Dionis din nuvela 2 Vezi ediția Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000, pp. 303-304. 28 Sărmanul Dionis se numește tot Maria. Altădată, femeia iubită este o proiecție pămîntească a Sfintei Fecioare: „Și-o să-mi răsai ca o icoană / A pururi Verginei Marii, / Pe fruntea ta purtând coroană - / Unde te duci, când o să vii?” (Atât de fragedă...). Aceste versuri, poate și altele, par să prefigureze
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
adâncă a nimicniciei mele”: adorația pentru Maica Preacurată. Așadar, aceea care-l absolvă de suferință este tot o femeie, dar nu oricare: Fecioara Maria, simbolul bunătății, al îndurării și al sfințeniei iubirii. 5. Recurs la izvoarele culturii Idealizată sau blamată, iubită sau adorată, femeia este prezența cea mai vie din întreaga operă poetică a lui Eminescu. Vedem aici o modalitate de înscriere într-un curent general al ideilor culturale. Se știe că, în mitul adamic, omul primordial ia cunoștință de sine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este cap Bisericii. Însă, subliniază savantul citat mai sus, amândoi alcătuiesc o unitate mistică, precum Isus și Biserica. În Vechiul Testament, femeia este actorul principal în 6 Vezi bogata corespondență dintre Eminescu și Veronica Micle: vol. Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000. 7 Eminescu și cultura indiană, Ed. Institutul European, 2004, p. 39. 35 comiterea păcatului originar, dar tot ea este reabilitată în creștinism, „fiind considerată demnă de a deveni vasul spiritual care primește corpul lui Dumnezeu însuși”8
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu imagini”. „Citirea” fiecărui model în cheia pe care ne-o oferă doar textele este, s ar putea spune, o problemă de opțiune culturală. (BULETINUL ȘTIINȚIFIC NR. 16/2007 al Universității „Mihail Kogălniceanu” - Iași) 9 Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, ed. cit., pag. 351. 37 M. Eminescu - conștiință istorică și vocație metafizică Prin ceea ce a gândit și a scris, ca și prin întâmplările vieții sale, M. Eminescu se definește ca o personalitate marcată decisiv de două mărimi vectoriale: conștiința istorică
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
adaugăm încă o mărturie epistolară, făcută Veronicăi în perioada definitivării poemului Luceafărul : „Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lumi ochiul apare drept „cumpănă de lumini”, altă metaforă pentru echilibrul între viață și moarte, efemer și etern, noroc și nemurire. Dacă nu ar părea că forțăm biografia, am spune ca nici insul Eminescu nu ajunge la căsătoria cu femeia iubită, pentru a rămâne în acord cu ideea de echilibru, intelectual și sentimental. Dorul de celălalt se menține în interstițiu, între fericire și durere, între speranță și desperare, între patimă și dezgust. Să notăm în paranteză că și Arghezi accede în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mai departe, lucrătorii din domeniul culturii ar avea păcate de neiertat. De ce - se întreabă autorul - nu s-au dus la catedră aceia care erau profesori la bază? - Ca să facă acolo, ce? Să predea lecții despre „contribuția inestimabilă” a „celui mai iubit fiu al poporului” la „creșterea continuă” și la „crearea minunatelor condiții de trai”, ori să fie alături de școlari la strânsul recoltei și să-i vadă mâncând în pauza de prânz fasole din borcan? Dar părinții de ce își lăsau copiii minori
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu ca să și câștige o bucată de pâine neagră și amară. Mă gândesc la viața celor mulți și goi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
V). Postuma citată, ca și variantele Ca o făclie... și Urât și sărăcie (toate datând din 1879), marchează un moment definitoriu pentru meditația unui moralist care putea fi, ca oricare bărbat tânăr, mai mult sau * Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. îngr. de Christina Zarifopol Illias, Ed. Polirom, 2000, pag. 229. 12 mai puțin fericit în dragoste. Prin urmare, este de preferat să te ții cât mai departe de „ideile primite”, de tentația luării
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mitic și spre biografic. 3. Iubita anonimă În poemele publicate în timpul vieții, ca și în creațiile de atelier, scriitorul convoacă o serie de modele umane, masculine și feminine: poetul, regele, revoltatul demonic (revoluționarul), savantul, magul, ascetul (călugărul), iubita, mama. Femeia iubită este o ființă angelică și/sau demonică (Venere și Madonă, Înger de pază etc.) Cele două ipostaze antitetice par să se echilibreze în poemele de început: „Suflete, de-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire / Și ador pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Maria. În balada Strigoii, Arald, regele avarilor, și Maria, regina de la Dunăre, se prind într-o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii și apoi ca strigoi. Iubita lui Dionis din nuvela 2 Vezi ediția Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000, pp. 303-304. 28 Sărmanul Dionis se numește tot Maria. Altădată, femeia iubită este o proiecție pămîntească a Sfintei Fecioare: „Și-o să-mi răsai ca o icoană / A pururi Verginei Marii, / Pe fruntea ta purtând coroană - / Unde te
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii și apoi ca strigoi. Iubita lui Dionis din nuvela 2 Vezi ediția Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000, pp. 303-304. 28 Sărmanul Dionis se numește tot Maria. Altădată, femeia iubită este o proiecție pămîntească a Sfintei Fecioare: „Și-o să-mi răsai ca o icoană / A pururi Verginei Marii, / Pe fruntea ta purtând coroană - / Unde te duci, când o să vii?” (Atât de fragedă...). Aceste versuri, poate și altele, par să prefigureze
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
adâncă a nimicniciei mele”: adorația pentru Maica Preacurată. Așadar, aceea care-l absolvă de suferință este tot o femeie, dar nu oricare: Fecioara Maria, simbolul bunătății, al îndurării și al sfințeniei iubirii. 5. Recurs la izvoarele culturii Idealizată sau blamată, iubită sau adorată, femeia este prezența cea mai vie din întreaga operă poetică a lui Eminescu. Vedem aici o modalitate de înscriere într-un curent general al ideilor culturale. Se știe că, în mitul adamic, omul primordial ia cunoștință de sine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este cap Bisericii. Însă, subliniază savantul citat mai sus, amândoi alcătuiesc o unitate mistică, precum Isus și Biserica. În Vechiul Testament, femeia este actorul principal în 6 Vezi bogata corespondență dintre Eminescu și Veronica Micle: vol. Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000. 7 Eminescu și cultura indiană, Ed. Institutul European, 2004, p. 39. 35 comiterea păcatului originar, dar tot ea este reabilitată în creștinism, „fiind considerată demnă de a deveni vasul spiritual care primește corpul lui Dumnezeu însuși”8
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu imagini”. „Citirea” fiecărui model în cheia pe care ne-o oferă doar textele este, s ar putea spune, o problemă de opțiune culturală. (BULETINUL ȘTIINȚIFIC NR. 16/2007 al Universității „Mihail Kogălniceanu” - Iași) 9 Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, ed. cit., pag. 351. 37 M. Eminescu - conștiință istorică și vocație metafizică Prin ceea ce a gândit și a scris, ca și prin întâmplările vieții sale, M. Eminescu se definește ca o personalitate marcată decisiv de două mărimi vectoriale: conștiința istorică
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
adaugăm încă o mărturie epistolară, făcută Veronicăi în perioada definitivării poemului Luceafărul : „Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune la contribuție serioase cunoștințe științifice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lumi ochiul apare drept „cumpănă de lumini”, altă metaforă pentru echilibrul între viață și moarte, efemer și etern, noroc și nemurire. Dacă nu ar părea că forțăm biografia, am spune ca nici insul Eminescu nu ajunge la căsătoria cu femeia iubită, pentru a rămâne în acord cu ideea de echilibru, intelectual și sentimental. Dorul de celălalt se menține în interstițiu, între fericire și durere, între speranță și desperare, între patimă și dezgust. Să notăm în paranteză că și Arghezi accede în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mai departe, lucrătorii din domeniul culturii ar avea păcate de neiertat. De ce - se întreabă autorul - nu s-au dus la catedră aceia care erau profesori la bază? - Ca să facă acolo, ce? Să predea lecții despre „contribuția inestimabilă” a „celui mai iubit fiu al poporului” la „creșterea continuă” și la „crearea minunatelor condiții de trai”, ori să fie alături de școlari la strânsul recoltei și să-i vadă mâncând în pauza de prânz fasole din borcan? Dar părinții de ce își lăsau copiii minori
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu ca să și câștige o bucată de pâine neagră și amară. Mă gândesc la viața celor mulți și goi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
repetat că nu se spune o oală cu chișleac, ci „un ol cu pișleac”; motiv de haz pentru întreaga clasă. Și acum îmi mai aduc aminte și râd de snobul ol cu pișleac al doamnei Capră. Simpatic, nu? Învățătoarea mea iubită, Livica Lupescu, era căsătorită cu Jenel Lupescu, funcționar la fabrica unu. Era un domn care știa să vorbească, să se poarte, întotdeauna cu un zâmbet și o glumă pe buze. Au avut doi copii: Cornel și Mihai. Casa lor din
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
prin tot ce spunea și făcea. Când făcea un gest sau rostea un cuvânt vedeai toată frumusețea din el. Pur și simplu te cucerea prin lumina care-i inunda chipul și vorba. După acel prim moment, a devenit cel mai iubit din societatea Frasinului. Nu cred că a existat cineva care să nul suporte sau să dorească a-i face rău. S-a căsătorit, tot în Frasin, cu o farmacistă frumoasă și blondă, Rodica, venită și ea de pe alte meleaguri, iar
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
insuflându-ne un respect nemărginit... O vorbă de duh chinezească spune cam așa: Dă-i unui om un pește și-i vei potoli foamea o zi. Învață-l să pescuiască și va fi sătul toată viața. În spatele fiecăruia dintre noi - iubiți dascăli, se află un dascăl, iar fiecare dintre noi poartă imaginea aceluia care a încercat să îi sculpteze caracterul și să îi influențeze personalitatea. Impactul pe care îl are dascălul asupra învățăcelului este profund și adevărat. Învățătorul, pedagogul, dascălul măria
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Ați îmbărbătat ființele fragede să năzuiască spre orizonturi întinse și înălțimi semețe. Ați pus suflet și v-ați închinat energiile zilnice construirii și împlinirii omului. Și vorba iubitului Nichita Stănescu: Ați curățat câmpul, ca să aibă loc unde să aterizeze îngerii ! Iubiți colegi, Sunt fericită, astăzi - într-o școală modernă, slujită de dascăli moderni, jucătorii de bază ai prefacerilor îndrăznețe scontate - să vă asigur de prețuirea noastră, dăruindu-ne și slujind împreună unei nobile cauze. Vă asigur, o dată mai mult, de recunoștința
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]