7,031 matches
-
după scurt timp s-a renunțat la producția de vase, iar amenajarea secției de smălțuit a fost anulată. La recomandarea Administrației, pe 23 Septembrie 1840 Tezauriatul a aprobat ca gazele de furnal folosite la preîncălzitoare să se folosească pentru prăjirea minereului de fier. Pentru montarea prăjitorului la gâtul furnalului s-au alocat 314 forinți și 19 creițari. Potrivit documentelor vremii respective, reiese că pentru eficientizarea acestei idei, la Administrație a fost transferat din Styria, Austria un inspector pe nume Slavik, care
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Austria un inspector pe nume Slavik, care deținea cunoștințe din Austria la aplicarea gazelor de furnal. Gazele de furnal în Austria erau folosite pe lângă încălzirea aerului suflat și la alte aplicații din jurul furnalului, gazele s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru finalizarea acestui proiect. După rezultatele sub așteptări când au deviat gazele de furnal de la preîncălzitor la prăjitorul de minereu, în 1841 Tezauriatul a dispus încercarea
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
s-au folosit și la prăjirea minereului, în schimb mai marii de la Govăjdia care cunoșteau împrejurările locale, nu au dovedit competență pentru finalizarea acestui proiect. După rezultatele sub așteptări când au deviat gazele de furnal de la preîncălzitor la prăjitorul de minereu, în 1841 Tezauriatul a dispus încercarea remontării preîncălzitorului tip Calder fără a opri furnalul, între timp direcțiunea a anunțat pe 12 Mai în caz de oprirea furnalului pe 3-4 zile să se folosească preîncălzitorul existent. Preîncălzitorul tip "Calder" a fost
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Calder" a fost remontat la gâtul furnalului și a rămas acolo până în anul 1879, după ce a fost dezafectat. Între anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile de minereu și de silozurile pentru mangal; mulțumită lui László și Barton în 1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
deschis în regiune, mine numeroase. Localitatea din centrul regiunii miniere a luat ființă în anul 1880. Deja în noiembrie 1881, a fost construită între Crested Butte și Gunnison, o cale ferată cu ecartament îngust, pe care se transporta mai ales minereu și cărbuni. Localitatea este dată uitării pe timpul când scade pe piață, prețul argintului.
Crested Butte, Colorado () [Corola-website/Science/321878_a_323207]
-
de Sud pentru a ajunge la un acord în privința modului în care se vor împărți veniturile obținute în urma exploatării petrolului. Sudanul de Sud exportă lemn pentru piața internațională. Țara conține, de asemenea, multe resurse de naturale cum ar fi petrol, minereu de fier, cupru, minereu de crom, zinc, argint, aur, etc... Economia țării, ca și în multe alte țări în curs de dezvoltare, este puternic dependentă de agricultură. Câmpurile petroliere din țară au păstrat economia regiunii în viață încă din 1999
Sudanul de Sud () [Corola-website/Science/321884_a_323213]
-
ajunge la un acord în privința modului în care se vor împărți veniturile obținute în urma exploatării petrolului. Sudanul de Sud exportă lemn pentru piața internațională. Țara conține, de asemenea, multe resurse de naturale cum ar fi petrol, minereu de fier, cupru, minereu de crom, zinc, argint, aur, etc... Economia țării, ca și în multe alte țări în curs de dezvoltare, este puternic dependentă de agricultură. Câmpurile petroliere din țară au păstrat economia regiunii în viață încă din 1999. Cu toate acestea, Sudanul
Sudanul de Sud () [Corola-website/Science/321884_a_323213]
-
au început să se dezvolte diferite culturi arheologice: cultura Baden-Coțofeni, cultura Cernavodă III- Belleraz, cultura Glina, ,cultura” Verbicioara etc. În această perioadă cea mai importantă cultură din Muntenia și Oltenia este cultura Glina. Ocupațiile principale ale oamenilor sunt agricultura, extragerea minereurilor și creșterea animalelor. Locuințele sunt rectangulare și de dimensiuni medii. În ultima perioadă a bronzului timpuriu întâlnim tipuri vaste de podoabe (inele de buclă, brățări, coliere, pandantive lucrate special din cupru, aur, argint și în special bronz). ,Cultura” Verbicioara a
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
relațiile cu Imperiul Rus, care încerca să-și deschidă calea către Marea Mediterană. S-a sugerat (printre alții, de Lorenzo del Boca) că susținerea britanică pentru expediția lui Garibaldi a fost determinată de necesitatea obținerii unor condiții economice mai favorabile pentru minereul de sulf din Sicilia, necesar în mari cantități la noile vapoare. Expediția a ridicat pânzele în seara de 5 mai 1860 de pe o stâncă din Quarto, un district al Genovei, pe vapoarele "Il Piemonte" și "Il Lombardo", obținute de la G.B.
Expediția celor O Mie () [Corola-website/Science/322001_a_323330]
-
Zlatna din 1747, însă cuprul a fost extras din munții din jurul orașului încă de pe vremea romanilor. Topitoria de la Zlatna a fost inaugurată în anul 1747. În centrul pirometalurgic principal, în topitoria de la Zlatna, dotată inițial cu 6 cuptoare pentru topirea minereurilor cuproase și plumboase bogate în aur și argint, au început ulterior să fie prelucrate și produsele intermediare - metale cupro-plumboase - care se obțineau în topitoriile construite ceva mai târziu la Certeju de Sus (1763) și la Baia de Arieș (1780). Aceste
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
la Baia de Arieș (1780). Aceste topitorii au fost închise ulterior, odată cu creșterea capacității topitoriei de la Zlatna. În timpul Revoluției de la 1848, topitoria a fost distrusă. După 1850, uzina este reconstruită iar procesul tehnologic este modificat prin aplicarea prăjirii clorurate la minereurile sulfuroase în scopul imbogățirii chimice mai avansate în metale prețioase pentru a fi extrase prin amalgamare, cu randamente mai mari. Mai târziu, în bazinul aurifer din Munții Apuseni, iau ființă primele instalații hidrometalurgice de extragere a aurului si argintului de la
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
Apuseni, iau ființă primele instalații hidrometalurgice de extragere a aurului si argintului de la Gura Barza - procedeul de amalgamare - și la Baia de Arieș - procedeul de cianurare. În 1875 la topitoria de la Zlatna sunt construite 7 cuptoare de prăjire oxidantă a minereurilor sulfuroase, cuptoare cu o singură vatră, cunoscute sub denumirea de Maletra-Bode. Gazele cu dioxid de sulf sunt valorificate în acid sulfuric în prima fabrică de acid sulfuric cu camere. Se construiesc primele cuptoare de topire cu cuvă verticală de secțiune
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
în jocurile anterioare. În Heroes VI, nivelul clădirii de magie este înlocuit cu nivelul eroului de calificare, în timp ce vrăji noi sunt învățate numai în clădiri speciale aflate în afara orașului. Jocul va avea doar patru resurse colectabile (în loc de șapte): aur, lemn, minereu și cristale de sânge (engleză: Blood Cystals). "Might & Magic: Heroes VI" conține și modul multiplayer. Există doar cinci facțiuni în Heroes VI: oameni (Haven), sanctuar (Sanctuary), infern (Inferno), necropola (Necropolis) și fortăreața (Stronghold). Primele două facțiuni sunt considerate "bune". Următoarele
Might amp; Magic: Heroes VI () [Corola-website/Science/322502_a_323831]
-
progresul economiei naționale și la afirmarea științei românești, prin lucrările sale originale, susținute la congrese, simpozioane și publicate. Aici s-a preocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbuni, bituminide solide, roci de construcție și de prepararea minereurilor, semnând 85 000 buletine de analize, ale căror rezultate au fost publicate în seria „Studii economice”, editată de Institutul Geologic. A participat la importante studii de teren, privind în special identificarea și analiza unor noi resurse de cărbune, de șisturi
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
de șisturi bituminoase, de gaze naturale, crom, bauxită sau cupru, cărora le-a consacrat și monografii: "Contribuțiuni la studiul bauxitelor din România"; "Studiul chimic al cromitelor din Munții Orșovei"; "Studiul extragerii potasiului din glauconite; Studiul determinării germaniului în cărbuni și minereuri; studiul pământurilor decolorante din R.P.R."; "Valorificarea gazelor din craking"; "Aditivi pentru uleiurile minerale pe baza de rășini acrilice"; Studiul compoziției chimice a țițeiului în R.P.R.". Contribuția sa la cercetarea bogățiilor minerale ale României îi asigură un loc de cinste în
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
din zonă acum 6 000 de ani.Regiunea de coastă a susținut o cultură neolitică comună întregului litoral al Mării Mediterane. Comercianții fenicieni au ajuns în vestul mediteranei prin secolul al XII-lea î.e.n. înființând depozite de sare și de minereu de-a lungul coastei și pe râurile interioare. Sosirea fenicienilor a marcat începutul a mai multe secole de dominație a puterilor străine pentru partea de nord a Marocului. Cele mai importante așezări feniciene din Maroc au fost Chellah, Lixus și
Istoria Marocului () [Corola-website/Science/328975_a_330304]
-
în curs de dezvoltare cu nivelul de viață relativ redus, comparativ comparativ cu alte state din regiune. În perioada colonială activitatea de bază a populației era creșterea cămilelor, pescuitul și agricultura. În anii 1960, în Mauritania au fost descoperite importante minereuri de fier și de compuși feroși, iar de atunci, extracția acestui minereu a devenit principala activitate economică a statului. După cum s-a precizat și la istoric, principala ramură economică a Mauritaniei este extragerea minereurilor, în principala a celor feroase. În
Economia Mauritaniei () [Corola-website/Science/325436_a_326765]
-
cu alte state din regiune. În perioada colonială activitatea de bază a populației era creșterea cămilelor, pescuitul și agricultura. În anii 1960, în Mauritania au fost descoperite importante minereuri de fier și de compuși feroși, iar de atunci, extracția acestui minereu a devenit principala activitate economică a statului. După cum s-a precizat și la istoric, principala ramură economică a Mauritaniei este extragerea minereurilor, în principala a celor feroase. În februarie 2007 compania rusă «РуссНефть» ("RussNeft"') a primit licența de extragere a
Economia Mauritaniei () [Corola-website/Science/325436_a_326765]
-
în Mauritania au fost descoperite importante minereuri de fier și de compuși feroși, iar de atunci, extracția acestui minereu a devenit principala activitate economică a statului. După cum s-a precizat și la istoric, principala ramură economică a Mauritaniei este extragerea minereurilor, în principala a celor feroase. În februarie 2007 compania rusă «РуссНефть» ("RussNeft"') a primit licența de extragere a hidrocarburilor din țară. Agricultura Mauritaniei se combate cu o climă secetoasă. În oaze se cresc curmale și culturi cerealiere. În anii 1970
Economia Mauritaniei () [Corola-website/Science/325436_a_326765]
-
snowboarding-ului. Alta a fost fondat ca o localitate minieră în 1865 pentru a găzdui minerii minelor "Emma", "Flagstaff" precum și a altor mine a argintului din apropiatul canion Little Cottonwood Canyon. Vine masive de argint, precum și existența unor concetrații remarcabile de minereu argentifer din mina Emma a permis proprietarilo originari ai minei să vândă mina în 1871 la prețuri exagerat de mari unor investitori britanici. Alta se găsește la coordonatele (40.580916, -111.637164). Conform datelor colectate și furnizate de United States
Alta, Utah () [Corola-website/Science/324891_a_326220]
-
era o cale ferată de interes local cu ecartament îngust care a fost și prima cale ferată minieră de pe teritoriul Transilvaniei. Această cale ferată a fost construită în special pentru ușurarea transportului minereului de fier exploatat de la minele din Ghelari spre Furnalul de la Govăjdia, respectiv la Uzinele de Fier din Hunedoara. Această cale ferată era cunoscută și sub denumirile "Calea Ferată de Interes Local Hunedoara-Ghelari", "CFI Hunedoara" și "Mocănița Hunedoara" Linia avea 10
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
de la Hunedoara la Govăjdia și încă 6 km de la Govăjdia la stația finală din Retișoara. Această linie era o linie cu regim mixt de transport, adică se transportau atât călători spre și dinspre Hunedoara spre Govăjdia și Ghelari cât și minereuri de la Ghelari spre furnalul de la Govăjdia și uzinele de fier de la Hunedoara (Combinatul Siderurgic Hunedoara). Se mai transporta și calcar dolomitic de la o carieră din vecinătatea Govăjdiei spre combinatul siderurgic. Mai demult transportul minereului de exploatat de la minele din Ghelari
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
spre Govăjdia și Ghelari cât și minereuri de la Ghelari spre furnalul de la Govăjdia și uzinele de fier de la Hunedoara (Combinatul Siderurgic Hunedoara). Se mai transporta și calcar dolomitic de la o carieră din vecinătatea Govăjdiei spre combinatul siderurgic. Mai demult transportul minereului de exploatat de la minele din Ghelari a fost efectuat cu caii care aveau două coșuri atașate pe lateralele cailor, minereul a mai fost transportat și de alți transportatori angajați către uzinele de fier din zonă, în special spre rostogolul respectiv
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]