6,993 matches
-
că o țară precum Franța trebuie să aibă o capitală demnă de ea. [...] Vedem astfel că în fiecare an se deschid mari artere, cartierele populate sunt salubrizate, chiriile tind să scadă datorită abundenței construcțiilor, clasa muncitoare se îmbogățește prin muncă, mizeria se diminuează printr-o mai bună organizare a acțiunilor de binefacere, iar Parisul corespunde din ce în ce mai mult înaltei sale meniri"1. Haussmanizarea a avut parte de numeroase interpretări. Una dintre cele mai frecvente este aceea care o asociază cu un urbanism
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceeași seriozitate pentru demnitatea tuturor. Există aici o voință de a crea "artă pentru popor", nu luarea lui în bătaie de joc"9. Această voință pentru creșterea calității umane și a calității arhitecturale a locuinței prindea contur atunci în raport cu condițiile mizeriei arhitecturale ce avea să caracterizeze producerea în masă de locuințe sociale în anii 1950. Formați în spiritul ideologiei pavilionare, Jules Siegfried și majoritatea promotorilor locuinței sociale erau convinși la început că locuința individuală cu grădină este modelul ideal al locuinței
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a i se mări coeficientul valorii politice. Criza de care suferă, după cum remarca dl. de Mun la primul nostru congres de la Lyon, așa cum spun și socialiștii, provine mai ales din nepotrivirea șocantă care există între drepturile sale politice și mizeria condiției sale sociale, între independența sa de drept și neputința sa de fapt. Aceeași persoană este împărțită între suveranitatea sa politică și subordonarea sa economică. Să o punem în evidență pe una înainte de a o ridica în slăvi pe cealaltă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezorganizează viața de familie. Pentru a scăpa de acest chin, o parte a acestei populații se înghesuie în cartierele centrale, în blocuri și locuințe suprapopulate, sufocante, fără lumină din cauza construcțiilor care devorează orice urmă de spațiu liber, în locuri ale mizeriei în care se înmulțesc toate flagelurile sociale"87. În concepția lui Eugène Claudius-Petit, dezvoltarea marilor orașe se făcuse în detrimentul întregii populații a Franței. Diagnosticul stabilit de mi-nistrul Reconstrucției și Urbanismului relua termenii bilanțului întocmit de către Jean-François Gravier privind inegalitățile populării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
considerațiilor artistice și patrimoniale. "Cultul trecutului nu trebuie să ducă la necunoașterea regulilor actuale de justiție socială. Sunt unele spirite mai preocupate de estetism decât de solidaritate, care militează în favoarea conservării anumitor cartiere pitorești, fără să se arate îngrijorate de mizeria, promiscuitatea și bolile ce bântuie acolo. Aceasta înseamnă asumarea unor grave responsabilități" (Carta de la Atena, articolul 67). Totuși, căutarea habitatului funcțional a făcut pereche cu o anumită estetică a transparenței, cu predilecția pentru linia dreaptă și unghiul drept care, prin puritatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană" (Jean-Paul Lacaze, Paris, urbanisme d'État et destin d'une ville, Paris, Flammarion, 1994, p. 77). 3 Vezi denunțarea de către Alexandre Gady a mitului orașului-magherniță. Totuși demolările haussmaniene nu au legătură cu o oarecare hartă a insalubrității și a mizeriei, a unui Paris astfel descris de către admiratorii prefectului. [...] Sub acest mit aflăm o reconstrucție istorică: insistând asupra caracterului necesar al demolărilor din cauza insalubrității și a stării de deteriorare, se creează impresia că acestea au avut caracter selectiv și că ceea ce
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se poate cunoaște mai bine caracterul unui om decît printr-o glumă pe care o ia în nume de rău". În Critica facultății de judecare, (* 53 Obs.), Kant zice: "Voltaire spunea că cerul ne-a dat, pentru a compensa numeroasele mizerii ale vieții, două lucruri: speranța și somnul. El ar fi putut să adauge și rîsul, dacă mijloacele de a-l provoca la ființele raționale ar fi foarte ușor de găsit".x) Goethe spune (în ale sale Maximen und Reflexionen): "Prin
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poate fi agreată de elevi și studenți Între 17-24 ani). Închei ca de fiecare dată, cu câteva versuri (ce Îmi aparțin și datează din 1979), sugestive de altfel În contextul rândurilor de mai sus: Când Lumea-i Încă plină de mizerii Ne Întrebăm de ce mai sunt măturători?! Curat ei Își câstigă existența Ce-au Înglodat-o cei risipitori! Aduc cu această ocazie un omagiu dascălilor mei (din Roman, Bacău și Iași), care au știut să Îmi ofere tot ce au știut
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Ioan ROBU-ȘTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93116]
-
și poeți de la „unu”, ceea ce va asigura continuitatea a. românești. Etapa suprarealistă se remarcă, înainte de toate, printr-un gust pronunțat pentru demersul teoretic și printr-o conștiință de sine foarte accentuată, trăsături identificabile în numeroase texte, printre care lucrările Critica mizeriei (1945), semnată de Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu, Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international (1945) de Gherasim Luca și D. Trost, Spectrul longevității. 122 de cadavre (1946), aparținând lui Gellu Naum și Virgil Teodorescu. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
The night before there was no purpose în them Of this remove. KENT: Hail to thee, noble master. LEAR: Ha! Mak'st thou this shame thy pastime? KENT: No, my lord. Cel mai de jos și umil chip, la care Mizeria,-n disprețul omului, vreodat L-a-apropiat de fiara. Oi da cu glod pe față, Țol încingînd, legîndu-mi păru-n noduri, Și-n goliciune-expus, voi înfrunta Furtună și miniile cerești. Ținutul îmi dă pildă și dovezi De cerșetori nebuni, care mugind, Isi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să-și pună capul, acela are scaun la cap. Cin' vrea a se căsători Far capu-i s-aibă casă, Cap și pe sine-o prăpădi: Calicii la-nsurat se-ndeasă. Cin' pentr-un deget de picior Cît pentru inimă-ar lucra, Mizeria-și va strigă de zor, Somnul pe veghe va schimba. Pentru că n-a existat vreodată-o femeie frumoasă care să nu se strîmbe-n oglindă. (Intra Kent) LEAR: Nu, am să fiu o pildă de răbdare; N-am să mai spun
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
of hîș spirit, That dares not undertake: he'll not feel wrongs, EDGAR: Da, stăpîne. GLOUCESTER: E-o stîncă-acolo,al cărei nalt și-abrupt cap Se-uită-ngrozit n-adîncul de desubt. Du-mă doar pîn' la pragul ei, iar eu Voi îndrepta mizeria ce-o-nduri Cu-un giuvaer. Din locu-acel, de călăuz N-o să mai am nevoie. EDGAR: -Acum dă-mi brațul. Tom bietul te-o conduce. (Ies) SCENĂ 2 (În fața palatului ducelui de Albany. Intra Goneril și Edmund). GONERIL: Bine-ai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de gândire infantil, și având permanent în vedere efectul valorilor educative. Romanul istoric Ziua ploii de purpură (1979) e o evocare a luptelor armatei române în Războiul pentru Independență, concentrată pe atacul asupra fortărețelor turcești Plevna și Grivița, relevând sacrificiile, mizeria și suferințele de pe front. Trama, redusă la o serie de situații ce se încheie cu moartea unor soldați, include, mai ales în prima parte a narațiunii, evocări ale vieții rurale, într-un stil conștiincios, supravegheat atât la nivelul frazei, cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
singur elev. Întâmplarea nu este emoționantă din pricina rarității faptului, ci cauza însăși care a determinat-o este impresionantă: Horea s-a născut în anul dramatic 1943. Singurătatea lui Horea amintește de război, de moarte, de jalea femeilor lăsate acasă, de mizeria în care se scufundă cătunul. Poezia este centrată, așadar, pe ideea că războiul înseamnă moarte, distrugere: Și-n anii cei grei n-au venit pe lume prunci. Dar poezia este intitulată Horea nu mai este singur. În partea a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
l, ian, 1953 Așa și-l amintește leatul: De ce? De unde? Nu se știe Cum de ivise rodnic, satu, Atâția maiștri-n zidărie. Din pricina țărânei, poate, Și-a dealurilor albicioase Din care omul n-adunase Nici câte boabe are-n case. (...) ...Mizeria le-a dat odată Un gând adânc și omenesc: Au strâns unelte laolaltă Unindu-se... Poate răzbesc (...) Un secol e, de când zidarii Pe timp dușman, de vijelie, Au înflorit în țara noastră Un sâmbur nou de omenie. Dar pe zidarii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
portrete ale comandanților burgheziei, realizată de Marx în scrierile istorice, e un exemplu nemuritor de statiră combativă, realistă. Cei mai înrăiți dușmani ai proletariatului își pierd, sub sarcasmul marelui învățător al omenirii muncitoare, morga, și-și dezvăluie odată cu josnicia caracterului, mizeria morală. Nici Victor Hugo în al său Napoleon le Petit n-a știut să prindă ca Marx amestecul de murdărie, fanfaronadă și cinism care definea cariera și personalitatea lui Ludovic Bonaparte-Crâpulinschi, «paiața gravă», «vrăjitorul precupeței din Hale», golanul princiar cum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
el mărturisește că «a trăit... întâmplările» pe care le înfățișează. I-a cunoscut pe dulăii cu chip de om din trecut, mult mai primejdioși decât fiarele, a cunoscut dorința de mai bine a oamenilor muncii și n-a uitat de mizeria acelor ani. Vizitând Uniunea Sovietică, a avut ocazia să cunoască ce însemnează dragostea de viață, bucuria de a trăi a copiilor sovietici și toate cele văzute acolo i-au răscolit amintirile. Romanul se înscrie printre creațiile valoroase ale literaturii noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
li se alăture. Cetățenii animați de considerente umanitare și de un spirit elementar de dreptate nu erau dispuși să-i oblige pe refugiați să rămînă în lagărele în care fuseseră cazați, și nici să-i facă să se confrunte cu mizeria, teroarea și chiar riscul de a fi uciși, dacă ar fi fost expulzați în țările de origine. Confruntate cu presiuni din exterior și din interior, țările democratice au descoperit că granițele lor erau mult mai permeabile decît crezuseră. Pătrunderea ilegală
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Vai de mine și de mine. Mama ridică ochii din foi și face o față lungă. — Și ce face ăsta mic, cînd Începe să meargă? Poate vă gîndiți să puneți mochetă peste tot. Una marocană buclată, ca să nu se vadă mizeria. Mă dau bătută. — Și a doua veste este... zic tare, Încercînd să redirecționez discuția pe făgașul normal, că Îmi schimb doctorul. Fac o pauză pentru efect. — M-am Înscris la Venetia Carter. — Venetia Carter? ridică Suze ochii de la Wilfrid uluită
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aruncăm foarte multe documente. — Dar am nevoie de ele! Am nevoie de tot ce aveți despre Iain Wheeler. Vă mai amintiți, individul despre care ați crezut că e soțul meu? Orice fotografie sau probă legată de acele cazuri mușamalizate... cu mizerie și tot restul. — Doamnă Brandon, am să fac tot posibilul. Am să efectuez o căutare temeinică, să văd ce avem. Și mi le puteți trimite prin curier cît se poate de repede? — Așa voi face. Închid telefonul, și inima Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
boală necruțătoare, după o lungă și grea suferință, tocmai când ajunsese la deplina maturitate științifică și când specialiștii așteptau de la dânsul noi lucrări valoroase. La moartea sa, profesorul Ion Simionescu scria: „Tineri care să se sacrifice pentru cercetări științifice, îndurând mizeria, se întâlnesc tot mai rar. În fața lor îmi plec capul. Din aceștia face parte și mult regretatul meu elev Theodor Văscăuțeanu”. În scurta sa viață, plină de greutăți și necazuri, fără a se bucura de o sănătate deplină, Theodor Văscăuțeanu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a făcut și o aripă disidentă în PNȚ, imediat, în '90), nu doar securiști infiltrați, care explicau că Seniorul Corneliu Coposu era complicele Securității! Mai târziu, la Iași, nici prietenul nostru Vasile Lupu nu a fost "iertat" de astfel de mizerii, după ce, în '90, scosese o droaie de securiști, ca pe șoareci, din PNȚ. Dar tot au rămas destui... Putem vorbi, la noi, scuză-mă că revin la această întrebare, dar tu m-ai provocat!, despre interesul tinerilor pentru trecutul apropiat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în realitate spre a putea fi ocolită de literatură. Interdependența psihofizică, accentul analizei pe expresia fiziologică a mișcărilor interioare sunt ideal servite de implicațiile fenomenului maladiv. În fine, viziunea degringoladei sociale, a degradării umane sub presiunea formelor urâtului găsește în mizeria fiziologică una dintre metaforele ei cele mai zguduitoare. Mai presus de orice premeditare, observația și investigarea atentă a psihologiilor din propria ambianță au îndreptat-o pe scriitoare spre constatări și mai ales spre ipostaze artistice ale căror conexiuni și semnificații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
noastră obișnuită, reușind să ne convingă că, deși privim derularea inversă, am aflat adevăratul înțeles. Here is no why (Aici nu există de ce) evocă ideea că lagărele nu au nicio scuză. Nu există motiv pentru atrocitățile comise. Ni se arată mizeria cruntă și cruzimea subumană și ni se recomandă să nu întrebăm de ce toate acestea. Pe cine am putea întreba? Pe erou, care, cum știm la acest moment, aproape s-a născut sub nazism, care a fost părtaș la masacru, chiar dacă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
noi înșine? Unde e mândria națională de altă dată? An Artist of the Floating World anticipează în parte The Remains of the Day, mai ales politic vorbind. În Rămășițele zilei, America privește cu îngăduință Anglia, ca pe un aliat în mizerie. În Artist al lumii plutitoare, America domină o Japonie cu capul plecat. Artistul îngenuncheat spre sacrificiu, artistul lumii plutitoare dispărute este Masuji Ono, fost pictor cu faimă în timpurile militariste de dinainte celui de-al Doilea Război Mondial, dezastru după
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]