6,948 matches
-
i cu modul de a g�ndi rom�nesc�. Cu toate acestea, atunci c�nd poli? ia secret? rom�n? i?a arestat ? i i? a torturat brutal pe studen? îi comuni? ți, Iorga a protestat prompt �mpotriva acestui fapt162. Rusia r? m�nea �ntotdeauna Rusia pentru Iorga. Dintre toate teritoriile noi, Basarabia se află �n cel mai mare pericol. Iorga �n? elegea acest lucru. Cum de puteau politică rom�neasc? ? i politicienii rom�ni s? aplice o politic? at�ț de prosteasc? �n Basarabia, permi? �nd acestui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Na? ionalist al Poporului, cu Iorga că pre? edinte, dar Argetoianu de? inea practic puterea 199. Mult mai promi?? toare ar fi putut fi negocierile pe care le? a purtat Iorga �n prim? vară lui 1923 cu Na? ionali? ții transilv? neni ai lui Maniu ? i ulterior cu Mihalache, ? eful Partidului ?? r? nesc. Iorga a manifestat �n 1919, ca purt? tor de cuv�nt al Adun? rîi, o mare simpatie fă?? de partidul lui Maniu. At�ț Maniu c�ț ? i Mihalache au �ncercat s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionalei Ro? îi). Pentru s? m?n? torismul lui Iorga, o asemenea evolu? ie nu avea nici un fel de precedente �organice, el neascunz�ndu?? i antipatia fă?? de ea. Dac? Iorga ar fi realizat �ns? unirea cu Na? ionali? ții transilv? neni ai lui Maniu ? i cu Partidul ?? r? nesc al lui Mihalache, alian? a aceasta ar fi devenit o for?? formidabil?! Ea ar fi putut contesta regimul liberal pe care Iorga �l ură at�ț de mult! �n prim? vară lui 1925, f? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ial? �. �n cele din urm? , la 22 iunie 1927, adev? ratul de? în? tor al puterii din Rom�nia, Ion I.�C.�Br? tianu, a redevenit prim? ministru. �n �Sistemul liberal� �ncepeau s? apar? �ns? fisuri grave. Sprijinul sistemului Br? tianu r? m�nea �n continuare Coroană. Regele Ferdinand a murit la 20 iulie 1927, la mai pu? în de o lun? dup? revenirea lui Br? tianu la putere. Iar la mai pu? în de patru luni dup? aceea, la 24 noiembrie 1927, �? i d
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la sf�r? ițul anilor �30 erau foarte greu de dovedit avantajele economice ale Cehoslovaciei, ale Rom�niei Mari ? i ale Iugoslaviei. Dac? existau avantaje pentru Imperiul Habsburgic, acest lucru nu era neap? raț valabil ? i pentru Ungaria istoric?. R? m�nea �n picioare argumentul privind drepturile istorice ale ungurilor asupra bazinului carpatic. Ast? zi, argumentul decisiv este autodeterminarea (cu toate c? hoț? r�rea Conferin? ei de la Yalta o punea �ntre paranteze). Totu? i, dac? ? inem cont de interpretarea tradi? ional? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
orice membru al cabinetului era obligat s? aib? cel pu? în trei genera? îi de str? mo? i rom�ni. Aceast? stipulare era clar �ndreptat? �mpotriva familiei Zelinschi. At�ț �n privin? a formei. C�ț prive? te principiile fundamentale, ea r? m�nea �n cea mai mare parte neschimbat?. Mizeria ?? r? nimii, care crea un tot mai numeros proletariat agrar, era aceea? i. Dar noile complexe industriale ? i IAR? ul (industria aeronautic? rom�n? pentru care fiecare rom�n pl? tea taxe de accize pe timbrele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
revenirea la vechea politic?: Iorga le garanta nerom�nilor drepturi propor? ional cu loialitatea lor fă?? de Rom�nia Mare. Rom�nia Mare avea dou? minorit?? i majore care �i f? ceau necazuri: ungurii ? i evreii. Iorga nu? i du? m?nea pe unguri �n m? sura �n care credea cea mai mare parte a lor (mai ales cei din Transilvania), ci numai pe cei din Ungaria istoric? , unde ungurii erau egali că num? r cu neungurii ? i conduceau Transilvania, �n ciuda majorit?? îi rom�ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Universalia, 2007). Recunoaștem aici spiritul lui Cehov, care considera că rolul unui artist este acela de a pune întrebări, nu de a răspunde la ele. Ca și întreg universul lui Caragiale, populat de întrebările marilor artiști: "De ce?", "Pentru ce?". De ce, nene Anghelache?... Prima scenă din camera cea albă dă cheia întregii stări de tensiune a filmului. Ură și iubire, pasiune, atitudini exteriorizat-violente și un joc senzorial-agresiv, alternând cu lungi momente de tăcere. Pitorescul care ucide pateticul este eliminat, împreună cu orice descriere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
amuzant la cinci ani, pentru părinți, nu va mai fi deloc amuzant când copilul crește și va continua să mintă. Este comună situația în care dacă sună telefonul, tata sau mama să spună copilului să ridice receptorul „iar dacă e nea Georgică, spune-i că nu-s acasă!”. Copilul de regulă răspunde la telefonul zicând: „A spus tata că nu-i acasă!”. Urmarea este de la sine înțeleasă! Trădarea copilului: să nu te ții de cuvânt în promisiunile făcute copilului, să dezvălui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui Culianu a fost ultimul joc al minții, în care chiar și asasinii se pare că au pierdut din vedere distincția dintre realitate și ficțiune". În marginea unei tragedii nu se face stil. Memento: cît de departe era drăguțul băiețică Nene pe care îl întîlneam, prin anii șaptezeci, pe Copou, schimbînd cu el vorbe oarecari de nenorocirea ce-l aștepta perfid-răbdătoare! 18 ianuarie Imnul fotbaliștilor noștri, la ultimul campionat mondial, suna: Noi sîntem români! (Să nu fi crezut ăia că sîntem
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ieri, de neamînate urgențe fiziologice, îl întreb, panicat, pe junele barman din Sărărie, unde e... mă rog... pissoir-ul. Deeeci, face el... Zi-i, dom'le, unde-i? îl întreb eu. Deeeci, reia el... De-mi vine să spun ca-n Nenea Iancu: Mersi, neică, mi-a trecut. 21 decembrie Parlamentul s-a umplut iar de figurile patibulare ale anilor nouăzeci, fiind, de altminteri, copie a lumii în care ne mișcăm, masa de manevră care, prin număr, a decis recenta derivă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pierdut din vigoare. Vedem imagini incredibile și nu prea cu susținători ai regelui bulgar Simeon II, cei care au și decis recent modificarea tranșantă a eșichierului politic la sud de Dunăre. Fie vorba între noi, niște mațe-fripte, coate-goale, vorba lui Nenea Iancu, niște ăia, pegra de totdeauna, vegetativii istoriei, hlizindu-se cu degetele-n V la aparate. În fond, avem și noi pegra noastră, nu prea diferită de-a "bulgăroilor cu ceafa groasă", numai că, se vede treaba, aceasta e blestemată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vremea cu discuții zadarnice politice; ambițioșii nu prea pot fi aici, de oare ce nu ezistă cine știe ce posturi și slujbe grase și strălucite în statele Elveției". După ce Wilhelm ăsta îi asigură pe cititori că "acum, cu nihiliștii (nifiliștii, vorba lui nenea Iancu, n.n.) ne-am mai liniștit", precizează: "Consiliul federal a luat măsuri înțelepte pentru ca sfîntul obicei de azil pe care Elveția l-a avut ca deviză fiind respectat, să se dea satisfacere și țărilor vecine, izgonindu-se criminalii politici ordinari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
artificializa și ce-a mai rămas natural în ființa ce se confruntă acum din ce în ce mai dramatic cu propria-i condiție. Ne e teamă că în schizofrenia generală a prospectorilor computerizați ai artei totul va aluneca treptat pe toboganul nihilismului. (Nihilistul lui nenea Iancu era un suav monșer pe lîngă cinicii și antipaticii noștri contemporani într-ale manipulării vizualului.) Cher a permis diabolicilor ei tehnicieni să-i artificializeze doar preț de un pasaj vocea, nu le-a îngăduit însă, inteligenta de ea, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
filat. Și mi-i și sete. (bea din sticlă împreună cu ceilalți, marcați de băutură) Va să zică eu sînt la rînd. Domnule, da parcă biroul nu l-a câștigat nimeni? Vecin 1: E liber. Vecin 4: E, atunci cer și biroul lui nenea decanu! Vecin 3: Plus bucătărie. Că și asta parcă e liberă. Vecin 1: Cu tot cu băbuță? (se prăpădesc de rîs) Plus decanu! Vecin 2: Ți-a intrat, hai? E, atunci plus... ghitaristul. Vecin 3: Ei, și-acu, dacă nu vi se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fost și persecutat politic... Octav: Nu mă mai miră nimic... Matei: Da, băiatu', am făcut și eu pușcărie... Octav: Săracu'! Cîți ani ai făcut? Matei: ...Vreo patrușcinci... Păi nu spui tu că toată țara a fost o mare pușcărie?! Octav: Nea Matei..., vino să te pup! Matei: Lasă pupăturile..., să mai luăm cîte o gură de whisky, urîte-s paharele astea de plastic... astea-s bune numai la sifon, hai, și să ne-ntoarcem la ale noastre; domnule, pe scurt, îți propun
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nevoie! Octav: Ei, acum e nevoie... mare nevoie... Ad-o-ncoace! (bea din sticlă) Marieta: Mai bine ia și mănîncă ceva... (scoate din sacoșă) Că pe stomacul gol... Octav: Ai dreptate, mamă... (mănîncă și bea; ceilalți îl privesc cu bănuială, cu rezerve) Nea Matei, dar mai am o condiție... Matei: Zi-i! Octav: Domnule, dacă tot mă fac patron de cavou... de bar... atunci vreau să fiu vînzătorul...! De acord? Matei: De acord... Eu mă ocup de marfă... Sigur... Foarte bine. Octav: Mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Aici se face comerț! Octav: Păi am spus eu altfel?! Matei: Lasă că știu eu ce gîndești! Octav: Nea Matei, matale ai venit aici să faci inventarul mărfurilor sau al gîndurilor?! Matei: Hai,lasă... Octav: Păi atunci să-l facem, nea Matei; stocul de gînduri e intact; am vîndut cîteva idei... Ha!... dar cu termenul de valabilitate expirat... Am primit și reclamații...! Păi ce faci, nu scrii?! Adică faci raportul din memorie?! Matei: Mai du-te dracului! O ții una și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de mîncare copiilor. Asta-i! Octav: Bravo, Nea Matei, bravo...! Matei: Și acum îți dau și ție... Octav: Bravo, Nea Matei, bravo...! Matei: Și dacă nu te superi, îi dau și lui maică-ta și lui taică-tu... Octav: Mulțumim, Nea Matei. (puțin cîntat) Mulțumim, Nea Matei, că ne ții pe toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
C-au pus ăștia niște impozite de ne-ndoaie. Octav: Te pomenești că ești nemulțumit...! Matei: Păi sînt. Că ăia barosanii au pus repede mîna pe caimac... l-au transformat în miliarde... Și pe noi pun biciul...! Octav: Care ăia..., Nea Matei?! Matei: Ăia! Octav: Păi cînd îți spuneam eu că foștii... au pus mîna pe putere și pe bani..., mi-ai spus că... Matei: Ce ți-am spus?! Ei, na, că mai știu eu ce ți-am spus! Ăia... ăilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pe putere și pe bani..., mi-ai spus că... Matei: Ce ți-am spus?! Ei, na, că mai știu eu ce ți-am spus! Ăia... ăilalți... dracu-i mai știe... că s-au amestecat... Octav: Deci nu-i prea bine, Nea Matei... Matei: Nu prea... Octav: Deci e cam rău, Nea Matei... Matei: ...Nu prea... Marieta: Vezi că te bagă în schemele alea ale lui... Fii atent! Matei: Lasă, domnule... Mă, cea mai a dracu' schemă e tot aia a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ce ți-am spus?! Ei, na, că mai știu eu ce ți-am spus! Ăia... ăilalți... dracu-i mai știe... că s-au amestecat... Octav: Deci nu-i prea bine, Nea Matei... Matei: Nu prea... Octav: Deci e cam rău, Nea Matei... Matei: ...Nu prea... Marieta: Vezi că te bagă în schemele alea ale lui... Fii atent! Matei: Lasă, domnule... Mă, cea mai a dracu' schemă e tot aia a lui Bulă care, cu degetu-n tîmplă, gîndea el... Domnule, zicea, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se-ntîmplă după revoluție e normal să fie așa..., că e bine așa... că nu se poate face nimic ca să fie altfel..., că trebuie să renunț... să mă dau cu lumea... Matei: Și bine-ai făcut! Octav: N-am făcut bine, Nea Matei... că m-am dat cu matale... și matale ești un căcat, Nea Matei... (Costache și Marieta, speriați, scot zgomote de uluială, dezaprobare, îngrijorare) Matei: Ascultă, măi neisprăvitule... măi... (îl ia de gît) Octav: (debarasîndu-se cu ușurință) Și pentru că ești
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
matale ești un căcat, Nea Matei... (Costache și Marieta, speriați, scot zgomote de uluială, dezaprobare, îngrijorare) Matei: Ascultă, măi neisprăvitule... măi... (îl ia de gît) Octav: (debarasîndu-se cu ușurință) Și pentru că ești un căcat, trebuie să curăț locul de matale, Nea Matei... Și ca să fac și eu măcar o dată o treabă bună, o să încep curățenia de aici... (aruncă spre Matei cu toate mărfurile expuse) Ține, Nea Matei. Numără-le... fă inventarul... (Costache și Marieta continuă să se alarmeze, să se vaite
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Octav: (debarasîndu-se cu ușurință) Și pentru că ești un căcat, trebuie să curăț locul de matale, Nea Matei... Și ca să fac și eu măcar o dată o treabă bună, o să încep curățenia de aici... (aruncă spre Matei cu toate mărfurile expuse) Ține, Nea Matei. Numără-le... fă inventarul... (Costache și Marieta continuă să se alarmeze, să se vaite, să strige...; Matei, bombardat cu lucrurile aruncate, speriat și neputincios, strigă: "O să dai de dracu'! O să le plătești!") Lasă c-ai să primești despăgubiri... Caz
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]