8,673 matches
-
de pâna la 6 m înălțime. Prima sală adăpostește un ghețar temporar. În partea finală galeria prezintă numeroase meandre și se reduce în dimensiuni până la câțiva zeci de centimetri, foarte greu de trecut. Galeria de acces se sfârșește în Cursul Nordic care în amonte se prezintă ca o galerie de dimensiuni medii întreruptă de câteva săli. În aval continuă la început sinuos și sfârșește într-un sifon impermeabil. O laterală fosilă frumos ornată depășește sifonul și interceptează iar activul debușând în
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
în următoarele câteva luni peste 2000 de avioane au efectuat asemenea atacuri. Când Japonia a devenit subiectul unor intense bombardamente strategice efectuate cu superfortărețele B-29, militarii japonezi au incercat utilizarea atacurilor suicidale împotriva acestei amenințări. Pe timpul iernii 1944-45 din emisfera nordică, IJAAF a format Regimentul Aerian 47, cunoscut și sub denumirea Unitatea Specială Shinten ("Shinten Seiku Ta"), la aerodromul Narimasu, Nerima Tokio, pentru a apăra Zona Metropolitană Tokio. Unitatea a fost echipată cu avioane de vânătoare Nakajima Ki-44 Shoki ("Tojo"), cu
Kamikaze () [Corola-website/Science/320448_a_321777]
-
Foch au trimis mesaj generalului Nogi, în care se ofereau să capituleze. Niciunul dintre ofițerii superiori ruși nu a fost consultat, și Smirnov și Tretiakov au fost indignați. Capitularea a fost acceptată și semnată la 5 ianuarie 1905 în suburbia nordică Shuishiying. Astfel, garnizoana rusească a fost luată prizonieră, iar civililor li s-a permis să plece, în timp ce ofițerii ruși au avut de ales între a fi luați și ei prizonieri și a fi eliberați sub cuvântul că nu vor mai
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]
-
are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare și o fereastră. În naosul ce are de asemenea formă dreptunghiulară, lumina pătrunde prin patru ferestre: două dispuse în peretele sudic și două dispuse simetric în peretele nordic. Absida altarului, ușor decroșată și de formă pentagonală, are două ferestre: una în axa absidei, către est, și alta în peretele sudic. Toate cele șapte ferestre ale bisericii au aceeași formă și aceleași dimensiuni, încheindu-se la partea superioară printr-
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 21 metri, pe malul estic al Lacului Cahul, pe malul vestic al Lacului Cartal și pe malul nordic al Dunării, în partea de sud a raionului Reni. El se află la o distanță de 24 km de orașul Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Cartal (în ), în acel an el fiind redenumit Orlîvka. În
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]
-
1886, pictorul N. Roteanu a pictat pereții interiori și bolțile în ulei, în stil neorenascentist. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, Biserica Talpalari a fost deposedată de averi. După demolarea Academiei Mihăilene în 1964, în apropierea zidului nordic al bisericii s-au construit blocuri înalte care au ascuns biserica. În anul 1954, după ce s-a demolat biserica filială cu hramul „Sf. Ilie” de pe strada Vasile Alecsandri nr. 9, ctitorită în jurul anului 1620 de către vel-logofătul Ionașcu Ghenghea, Biserica Talpalari
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
și altar. Pe latura sudică, au fost adăugate ulterior două pavilioane: unul la intrarea în pridvor și al doilea la intrarea în altar (cu rol de veșmântar și bibliotecă parohială), deasupra criptei. Pridvorul închis are o boltă semicirculară; în peretele nordic se află o ușă pe unde se urcă în cafas și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
în formă de semicalotă, cu o fereastră în axul estic. Iconografia bisericii este realizată în anul 1886 în stil neorenascentist de către pictorul N. Roteanu și cuprinde câteva tablouri de mari dimensiuni, remarcându-se scenele din pronaos: «Drumul Calvarului» (pe zidul nordic) și «Iisus judecat în fața lui Pilat» (pe zidul sudic). Catapeteasma din lemn, lucrată în stil baroc, este de o mare finețe artistică, fiind asemănătoare cu cea de la biserica Mănăstirii Sucevița. Ea are are colonade albe, ornamentate cu sculpturi de lemn
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
administrației de stat ajunsese cel mai departe. Principatele germane erau încă dominate de idei feudaliste și de lupta pentru putere. Spania și Portugalia urcaseră o treaptă în ierarhia lumii datorită descoperirilor geografice noi, la care jucaseră un rol important. Țările nordice, aflânduse la extremitatea Europei, au făcut cunoștință cu Renașterea mai târziu și în mai mică măsură. În deceniul al VI-lea al secolului al XVI-lea, germanul Johannes Gutenberg a descoperit arta tipografiei, mai întâi literele mobile și apoi cele
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
tragedii precum Romeo și Julieta (1595-1596), Iulius Caesar (1599), Hamlet (1601-1602), Regele Lear (1605) și Macbeth (1606); comedii precum Visul unei nopți de vară (1595-1596), Neguțătorul din Veneția (1596-1597), Mult zgomot pentru nimic (1598-1599) și Cum vă place (1599). Țările nordice aflându-se la marginea Europei, umanismul care începuse să-și facă apariția în restul Europei a fost frânat de către reforma protestantă. În Suedia și Danemarca, unde reforma era susținută de popor, ea a fost o inspirație pentru literatură, prin încurajarea
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
se sprijină pe bolta pronaosului și se află la etaj, sub acoperișul obișnuit, fără să se observe în exterior, ca la cele mai multe biserici. Această încăpere are șapte ferestre, dintre care șase sunt circulare (câte două pe latura sudică, vestică și nordică) și una încheiată în semicerc (în axa contraabsidei). O altă intrare se face printr-o ușă amplasată pe peretele sudic al absidei altarului. Catapeteasma este din lemn masiv, sculptată cu vrejuri și acante, fiind realizată odată cu biserica de către un zugrav
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
Haralambie, Teodor Stratilat și Mihail Sinador (Mihail al Sinadelor), aflate și astăzi spre cinstire în partea dreaptă a naosului , într-o cutie argintată cu inscripții grecești. În altar se păstra o bucățică din Crucea Mântuitorului. În exteriorul bisericii, lângă peretele nordic al pridvorului, se află o piatră funerară de marmură cu următoarea inscripție în limba română cu litere chirilice: ""Suptŭ această peatră odi[hnesc] robii lui Dumnezeu Hristodulo și [...] sa Despina cea întăi născută la anul 1805 mai 5 și săvărșit
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
biserică și a Teatrului Luceafărul (1977-1987), s-au efectuat lucrări de excavație în apropierea bisericii, găsindu-se rămășițele pământești a câtorva sute de oameni. Osemintele care proveneau din fostul cimitir al bisericii au fost înhumate în curtea bisericii, lângă gardul nordic, de către parohul Constantin Căliman, împreună cu alți credincioși. Mormântul a fost înconjurat cu un gard de fier vopsit în culoarea verde și are o cruce de fier pe care s-a amplasat o placă de tablă cu următoarea inscripție: ""În acest
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
Dunării, în Bugeac, în Basarabia. El se află în regiunea Odesa din sud-vestul Ucrainei, în apropiere de Delta Dunării. se află la granița a două raioane din regiunea Odesa: Ismail (partea de est) și Reni (partea de vest). Pe malul nordic al său se află satele Necrasovca-Nouă, Lărgeanca și Satu Nou. Este unul dintre cele mai mari limane naturale din Ucraina, având o suprafață de 82 km². Limanul are o formă neregulat circulară cu diametrul de aproximativ 20 km. Adâncimea medie
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
mici de legătură. Limanul Covurlui este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 65 km². Bazinul limanului are o formă circulară neregulată, cu diametrul de aproximativ 20 km. Malurile nordice, estice și vestice ale lacului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
Balș. Ea a avut o Epitropie separată, deși era considerată ca filială a Bisericii "Sf. Gheorghe" - Lozonschi. În decursul timpului, unii domnitori (mai ales cei din familia Mavrocordat) au făcut mai multe danii acestei biserici. În anul 1857, pe latura nordică a pronaosului, s-a construit un osuar pentru membrii familiei Balș. Aici au fost îngropate osemintele Bălșeștilor din mormintele aflate în cimitirul din jurul bisericii. În anul 1900 s-au adus din cimitir și opt pietre funerare ale unor membri ai
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
au fost îngropate osemintele Bălșeștilor din mormintele aflate în cimitirul din jurul bisericii. În anul 1900 s-au adus din cimitir și opt pietre funerare ale unor membri ai familiei Balș, acestea fiind încastrate în pereții interiori ai pridvorului. Pe peretele nordic al pridvorului sunt pietrele funerare ale următorilor: Emanoil Balș (+1812), Elena Rosetti (+1798), Teodor Balș (+1810) și Lupu Balș (+1782), iar pe peretele sudic ale următorilor se află o piatră mică cu inscripția ștearsă și pietrele funerare ale următorilor: Ana
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o boltă semicirculară. Altarul este depășit de naos tot printr-o arcadă care se profilează deasupra catapetesmei. În peretele nordic al altarului se află o nișă cu rol de proscomidiar. Printre obiectele de valoare pe care le posedă biserica sunt de menționat: În jurul bisericii a fost un cimitir parohial. În prezent s-au mai păstrat doar două morminte. În dreptul peretelui
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
al altarului se află o nișă cu rol de proscomidiar. Printre obiectele de valoare pe care le posedă biserica sunt de menționat: În jurul bisericii a fost un cimitir parohial. În prezent s-au mai păstrat doar două morminte. În dreptul peretelui nordic al edificiului se află mormântul preotului Constantin Pavelescu (1812-1870), prin stăruința căruia s-a construit lăcașul de cult. Pe piatra sa de mormânt se află următoarea inscripție: "Locul repausului etern a Corpului Economului CONSTANTIN PAVILESCU nescut la 1812 și sevârșitu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
este un șarpe veninos de mărime mijlocie, din familia "Viperidae", care este răspândit în Euroasia. Aria de răspândire este arealul cel mai nordic al viperelor, fiind singura viperă care poate fi întâlnită la nord de cercul polar. are o lungime între 50 - 70 cm, în cazuri de excepție putând atinge lungimea de 90 de cm. Cele mai mari exemplare au fost întâlnite în
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
multora dintre strămoșii lui Plantageneți. El însă practica sporturi dure și activități considerate bărbătești. Prestația de pe câmpul de luptă îl impresionase profund pe fratele lui, și astfel ajunsese mâna dreaptă a lui Edward. În anii 1480, Richard a apărat frontierele nordice ale Angliei. În 1482, Edward l-a însărcinat să conduca o armată în Scoția pentru a-l înlocui pe regele Iacob al III-lea cu ducele de Albany. Armata lui Richard a învins apărarea scoțiană și a ocupat capitala, Edinburgh
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
spre Leicester, punctul de adunare, chiar în acea noapte. Orașul York, fieful tradițional al familiei lui Richard, a cerut instrucțiuni regelui și, după ce a primit răspunsul după trei zile, a trimis 80 de oameni regelui. Simultan, Northumberland, al cărui teritoriu nordic era cel mai îndepărtat de Capitală, și-a adunat oamenii și i-a trimis la Leicester. Deși Londra era ținta sa, Henric nu s-a deplasat direct către oraș. După ce s-a odihnit la Shrewsbury, forțele sale s-au deplasat
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
bătăliei. În 1788, un localnic i-a arătat lui Hutton unul dintre izvoare ca fiind cel amintit de legendă. S-a construit apoi o structură din piatră peste acel punct, cu o inscripție: La nord-vest de dealul Ambion, dincolo de afluentul nordic al Sence-ului, Câmpul lui Richard este marcat de un drapel și o piatră memorială. Ridicat în 1973, situl a fost ales pe baza teoriei lui Williams. Biserica St James din Dadlington este singura structură din zonă asociată în mod cert
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
germană. După ce forțele germane aveau să fie suficient de uzate de defensiva sovietică, sovieticii aveau să-și folosească rezervele operaționale într-o contraofensivă care să distrugă primele linii germane. În bătălia de la Kursk, forțele germane au fost oprite pe sectorul nordic Oriol. În sud însă, formațiunile din "Wehrmacht" și "Waffen-SS" au reușit o pătrundere mai adâncă, apropiindu-se de Prohorovka. Armata Roșie a fost obligată să-și angajeze rezervele mai curând decât ar fi dorit. Ciocnirea de blindate care a urmat
Bătălia de la Prohorovka () [Corola-website/Science/322864_a_324193]
-
11 iulie. Fronturile sovietice erau pregătite acum să lanseze contraatacul. Planul germanilor la Prohorovka era de a continua cu planul general al campaniei "Citadela" obligând forțele defensive sovietice din sud să se deschidă și de a face joncțiunea cu ramura nordică a încercuirii la Kursk. Atacul a coincis cu un efort al "48 Panzerkorps" de a traversa râul Psiol către sud-vest. Gara Prohorovka era principala țintă a atacului. Se spera că ocuparea ei ar putea permite o pătrundere a Armatei a
Bătălia de la Prohorovka () [Corola-website/Science/322864_a_324193]