7,505 matches
-
donație regele spune că locuitorii acestei comune "să se bucure de toate drepturile pe care le au locuitorii Clujului". Aici se înșiră de asemenea și din ce anume se compun acele proprietăți: pământuri arătoare, lucrate și neluvrate, din ogoare, livezi, pășuni, fânețe, păduri, vii, podgorii, dealuri, văi, ape și râuri, piscine, locuri de pescuit și mori. În următoarele secole posesiunea Feiurdului se schimbă des. Printre proprietari amintim: văduva lui Toma Sombori fiica lui Ioan Bathori, și fetele lui Ladislau Bathori; primarul
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
Pentru 1,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Potențialul turistic al zonei a crescut în ultimii ani datorită faptului că Mărișelul a fost declarat localitate rurală ecologică (produse alimentare, pășuni și păduri ecologice) precum și datorită existenței unor arii protejate. De interes turistic deosebit sunt zonele: Împrejurimile Mărișelului alături de Munții Apuseni, prin diversitatea lor oferă diverse posibilități de drumeții și petrecere a timpului liber. De asemenea, oferă posibilitatea de a descoperi
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
vițeilor. Furajele pentru animale erau adunate cu grijă, chiar și din locurile greu accesibile. Nici un răzor nu rămânea necosit. Terenul pentru fânațe era curățat și îngrășat cu gunoi de grajd în fiecare primăvară. Vara vitele se pășunau în comun pe pășunea comunală, ca și în prezent. Comerțul ambulant are o veche tradiție și a fost practicat cu succes de majoritatea sătenilor. Mănașturenii și-au adaptat oferta de mărfuri în funcție de cerere. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ei comercializau brazi de
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
partea carosabilă 7,5m X 2, fundația este din piatră spartă. În zona Șesul de Sus-Chișter este un pod cu 15 piloni. Suprafața satului este de 1586 ha, dintre care 1155 ha proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443 ha pășuni, 261 ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
de Sus a fost descoperită în 28 mai 1939 de către botanistul Nyárády Antal, un exemplar unicat de Hieracium X auriculoides Lang. var. lapathum Nyar, plantă erbacee cu flori galbene-purpurii și cu frunze mici, acoperite cu peri lungi, care crește pe pășuni și fânețe naturale, se păstrează în colecțiile Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu, în Herbarul Nyárády. Altitudinea medie este de 400 m. Vatra satului se prezintă ca o depresiune. Există mai multe străzi: Principală sau Mare, Mică, Morii, Florilor, Urușagului
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren arabil: 414,08 ha, teren arabil în repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu cereale: 270, 09 ha, grâu: 15,05 ha, secară: 1,48 ha, orz: 51,90 ha, orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
cu pește și unde se practică pescuitul sportiv. De asemenea deține o rezervație florala unică în Europa, respectiv o biserică construită în sec.XIII, declarată monument istoric și o alta biserică din sec.XVII. Pe raza comunei se află numeroase pășuni și păduri care permit atât posibilitatea dezvoltării de ferme zootehnice cât și organizarea de drumeții specifice turismului rural. Satul Suatu se află în partea se sud-est a județului Cluj, la 36 km. de Cluj-Napoca. Se învecinează la nord cu Căianu
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
furnizate de către Direcția județeană de statistică Cluj, comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafata agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafață arabila este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă grădini. Pășunile au o suprafata totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate în partea de nord - est a satului și a celor din Aruncuta, înființarea
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
este o largă zonă depresionară care depășește hotarul satului. În zonă predomină solurile brune de pădure, dispuse în mari platouri cu deschidere mai mare spre sud-vest, ce oferă condiții bune pentru cultura vegetală. Satul dispune totodată de mari suprafețe de pășune pentru creșterea animalelor, cât și resurse importante de apă potabilă. Clima este boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în iulie și prima jumătate a lunii august circa 28°-30 °C. Vânturile în
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Buzău și Nicolae Rusu, mare proprietar tot acolo, au cumpărat împreună de la contele Mikes Benedek, moșia Barcani (în Sacuime), dimpreună cu așezămintele fabricii de sticlă deacolo, cu prețul de 110.000 florini. Moșia constă din 4-5000 jugăre de pădure și pășune". În timpul primului război mondial, pr. Gheorghe Burlea din Barcani-Covasna, a fost închis în perioada 23 octombrie decembrie 1915. Fiind învinuit de spionaj, a fost arestat din nou în decembrie 1916 și închis 7 luni la Brașov și 7 luni la
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
în 19 dec.1760) Icoana Deisis - pictată de Ștefan Zugravu din Rășinari, pictură aflată în prezent la Muzeul Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca . Hartă indică că, în acea perioadă, există în sat un singur podeț care permitea accesul spre pădurea și pășunea din estul satului. Drumurile sunt orientate spre Comitatul Cojocna, sătul fiind inclus în structura administrativă a acesteia. Analiza Hârtii Iosefine, completată de informațiile statistice ale secolului al XVII-lea și perioada următoare, scoate în evidență faptul că satul a început
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Suprafața de teren arabil de circa 1200 hectare, reprezintă o resursă importantă pentru viitor, la care se adaugă circa 50 hectare pregătite pentru cultura vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit, Coasta, La pădure și Dos) cu o suprafață totală de circa 250 hectare, care asigură pășunatul necesar la circa 2500 ovine și 500-600 cornute mari. În perioada 1700-1920 la nivelul satului au existat 3 mari ferme, din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în care - dupa reținerea cotelor - abia dacă mai rămânea grâu sau porumb pentru sămânță " povestește M.T de 88 de ani. Fiindcă cei înscriși în Tovărășie au avut pământ puțin, aceștia au intrat în proprietatea obșteasca a satului, respectiv în pășunea satului din Contenit și au arăt circa 20 hectare { din totalul de 110 hectare }, în partea de est, tarlau 53, parcela A -3039 {vezi hartă topografica } mărindu - și astfel " capitalul ". De asemenea, au început să taie brazii din cimitirul nobiliar
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
eficient pentru acea perioadă, în sensul că laptele de vacă era prelucrat și transformat în smântână, CAP -ul avînd în dotare aparatură specifică ,iar cel de ovine era prelucrat în telemea direct de către ciobani .La stana din afara satului, aflată pe pășune, cei trei ciobani preparau telemea din laptele obținut, pe care o păstrau câte-va zile în apă sărată { saramura era preparată și verificată cu ajutorul unui ou de găină. Dacă acesta plutea deasupra apei înseamnă că apa era suficient de sărată
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari. Astfel, prin terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha) și pomicole (64 ha). În afară de acestea, pe teritoriul comunei mai apar zone împădurite (567 ha), ce contribuie la formarea topoclimatului local. Solul aluvionar din zona de luncă și de pe terasele inferioare este favorabil
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
pin, brad, salcâm și altele. Suprafețele de teren arabil s-au extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha, iar în anul 2002 la 4076 ha, din care 2995 ha teren arabil, 313 ha vie, 245 ha pășuni și 523 ha neagricole. Solurile sunt cernoziomuri levigate, soluri brune aluviale, frecvent gleizate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipovu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
ridicată vizavi de palatul prezidențial din piața centrală a noii capitale kazahe, Astana. Gumiliov a încercat să explice valurile de migrații ale nomazilor Eurasiei prin influența factorilor geografici, așa cum erau variațiile anuale ale radiației solare, care ar fi determinat suprafața pășunilor disponibile pentru pășunatul șeptelului. Conform acestor teorii, când pășunile de stepă se reduceau drastic, nomazii din Asia Centrală se strămutau în regiuni mai prielnice din Europa și China. Pentru a descrie modul în care ideile sale se aplică la evoluția etnosurilor
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]
-
noii capitale kazahe, Astana. Gumiliov a încercat să explice valurile de migrații ale nomazilor Eurasiei prin influența factorilor geografici, așa cum erau variațiile anuale ale radiației solare, care ar fi determinat suprafața pășunilor disponibile pentru pășunatul șeptelului. Conform acestor teorii, când pășunile de stepă se reduceau drastic, nomazii din Asia Centrală se strămutau în regiuni mai prielnice din Europa și China. Pentru a descrie modul în care ideile sale se aplică la evoluția etnosurilor, Gumiliov a introdus conceptul de "pasionaritate", explicat ca nivel
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]
-
ceea ce reprezintă aproximativ 0,676% din suprafața totală a județului Gorj. Primele atestări documentare în documentele vremii la 1438 menționau ca fratii Dan, Dragomir, Patru și Cornea fii lui Stoian și Stanca Sârbu aveau în stăpânire muntele Bărbat folosit pentru pășune, fiind moșneni ai ținutului Bărbătești Începând din sec.XV Muntele Bărbat și Poiana Cucului este efectiv stăpânit de toți locuitorii din Bărbătești, dându-l în arendă ciobanilor crescători de oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
era pus lanțul de la vatră. Și acestea au dispărut în timp. Satele Covei și Boureni nu apar în harta austriacului Schwantz, executată în 1722 și nici în cea a lui Specht, din 1790, teritoriul acestora fiind marcat ca fâneață și pășune.Prima mențiune istorică sigură a satului Covei este catagrafia Doljului, din 1837, în care apare ca un sat mic, de moșneni, cu numai 63 de familii. Socotind o medie de 5 persoane de familie, reiese că atunci erau vreo 300
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Cătane, cu ă ,cuvântul catane, cu a, însemnând în limba română veche fiare sălbatice carnivore, de la latinescul cattus - pisică. Prin anii 20-30 ai secolului XX în împrejurimile Coveiului au bântuit și ceva tâlhari de drumul mare, care furau vitele de la pășune și-i jefuiau pe drumeții întârziați.Se pare că stăteau ascunși mai ales în pădurea Băileștilor. Oamenii mai bogați nu plecau la drum fără revolver sau pușcă. Se zice că tâlharii respectivi au tăiat o bucată de carne dintr-o
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Sus, Ceplea, Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comună este amplasată de-a lungul șoselei DN66, în sudul județului Gorj. Suprafață comunei este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11 localități și a rezultat în urma reorganizării teritoriale din anul 1968.Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru, Piscuri
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
Satul de Vacanță Vârtop, sectoare reprezentate de firme private (prelucrarea lemnului, materiale de construcții, industrie alimentară-panificație). miniatură Datorită profilului sau minier, precum și a condițiilor naturale puțin favorabile, orașul Nucet are o agricultură slab dezvoltată. Aceasta este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată datorită tradiției locuitorilor în acest domeniu. Agricultură este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
o agricultură slab dezvoltată. Aceasta este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată datorită tradiției locuitorilor în acest domeniu. Agricultură este reprezentată mai ales prin pășuni și fânețe, ceea ce denotă că în centrul agriculturii, creșterea animalelor (bovine și ovine) ocupă locul de frunte.Suprafața arabila reprezintă o mică parte din totalul suprafeței agricole (5,56%) și reprezintă rareori parcele mari cultivate și mai mult grădini ale
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]