7,411 matches
-
știu unde mi-e caietul. Ridică glasul, dojenitor : Acum înțeleg. Când am făcut curat, după înmormântare, am aruncat din greșeală caietul. Și tu, scormonind prin gunoaie, după cum ți-e obiceiul, l-ai găsit. Așa este ? — Ai desenat vreodată un dragon orb ? spuse el, fără să ia în seamă întrebarea. Cosmina despături din nou hârtia și privi cu luare- aminte. — Pe ăsta nu l-am desenat eu. — Păstrează-l, e al tău. Asta ai gândit, nu-i așa ? Că trebuie să înțelegi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lumina din hol. De ce ar fi trebuit să îndrepte lumina veiozei spre trepte ? Mai ales după ce, minute în șir, o stinsese. — Ce vrei să spui ? Nu putea fi nimeni altcineva în casă, ușa era încuiată când am venit. — Dragonul e orb. Nimeni nu poate vedea în locul tău. Bărbatul care te-a adus cu mașina a așteptat câteva clipe după ce ai intrat și a plecat abia apoi. — Și ce-i cu asta ? — Ți-ai uitat poșeta în mașină, ți- amintești ? — Am avut
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-l cu palma deschisă, și, ce să vezi, din el a ieșit atâta praf, de parcă ar fi zăcut cu anii. Poate din cauză că s-a făcut curățenie, și-a spus fata, dar în camera ei nu intrase nimeni. Foaia cu dragonul orb se potrivise de parcă ar fi fost ruptă de acolo. Dar Cosmina nu mai desenă altul, căci începuse să se teamă de ei. Precauție inutilă, oricum, căci, așa cum se dovedise noaptea trecută, dragonii se conturau mai departe, ca o substanță radioactivă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nevoie de cercul de lumină al veiozei, ca de o colivie a spaimelor sale. Se opri în dreptul porții. Scoase de la piept un ghemotoc alb, îl mângâie cu podul palmei, până când, trezindu-se, dădu la iveală un căpșor care, pe jumătate orb, adulmecă aerul. Se aplecă atât cât putu peste gard și lăsă ghemotocul să cadă. Apoi privi cum dintr-însul ies niște proptele firave și lăbuțele de cățel o pornesc, cu un mers clătinat, spre pragul ușii și se încovrigă, scâncind
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai repede nu se poate. În față mergea orbul, cu pas măsurat și fruntea ridicată de parcă adulmeca aerul pâclos. Cu o mână ținea măciulia bastonului cu care își vestea pașii, lovind în caldarâm, cu cealaltă trăgea de frânghia căruțului. În urma orbului venea așadar trupul lui Coltuc, lipsit de alte încheieturi decât a gâtului, pe care-l răsucea, privind speriat într-o parte și în alta. Iar în urmă, Ologu, înfigându-și talpa în caldarâm, pentru a trage cârjele după el și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Venea apoi îngerul cu aripile chircite, pe scândura cu rulmenți huruind, și, la urmă, șchiopul, icnind șonticăit pentru fiecare zi a Facerii. — Trei pași, bordura ! strigă Coltuc. Nu mai trebui alt indiciu, căci mirosul grăsimii sfârâind pe grătar îi dădu orbului semn că ajunseseră. Costică deschise ușa cu cârja și intră cu spatele, înțepenind pentru ceilalți doi canaturile. Nu prea era lume la ora aia, cârciumarul se apro pie, îi privi cu oarecare dezgust, dar nu zise nimic. Nu părea surprins
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gemând. Lumea, și fără el, și nenumită, continua să existe... au mai apărut: Caius Dobrescu, Teză de doctorat Gabriela Adameșteanu, Întâlnirea (ediția a II-a) Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului Cătălin Dorian Florescu, Maseurul orb Petru Cimpoeșu, Simion liftnicul. Roman cu îngeri și moldoveni Gabriel Chifu, Relatare despre moartea mea sau Eseu despre singurătate Alexandru Vlad, Curcubeul dublu Nichita Danilov, Locomotiva Noimann Alexandru Ecovoiu, Cei trei copii-Mozart Ioan Groșan, Planeta Mediocrilor Petru Cimpoeșu, Nouă proze
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bune fără mine. Le-am spus miniștrilor mei că sunt gata să intru în eternitate în pace, indiferent de părerile lumii. Cu alte cuvinte, sunt ca o pasăre moartă căreia nu-i mai este teamă de apa fiartă. Am fost oarbă atunci când vederea mea era perfectă. Azi-dimineață mi-era greu să văd ce scriam, dar ochiul minții mele era limpede. Vopseaua franțuzească face o treabă excelentă din a-mi face părul să arate ca pe vremuri - negru ca noaptea de catifea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în jocul minții. Adevărul e că bărbații au nevoie de încurajare, indiferent cât de puternici ar părea că sunt, zice patroana. În timp ce se uită la o pictură erotică în care un bărbat privește intens sânii unei femei, patroana continuă: — Fii oarbă la înfățișarea și la obiceiurile sale. Încearcă, de asemenea, să-i ignori manierele. Fii pregătită. Se poate ca el să aibă trăsăturile unui panda, mirosul unui grajd, instrumentul său solar poate să fie mic precum o nucă ori prea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
albastru. Oamenii care ies din mormânt mă înconjoară. Ei se aliniază pentru a-mi aduce omagiul, înclinându-se și făcând plecăciuni. Fiecăruia îi ia minute întregi să își termine loviturile cu fruntea de pământ. Câțiva miniștri în vârstă sunt aproape orbi și le este greu să meargă. Nu vor să accepte să-i scuz și insită să execute întregul protocol. Nimeni nu întreabă dacă mi-e foame sau dacă sunt obosită. Temperatura începe să crească. Îmi este cald. Se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
domeniul respectiv și care cunosc toate nuanțele afacerilor. În topul acestor companii este una care deține locul de leader. Restul Întreprinderilor mai mici apar ca o verigă din Întregul lanț investițional și Îndeplinesc funțiile de tipul: distribuției, furnizării, intermedierii, Implementarea oarbă a unuia din aceste modele, fără de racordarea acestuia la specificul economiei naționale a țării, se va sconta cu un adevărat eșec. La sfîrșitul anilor '70 insulele Filipine au Încercat promovarea unei politici invetiționale bazate practic pe toate aspectele modelului japonez
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
declin a sănătății și capacității sale mintale, Stalin deținea totuși rolul suprem în orientarea politicii sovietice. Sub presiunea Moscovei, partidele satelite au fost obligate să se debaraseze de membrii lor suspectați de sentimente titoiste sau naționaliste. "Internaționalismul proletar", adică încrederea oarbă în Uniunea Sovietică, era testul supraviețuirii. Practic, politica aceasta însemna că orice comunist ridicat la putere și care avea influență în țara lui era sacrificat în favoarea celor care trăiseră în timpul războiului în Uniunea Sovietică sau erau apropiați de reprezentanții sovietici
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cărții lui Aimé-Martin, Despre educația mumelor de familii sau civilizația neamului omenesc prin femei, tradusă de I. D. Negulici și, adeseori, invocă o ordine absolută, perfectă, divină, care se înfăptuiește potrivit unui plan divin. N. Bălcescu nu consideră omul „un instrument orb al fatalității”, dar acțiunea omenească este supusă „legei absolute și universale a libertății și a științei, căutând realizarea în omenire a dreptății și a frăției...”. Neîndoielnic că introducerea providenței în explicarea fenomenelor istorice este - așa cum au observat mai toți cercetătorii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a priceput de minune să-mi găsească drept parteneri de dans tot soiul de netoți, care îmi pomeneau toți cât e de zăpușeală, de parcă eu aș fi fost înghețată, și cât de minunat e balul, de parcă eu aș fi fost oarbă"11. Neputându-se sluji de vorbire, tinerei domnișoare nu-i este îngăduit să se slujească nici măcar de privire. Într-un salon, recomanda contesa de Bradi, o autoritate în materie de conduită în societate, tânăra trebuie să se înfățișeze "plină de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se întâmpla să viseze la aceste flirturi, își amintește soția lui André Malraux, se simțea "sugrumată de groază". Însă această răzvrătire a Odettei, "oricât de simplă ar fi fost, o dezgusta mai puțin, dacă stătea să se gândească, decât supunerea oarbă a celorlalte colege". Iată de ce, deși Odette nu căuta să facă prozeliți, Clara și Lisbeth care se arătase inițial "dezgustată", au fost treptat "pătrunse de acest suflu al neîngrădirii". Calea deschisă de Odette s-a dovedit pentru Clara cu atât
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
proslăvește dragostea. Când Hugo ajunge în sfârșit s-o posede complet, tânăra femeie încearcă o imensă dezamăgire. Relațiile sexuale dintre cei doi se dovedesc dureroase pentru Anaïs, care-i reproșează soțului ei că este "sensibil în toate cele, dar complet orb în acest domeniu". La urma urmei, ce importanță are, cugetă totuși tânăra soție, care află în această căsnicie "un adăpost, un tihnit ascunziș întunecos și sigur". Hugo, care devenise între timp bancher în domeniul afacerilor, asigură toate necesitățile materiale, ceea ce
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi spulberă și cele din urmă iluzii. Când își dă seama ce ține în mână, tânăra scoate un "țipăt înfundat" și "se rostogolește de pe sofa de parcă i-ar fi aprins cineva un foc sub poponeț"... Ce neizbândă! Pradă unei furii oarbe, mânios că fusese victima unei asemenea "șarade", tânărului îi vine s-o "sfâșie pe ticăloasă", să pună mâna pe neprețuitul Degas agățat deasupra capetelor lor, "s-o învinețească în bătaie [...] și s-o silească să-l înghită". Cu trupul nimicit
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lipsite temporar de discernământ. În acestă ipoteză se înscriu cazurile de beție, hipnoză, somnambulism, mânie puternică. În soluționarea unei spețe Tribunalul Suceava 213 a anulat un act de vânzare-cumpărare a unui teren, ca fiind încheiat într-o stare de "mânie oarbă" (ab irito). b) Consimțământul trebuie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice. Această condiție decurge din esența actului juridic civil, care este manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice. Această condiție de valabilitate a consimțământului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
XX, mizele ideologice cu care sînt confruntați intelectualii români sînt acelea ale modernității. Dincolo de vorbele despre românism și specificul lui, de problema fundamentală a națiunii, dincolo de denunțările evreilor, ale socialiștilor și ale avangardelor decadente sau cosmopolite, trebuie văzută o frică oarbă de Revoluție și Internaționale. Reașezarea ordinii după 1907 a calmat: statul și-a dovedit soliditatea și a cîștigat în credibilitate. Dar primul război balcanic din 1912, apoi august 1914, provoacă o destabilizare, pe care puțini oameni politici o măsoară angajîndu-se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pașaportul produce stratificări sociale și chiar o anumită formă de șovinism, deoarece, ca urmare a unor acorduri bilaterale încheiate cu Israelul sau R.F.G., evreii și germanii obțin pînă la urmă pașapoarte pentru a emigra. Totul se datorează doar unei legislații oarbe, obtuze și, îndrăznesc s-o spun, antipatriotice. Frica de mișcare, teama că oamenii vor fi contaminați de realitate sau de mentalități străine, de propaganda "inversă", iată rațiunile pentru care puterea limitează atît cît poate (și poate) plecările. Și totuși, oamenii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o adevărată instituție națională. Securitatea îl supraveghează dar îl lasă în pace. Noica lucrează în afara politicii. Filosofia lui nu aduce atingere națiunii. Pelerinii de la Păltiniș merg spre asceză și nu spre militantism, pe care Noica îl disprețuiește și-l consideră orb. Noica nu cheamă la ruptură, iar lucrarea sa ajută la cufundarea fără revoltă în iarna românească, trăită pe atunci ca o încercare trecătoare. Fenomenul Noica izola într-un particularism prea plin de el însuși pentru a mai ceda în fața elanurilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un teritoriu al feminității - trei femei din familia Hanaoka se sting subit, afectate de boli icurabile, în fața cărora talentul tânărului doctor se dovedește inutil. Adevărata eroină ajunge să fie Kae, care își pierde fiica și, într-un mod tragic, rămâne oarbă în urma experimentului anesteziei. Cu toate acestea, naște încă doi copii, își susține până la capăt soțul, se retrage într-o anexă a casei, devenită clinică și loc de pelerinaj al bolnavilor din întreg ținutul și se stinge discret, lăsând în urma ei
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o stranie înlănțuire de fapte ce va afecta, în cercuri concentrice, oameni din cele mai diverse sfere sociale, atingând, tangențial, și existența țarului însuși.. Autorul invocă, prin avalanșa de întâmplări dramatice provocate de nefericita inițiativă a celor doi școlari, forța oarbă ce echilibrează sau dezechilibrează lumea, impulsul ordonator ce asigură, în conștiința tradiției, balanța necesară dintre bine și rău. Distincția dintre pozitiv și negativ este aici variabilă, fiecare dintre cele două elemente împrumutând nuanțele celuilalt. Cuponul fals este un text captivant
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a avea măsura gravă a consecințelor. Epuizat de gelozii și bănuieli, pictorul o urmărește maniacal pe cea despre care credea că e singura ființă ce-l poate înțelege. Nebunia lui Castel se lovește însă de un personaj impenetrabil - Allende, soțul orb al Maríei, prezență stranie ce se integrează unui veritabil complex al orbirii în literatura lui Sabato. Viața Maríei, cu toate petele ei obscure, devine rapid sursa unei angoase sufocante, a cărei rezolvare presupune traversarea ireversibilă a unei limite ultime - crima
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu convingeri ferme, relaxat, blând, lipsit de prejudecăți, grijuliu, demn de încredere, viguros, musculos - un tovarăș și, în același timp, un conducător". În termenii lui Roth, acesată descriere conține toate elementele necesare plasării personajului în orizontul catastrofei, al unui destin orb și nedrept ce-i va mutila bunele intenții și îi va întoarce toate calitățile pe dos, transformându-le în handicapuri. Comparația cu eroul Pastoralei americane, considerată de mulți dintre criticii și cititorii lui Roth romanul său deplin, derivă firesc din
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]