15,863 matches
-
Bărbuț, publicat în 1990 și înregistrînd aproape 11.000 de cuvinte. Nu, nu toate sînt de neînțeles pentru un „român”, dar sînt multe care te pun în încurcătură. Ce-mi veni cu această înscenare de hendiri bendiri ? Nimic grav, apărătorii patriei pot să stea liniștiți ! Nu vreau să promovez un soi de „dicționar franco-québécois”, de genul celui care i-a scos din sărite pe francofonii din Québec, și nici nu intenționez să militez pentru o „Oltenie liberă” sau alt soi de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a tuturor, și nu putem să o delegăm pur și simplu și integral „factorilor în drept” ! Poate că, în aceste condiții, Uniunea Europeană ar trebui să lanseze următorul anunț global : Societate multiculturală în criză caută traineri competenți ! Sau poate „cetățeni competenți” ?... Patria olfactivă Ne plimbam de cîteva ore prin Gubbio, în sus și în jos, pe străduțele pietruite, printre casele mici de piatră, pînă sus, la palatul ducal înfipt pe stînca lui, de unde domina întreaga vale. Eram, ca de obicei, fascinat de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aș fi umplut o lipsă din ființa mea, ajungeam însă totdeauna la o saturație și la sentimentul că nu acesta este locul meu. Fascinația stranietății redevenea străinătate. De data aceasta, lîngă bradul din Spoleto, mi-am descoperit rădăcinile olfactive ale patriei. Mirosea a lemn, ca acasă, ca în copilărie... Nu-mi era dor de țară, nu îmi displăcea Italia și nu eram bîntuit de nici un fel de melancolii. M-am așezat însă la rădăcina bradului și am respirat fericit. Doar după
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai înseamnă pentru ea acasă : „Acasă, primăvara miroase, are culoare, este senzitivă și ține suficient de mult cît să te îndrăgostești, să te dezîndrăgostești și apoi iar să te îndrăgostești”. În rest... „acasă” e la Montréal. Există, se pare, o patrie olfactivă. Sau poate, mai corect, o matrie... Instituția isprăvniciei la români După integrarea noastră europeană, parcă toată lumea a intrat în panică identitară : care e identitatea noastră ? care sînt valorile românului ? are românu’ caracter ?, și cîte și mai cîte astfel de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
priceapă chiar și oamenii politici - că nu am avut și nu avem încă o politică agricolă coerentă și consecventă. Și că lipsa cronică a unui model agricol a devenit de acum geografie, adică și-a înscris deja consecințele pe solul patriei ! Ele continuă să fie greu de perceput din birourile oamenilor politici, dar sînt ușor vizibile din satelit... Cultură și agricultură Prin natura ei, Dilema se ocupă de cultură, și nu de agricultură. Cîteodată însă, acestea nu sînt chiar atît de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să mă lasați să mor... bou ! Să fiu lăsat, adică, să-mi rumeg îndelung ideile, după ce le-am păscut și eu, cum m-am priceput și pe unde s-a nimerit. După care să mă înham din nou la jugul patriei și să trag cum pot și cît mai pot. Muncile cîmpului nu au fost făcute niciodată cu tauri comunali... Lecția de istorie Mi-a fost dat să citesc zilele acestea o excelentă teză de doctorat. Tema era de istorie a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în schimb, să construim o unitate de monolit în jurul... anti comunismului. În așteptarea unei istorii recente și abia plecă și Herta... Ce mai freamăt, ce mai zbucium !... Dar de ce s-au alertat oare atît de mult oștenii de elită ai patriei ? Ce i-a pus pe picior de război pe unii dintre cei mai respectabili fii ai neamului ? De mă voi întoarce, pre mulți îi voi răspopi și eu - a părut a fi, într-un fel, avertismentul Hertei Müller. Resentimente, polițe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
problemele ar trebui să se grăbească cu soluțiile și premonițiile. Dar cred că putem afla cîte ceva despre această problemă identitară, care să ne pună eventual pe gînduri, privind cu grijă în jurul nostru. Eu, de pildă, mergînd socio-hai-hui pe drumurile patriei, am văzut ceva care m-a pus pe gînduri în această privință, amuzîndu-mă și intrigîndu-mă în același timp : un branding mai modest, de restaurant, dar simptomatic pentru imaginarul nostru național. Pe lîngă Sibiu, un local nici prea-prea, nici foarte-foarte își
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
oficială este tocmai faptul că din toate articolele sale transpare o miză comună : turismul ca mijloc de educație a nației și strategie națională. Sîntem în anii de glorie ai construcției și împlinirii naționale, ce-i drept, iar turismul și „cunoașterea patriei” însoțesc școala în formarea și consolidarea unei conștiințe naționale a României Mari. În sumarul revistei ONT găsim astfel articole detaliate despre munți și despre etnografie, despre mare și Deltă și despre cetăți, castele și mănăstiri, despre stațiuni balneo-climaterice și despre
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Adelin Petrișor - Războaiele mele Nikolai Berdiaev - Sensul istoriei Vasile Ernu - Născut în URSS Umberto Eco - Cum ne construim dușmanul Jules Barbey d’Aurevilly - Dandysmul Aldous Huxley - Reîntoarcere în minunata lume nouă Octavian Paler - Polemici cordiale Radu Pavel Gheo - Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a Cella Serghi - Pe firul de păianjen al memoriei Henri Bergson - Teoria rîsului Cristian Tudor Popescu - Copiii fiarei Stendhal - Despre dragoste Vintilă Mihăilescu - Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și încă mai puțin să devină parte a patrimoniului literar al acestui popor. Conform acestei argumentări, patriarhii biblici erau figuri populare, cunoscute cel puțin în unele părți ale Israelului. Este posibil chiar ca fiecare dintre patriarhi să fi avut o „patrie” diferită. Figurile lui Abraham și Sara, de exemplu, sunt legate în special de Hebron (sau Mambre, aproape de Hebron; vezi Gn 13,18; 14,13; 18,1; 23,2.17). Cea a lui Isaac pare să se plaseze mai la Sud
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
teologiei veterotestamentare, este considerat astăzi un text postexilic. Scopul acestui fragment este să-l prezinte pe Abraham drept strămoșul comunității întoarse din exil ca să reconstruiască Ierusalimul și templul. Abraham a fost chemat de Yhwh, Domnul lui Israel, și-a lăsat patria pentru a merge spre o țară necunoscută, țara promisă (Gn 12,1). Abraham a ascultat (Gn 12,4a) și de aceea Dumnezeu l-a binecuvântat. Mesajul este clar: binecuvântarea promisă lui Abraham e valabilă și pentru toți cei care s-
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
biblic al 2Rg 19,35 din povestiri asemănătoare în compunerea textului său? Al doilea punct care cere o explicație este moartea lui Senaherib. Conform 2Rg 19,37, acesta a murit asasinat, se pare, aproape imediat după ce s-a întors în patrie. Dar, în realitate, acest lucru s-a întâmplat după 20 de ani de la campania sa în Iuda. Senaherib a murit în 681 î.C. O cronică babiloniană vorbește că a avut un singur fiu, în timp ce 2Rg 19,37 (Is 37
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
neîntreruptă, într-un anumit teritoriu. Legătura sufletească între acesta și națiune este atât de puternică, încât ele se confundă. „Românii numesc statul lor național țara românească. În noțiunea cuvântului țară intră și ideea de teritoriu, de pământ strămoșesc, ideea de patrie, de națiune și de stat”. În a sa lecție inaugurală, ținută la Universitatea din Cluj, în ziua de 11 noiembrie 1919, cu prilejul deschiderii cursului de Istoria Transilvaniei, Ioan Lupaș preciza factorii istorici care au acționat în procesul de dezvoltare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
negustorească și de glorie războinică prin această Domnie”. Îndemnul marelui istoric și militant pentru unitatea națională, cuprins în ultimele rânduri ale întinsului demers, își va afla împlinirea peste șase ani, dar numai pentru o scurtă perioadă, 1918-1940. UNIREA BASARABIEI CU PATRIA MAMĂ - „o rază de lumină care mângâie sufletele noastre” Existența unui stat român alături de un alt stat român, locuit de același popor, vorbitor al uneia și aceleiași limbi, unit prin același trecut, ar fi fost o anomalie.” Ștefan Ciobanu La
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
oferit o masă membrilor Sfatului Țării și notabilităților orașului. Pe adresa Sfatului Țării și a primului-ministru au fost trimise numeroase telegrame din partea unor adunări, consilii județene, organizații culturale etc., exprimându-se satisfacția pentru „acest mare act al unirii Basarabiei cu patria mamă”. Actul unirii - scrie A. Boldur - „a fost acceptat în mod solemn. Tot ce se petrece în urmă în Basarabia poate fi socotit ca o afacere internă a României întregite. Prin urmare, în cursul unui scurt interval de timp, vreo
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
înfrânge episoadele militare și propagandele dușmănoase din răsăritul cotropit sau amăgit, și drept o manifestare biruitoare a puterii noastre de viață, obârșie a încrederii noastre în noi înșine și în viitor. De aceea, în mijlocul grelelor noastre încercări, unirea Basarabiei cu patria mamă este o rază de lumină care mângâie sufletele noastre și trezește numeroase speranțe”. În același timp, se exprima încrederea în caracterul definitiv al unirii: „Astăzi, avem această Basarabie. O avem pentru totdeauna și o strângem tare lângă inima noastră
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pământ românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei”. Deși a fost smulsă brusc Moldovei acum 106 ani și „sustrasă cu precauțiuni inchizitoriale oricărei influențe din partea Patriei mame”, cu excepția orașelor și coloniilor germane din sud, populația agricolă românească ocupă aproape în totalitate satele acestui teritoriu. Puterile Centrale, chiar de la intrarea României în război, „nu s-au gândit să conteste ceea ce în mod evident era incontestabil și nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Centrale, chiar de la intrarea României în război, „nu s-au gândit să conteste ceea ce în mod evident era incontestabil și nu s-au opus la aceea ce dorința exprimată de către românii din Basarabia de a vedea provincia lor reunită cu patria mamă să devină un fapt împlinit”. Erau demontate punct cu punct acuzele referitoare la obiectivele intrării armatei române în Basarabia, la „anexarea” hotărâtă prin actul din 27 martie, mai ales că Sfatul Țării nu ar fi întrunit condițiile adoptării unei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
le-au fost luate în afara oricărei dreptăți, situate în împrejurimile Brăilei, Hotinului, Benderului etc., numite azi raia. 4.Să aibă față de clerici stima deosebită pe care situația lor o impune. 5.Să acorde familiilor care ar dori să-și părăsească patria pentru a se stabili aiurea un permis de liberă trecere în toate bunurile lor; și pentru ca aceste familii să-și poară aranja convenabil treburile, să le fixeze un termen de un an pentru această emigrație liberă din patria lor, începînd
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-și părăsească patria pentru a se stabili aiurea un permis de liberă trecere în toate bunurile lor; și pentru ca aceste familii să-și poară aranja convenabil treburile, să le fixeze un termen de un an pentru această emigrație liberă din patria lor, începînd cu ziua în care instrumentele de ratificare ale prezentului tratat vor fi schimbate. 6.Să nu ceară și să nu impună nici o plată a vechilor socoteli, de orice natură ar fi ele. 7.Să nu impună acestor popoare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
curent, are onoarea de a transmite guvernului Ucrainei următorul răspuns: 1) Guvernul român are datoria de a face observația că Basarabia n-a fost anexată de către România, așa cum se afirmă în Nota ucraineană, ci că ea s-a unit cu Patria sa mamă, în virtutea unui vot exprimat aproape cu unanimitate de către „Sfatul Țării”, adunare națională, legislativă a Republicii Moldovenești din Basarabia. Această adunare emană din voința națiunii și se găsește a avea astfel aceeași origine ca Rada centrală ucraineană, ea reprezintă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cursul inferior al Prutului și Nistru și Marea Neagră. Aceasta în ce privește trecutul. În ceea ce privește prezentul, este important să se constate mai întâi că, deși după ce a fost smulsă brusc Moldovei acum 106 ani, iar apoi sustrasă cu precauțiuni inchizitoriale oricărei influențe din partea Patriei mame, aspectul românesc al pământului Basarabiei nu s-a schimbat aproape deloc. De fapt, dacă se face excepție mai întâi de orașele cu populația lor cosmopolită și în parte flotantă de străini recent imigrați și de funcționari, iar în sud
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care li l-a declarat România însăși, nu s-au gândit să conteste ceea ce în mod evident era incontestabil și nu s-au opus la aceea ca dorința exprimată de către românii din Basarabia de a vedea provincia lor reunită cu patria mamă, să devină un fapt împlinit. Nu este poate inutil să se reamintească aci evenimentele care au precedat de aproape această unire. Așa cum nu ignoră nici guvernul Republicii, indisciplina și anarhia care n-au încetat, începând din primăvara anului trecut
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
face fără obiect discuții care prin forța lucrurilor trebuie să rămână sterile. Guvernul Regal are convingerea fermă că Guvernul de la Kiev este de asemenea însuflețit de dorința de a consacra tot timpul său și toate forțele sale ridicării și organizării patriei sale, pentru a face din această țară, atât de frumoasă și de bogată, un factor important de civilizație și de progres în orientul Europei. El apreciază însă că în zilele noastre nici o țară n-ar putea trăi o viață normală
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]