7,104 matches
-
Și măcar că fiul său îl încredința că soarele îi arsese fețișoara și vântul îi bătuse perișorul, împăratului tot nu-i venea să crează." (Petre Ispirescu, Cele trei rodii) (c) "Așa sunt feciorii de împărat! Oricât de în drag și-ar păzi nevestele și oricât de-a dor ar aștepta să-și vadă feții, când aud de bătaie, li se zvârcolește inima în trup, li se frământă creierii în cap, li se împăienjenesc ochii... lasă nevastă și feți în grija Domnului și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c) "Erau patru vechi prieteni. Vechi de când băiețelul trecuse pentru prima oară pragul casei pe piciorușele lui
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi somnoroși. Este la Zâna Zorilor o fântână. Cine bea din apa ei, acela înflorește ca trandafirul și ca viorelele. Să-mi aduci un ulcior din această apă... Lucrul e greu! Ce e drept e drept! Împărăția Zânei Zorilor e păzită de fel de fel de fiare și zmei îngrozitori. Să-ți spun însă ceva și să-ți dau un lucru. După ce vorbi așa, Sfânta Vineri se duse la un scrin ferecat din toate părțile și scoase din el un fluieraș
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
le mulțămi pentru iubire și credință și-i trimise în lume, ca să meargă să facă fiecare după capul și priceperea sa. Numai doi lei, doi zmei, doi balauri și tot atâția năzdrăvani opri la sine, ca să fie cine să-i păzească puntea. Trimise toate zânele în grădină și lăsă, ca să nu intre-n curte până ce nu o vor vedea pe ea senină; lăsă ca florile să miroasă d-aici înainte un miros, care îmbată orice ființă omenească, ca vânturile să se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Părintelui abate Bruno Marin, cu mulțumirea ce izvorăște nu atât din faptul că suntem perfecți, ci din dorința de a fi fericiți, pe care el a tălmăcit-o și a păzit-o cu discreție și statornicie. PREFAȚĂ Dintr-o mănăstire minusculă, am primit o carte despre viața consacrată, viață ce sute de mii de bărbați și femei, răspândiți în lume, în forme destul de diferite, o trăiesc zi de zi, dăruindu-se
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
nu spună străinul care s-a alipit de Domnul: „Domnul m-a separat de poporul său” și nici eunucul să nu zică: „Iată, eu sunt un copac uscat!”» (Is 56,3). Și același profet continuă cu o promisiune: «Eunucilor care păzesc sabaturile mele, care aleg ceea ce-mi place mie și care țin cu tărie alianța mea, le voi da în casa mea și între zidurile mele un loc și un nume mai bun decât al fiilor și al fiicelor, le
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
descendența lui? Căci viața lui a fost luată de pe pământ» (Fap 8,32-33). Acest fragment din Faptele Apostolilor se situează între martiriul lui Ștefan și vocația lui Saul. Martiriul lui Ștefan se încheie cu imaginea plastică a acestui tânăr care păzește mantiile celor care-l lapidează pe Ștefan. În alte cuvinte: Saul nu l-a lapidat pe Ștefan, ci doar a privit, având grijă de mantiile celor ce îl lapidau pe acesta. Între lapidarea lui Ștefan și chemarea lui Saul pe
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
sentimentele» (Fil 2,5) și atitudinile unicului model care este Domnul Isus și, eventual, ar trebui să ne aruncăm fără parașută. Lăsând la o parte metafora, ce sens ar mai avea să renunțăm la toate dacă am continua să ne păzim spatele? DE LA MORTIFICARE LA TEMPERARE În Cartea Apocalipsei nu se vorbește de fecioare, ci de «feciorelnici», la masculin, fiind incluși atât bărbații, cât și femeile: «Aceștia sunt cei care nu s-au întinat cu femei, căci sunt feciorelnici. Aceștia îl
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
atunci când trăim o viață asemănătoare cu cea a laicilor ori a membrilor ierarhiei. Provocarea este aceea de a asuma o atitudine mai degrabă de mediere și de compromitere, decât o atitudine poruncitoare și magisterială; într-un cuvânt, trebuie să ne păzim de ispita clericalismului, ispită ce a fost reliefată și dezaprobată de papa Francisc. Prin urmare, una dintre datoriile specifice consacraților este aceea de a menține vie amintirea botezului în laici și în cei ce fac parte din ierarhie, pentru a
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Ordinelor etc. Însă relația dintre consacrați și laici, ca și aceea cu clericii, este mult mai delicată în zilele noastre, întrucât conștiința demnității și a plinătății vieții laicale, recunoscută de Conciliu și întărită de Gaudium et spes, trebuie să fie păzită și cultivată cu rigurozitate. Deoarece în trecut viața consacrată era considerată o «stare de perfecțiune», era limpede că destoinicia vieții creștine a unui laic depindea de apropierea de stilul de viață al consacraților și de împărtășirea, cel puțin în parte
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cu răbdare și tenacitate drăcească, pălăria latinității neamului român, bolborosită de unii în amestecul unor informații foarte subțiri falsificate și răstălmăcite după vrerea lor. În secolul XlX povestioara a fost împopoțonată cu sulimanuri pariziene iar de atunci vătafi năimiți o păzesc cu mare rîvnă și înverșunare să nu vină vreun cutezător prea curios să se uite pe dedesupturi și să vadă ce nu trebuie văzut. Pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și în secolul l și ll al erei noastre, fiind amintită de către Saul/Pavel în Galatieni 6,12-13: ,,Toți cei ce umblă după plăcerea oamenilor, vă silesc să primiți tăierea împrejur... Căci nici ei care au primit tăierea împrejur, nu păzesc Tora; ci voiesc doar ca voi să primiți tăierea împrejur, pentru ca să se laude ei cu trupul vostru.” Cu cosoiul la înde-mînă după cum arată și citatul de mai sus, bandele de mozaici, care deveniseră după anul 98 a treia națiune constitutivă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rea. Anul trecut s-au cercetat făpturile de pe cer și s-a prevestit pentru anul acesta un rău puternic. Privește malul(digul) datorită că-ruia torentul s-a revărsat. Nu a sosit acolo zvîrcolindu-se ca un pește în plasă. Fe-meia care păzea pînza a văzut cum această pleavă de cînepă(ceată de răi) alerga cu pași mari peste ghil purtîndu-se ca niște smintiți. Ca să fim toți siguri, repede au venit ostașii adunați în tabără să cerceteze. Cum aceste secături nu-și cereau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
conducătorul Maico”. Avea acest Maico relații foarte bune cu toate neamurile ari-minilor și ținea după datină o sărbătoare anuală la care petreceau împreună. Cetatea Enisala era o construcție solidă cu două turnuri iar în față erau încă două turnuri ca-re păzeau intrarea. Pe medalion este imortalizat și portretul din profil al conducă- torului. De reținut faptul că mesagerul lui Maico a fost Ene dacul, arătînd că de atunci existau formele de structură socială pe zone geografice: rumunii cu dage balo în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Barba și pletele lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir. Paloșul lor tăios biruie orișice drept. Largii nădragi și cojocul de ger îi păzesc anevoie. Iar fiorosul lor chip e acoperit de lung păr. Doar la puțini mai găsești vreo urmă de limbă grecească, Schimonosită și ea de al barbarului glas. Printre norodul de aici nu se află nici unul să poată Spune în graiul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să lucre pămîntul; sărmanul Ară c-o mînă pe plug și cu cealaltă pe arc, Cîntă-ncoifat pe-al său nai, ce-i lipit doar cu smoală, păstorul Și de războaie se tem oile-aici nu de lup. Zidul acesta ne păzește și chiar între noi ducem teama Liftei barbare de-aici amestecate cu greci, Căci locuiesc împreună cu noi de-a valma barbarii, Care în oraș stăpînesc cele mai multe clădiri. .................................................. Chiar și acei pe care îi crezi că-s de viță grecească, în Loc de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ideile care ghidează societatea sunt cele ale conducătorilor, chiar dacă, la nivel simbolic, supușii își pot pune la punct mecanisme de apărare. Comunitarismul, de pildă, vizează să scoată un grup social sau o "societate" din mediul său istoric și să le păzească de ansamblul care le conține, adică de stat, acuzat de asimilaționism. În luările de poziție feministe, se găsesc două direcții distincte; una afirmă specificitatea unui gen feminin care are dreptul la diferență și contestă valorile masculine; cealaltă, exemplificată de Judith
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
anchetatorilor și a închisorilor, ca șeful Siguranței, care îi împroașcă pe cei anchetați cu „josnice invective”, ca femeia-gardian, care cronometra până și timpul cât stăteau la toaletă deținutele, cât și oameni adevărați, ca sergentul de poliție care, înțelegând pe cine păzea, „a început să plângă și printre suspine îi deslușeai disperarea”. Mânată de devotament și dragoste, eroina cărții își caută soțul la Caracal, Pitești, București, Canal, Capul Midia, Poarta Albă, face investigații repetate, chinuitoare. Când, în sfârșit, îl revede, are cumplita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
în 1861. A doua zi, l-am chemat din nou. Aveam cu mine carnetele australiene și am încercat o altă abordare. I-am istorisit propria lui poveste. Erai în grădina guvernatorului, aveai doar o bucată de pînză în jurul coapselor, erai păzit de doi soldați. Un grup de domni a venit să te studieze și ți-au vorbit în diferite limbi... Această povestire, pe care la timpul potrivit v-am relatat-o cu toate detaliile de care îmi aminteam, l-a uluit
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
deloc imposibil ca acei cumpărători de fier, compatrioții și dușmanii mei, să nu ia prea bine figura asta și, în loc să se lase uciși, să mă ucidă ei pe mine. Apoi, chiar dacă iau cu mine toți servitorii mei, nu am putea păzi toate trecătorile. În sfârșit, procedeul mă va costa foarte scump, mai scump decât valorează rezultatul. Domnul Prohibant era pe cale să se resemneze cu tristețe că nu este decât la fel de liber ca toată lumea, când o dâră de lumină îi atinse creierul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a construi o colibă în Algeria, fără a menționa că îți voi lua o sută de parale în plus în fiecare an pentru a întreține aici un colon și alți o sută de franci pentru a întreține un general care păzește un soldat etc.; mi se pare că-l aud pe săracul Jacques strigând: "Acest regim legal seamănă foarte puternic cu regimul pădurii din Bondy!12". Și cum statul prevede obiecția aceasta, ce va face? Amestecă toate lucrurile, face să pară
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
-l ruineze în spirite și să-l șteargă complet din legile noastre. Cu siguranță, dacă nu am fi urmărit decât o modificare imediată a tarifelor, dacă am fi fost, cum s-a pretins, agenții anumitor interese comerciale, ne-am fi păzit să înscriem pe drapelul nostru un cuvânt care implică un principiu. Credeți că nu am presimțit obstacolele pe care ni le-ar ridica această declarație de război la adresa injustiției? Nu știam eu foarte bine că ocolind, ascunzând, acoperind jumătate din
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest caz îl voi copleși cu reclamații și cereri, atât timp cât voi vedea un om mai bogat decât mine pe suprafața țării. Nu vă va asculta, mi se răspunde, căci dacă vă va asculta asta ar însemna Comunism și el se păzește să uite că misiunea sa este de a garanta proprietățile, nu de a le nivela. Ce dezordine, ce confuzie în fapte! Și cum ați vrea dumneavoastră să nu rezulte din aceasta dezordine și confuzie în idei? Veți combate mult și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
relele care mâhnesc umanitatea provin nu din legile naturii, ci din infracțiunile pe care oamenii, în ignoranța sau în perversitatea lor, le-au comis față de aceste legi; dorea să dezvolte, motivând-o, admirabila apoftegmă a lui Quesnay: "Trebuie să ne păzim foarte atent să atribuim legilor fizice relele care sunt justa și inevitabila pedeapsă pentru violarea însăși ordinii acestor legi, instituite pentru a face binele". Din nefericire, nu a avut timp să își încheie opera. Moartea a chemat la ea această
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și complexitatea realității. Această neîncredere în privința limbajului este evidențiată de Rilke în următoarele versuri: Mi-e frică de limbajul oamenilor Ei spun totul cu prea multă claritate: Acesta se numește câine, aceea-casă Și iată începutul, dincolo sfârșitul[...] Vreau să mă păzesc, să mă apăr, să rămân în depărtare. Dacă ascult fascinat lucrurile cântând Voi le atingeți și devin pietrificate, fără voce. Îmi omorâți lucrurile. Chiar dacă resimțim insuficiența cuvintelor în raportarea la un „dincolo de limbaj”, totuși, ele sunt inevitabil indispensabile, medierea discursivă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]