7,894 matches
-
la ureche în limba italiană: “Anche io sono sacerdote francescano, ma senza barba” (Și eu sunt preot franciscan dar fără barbă). Mi-a părut rău că nu i-am propus să-i dau ceva altoi din barba mea... La ora prânzului ne-am reîntors în camping unde am luat masa, pentru ca mai târziu, după-amiază, să ne deplasăm din nou cu autocarul la Bazilica grotei, unde ne-am rugat, noi, românii împreună sf. rozariu, după care, atât eu, cât și ceilalți bolnavi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
moartea Domnului nostru Isus Cristos, am participat cu toții la sentimentele lor de durere, urmărind suferințele îndurate de Mântuitorul pe drumul Calvarului, oprindu-ne la cele 14 stațiuni, un calvar în miniatură, construit în Parcul din incinta campingului “Sf. Bernadeta”. După prânz ne-am deplasat iarăși cu autocarul la bazilica Sfintei Fecioare de la grotă, unde am celebrat sf. Liturghie pentru grupul nostru în capela sf. Gabriel Arhanghelul, aflată în colțul din stânga de la intrarea principală în Bazilica superioară. Am vizitat și Bazilica superioară
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Veronica Palcău, că adică de la Iași Ep. Ioan Duma a fost adus la arhiepiscopie la București sub paza a doi milițieni pentru a i se înmâna, bănuiesc, decizia de numire ca paroh la Kogălniceanu. A sosit la Arhiepiscopie la ora prânzului și a stat cu preoții la masă. Eram și eu acolo. Mă uitam cu milă la Ep. Duma căci îl vedeam plin de emoție. Nu-mi amintesc cam pe ce timp s-au întâmplat aceste lucruri, dar apreciez că prin
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cartea populară de rugăciuni și cântece „Călăuza creștinului” în paralel și în limba română ajutând astfel la înțelegerea textului. Tata, fiind „fecior de biserică”, uneori când preotul care rămânea și la Vecernie pentru '”Binecuvantarea cu Sf. Sacrament”, servea masa de prânz la noi și toți cei patru băieți, începând cu Ghiță, pe rând participau la liturghii ca ministranți. Trăind în acest mediu, nu i-a fost greu să ia hotărârea de a se face preot spre bucuria părinților care-și doreau
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ce nu o puteam face și pentru aceasta când ne reîntorceam în colonie, eram puși să facem instrucție militară, cu alergări și culcări timp de o oră și chiar mai bine, mai înainte de a ni se servi frugalul și slabul prânz. Aici la Peninsulă, am fost bătut într-o noapte de Brigadierul Laitin, ca să-i spun ceea ce n-am declarat la ancheta Securității. N-am avut ce-i spune. De la Canal am fost dus la Sighetul Marmației, unde am fost în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
De la 12.30 și până la orele două - lecția de canto. Apoi m-am dus să-mi iau bicicleta de la Rădulești. Tur de bicicletă prin Floreasca. Ezitare cu privire la ștrand, dar apoi fuga în fața ploii care se apropia... Reîntoarcere acasă; masa de prânz. De la orele patru și până la cinci și jumătate - ședință la bazin; gimnastică. De la șase la opt - două lecții de limbă rusă. Apoi - vizită la Mihai, prelungită până a doua zi dimineața. 17 iunie 1953 Astăzi - o singură lecție de limbă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
lume pe Ion... 14 august 1954 Dragul meu Petrușenca! Ce mult îmi lipsești la căderea nopții! Aș sta lângă tine pe divan și ți-aș povesti cu umor despre toate treburile mele triste: și cum îmi iese prost mâncarea de prânz, și cum mi s-a urât să gătesc, și cum mă adorm musafirii noștri, în permanență aceiași. Numai Emil Petrescu câte parale face! Din clipa în care apare, pleoapele încep să mi se lipească automat. Dar încruntarea, gravitatea și închistarea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
totuși mai rămân până pe data de 15, iar pe 19 sper să plec spre tine, dacă izbutesc să-mi termin lucrarea, care înaintează foarte greu. La noi nu se întâmplă nimic deosebit: dimineața mergem la plajă, apoi luăm masa de prânz, iar după-masa citim sau dormim. După aceea eu mai lucrez puțintel, până pe la ceasurile 10, iar apoi mai citesc din nou și din nou mă culc. Petia își petrece majoritatea timpului cu prietenii sau cu Bostan, așa că îl văd prea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mea de înnoire a început să se înfiripe de ieri-seară... Dimineața am făcut gimnastică, am îndeplinit toate comi sioa nele propuse, am făcut o vizită lui Mihai, pentru a evita o întoarcere prea timpurie acasă, am mâncat foarte puțin la prânz, și acum am de gând să mă apuc de lucru serios... Câtă asemănare între aceste rânduri și paginile insipide ale primelor mele jurnale!) De fapt, dacă le-am scris e numai pentru a nota următorul lucru: dorinței mele de înnoire
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
asupra calității muncii pe care o efectuam, prin lătrături scurte și vesele, ceea ce tradus în limbajul uman semnifica acordarea calificativului maxim. Bravo băieți! E foarte bine ce faceți! Continuați! Iată că ajunseserăm din nou să putem diferenția momentele zilei: dimineață, prânz, seară și noapte. Și venea timpul culcării când, în același pat, pe aceeași saltea de paie, cei patru frați ne strângeam unul într-altul pentru a câștiga un plus de căldură într-o cameră cu temperatura sub zero grade, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ne-am fi așteptat la o schimbare? Cu toate acestea, ea s-a produs brusc, dureros, pe nedrept, având consecințe incalculabile pentru familia noastră. Tata era la muncă; nici nu se punea problema să se deplaseze acasă pentru masa de prânz. Momentul când ne întâlneam cu toții era masa de seară. Întotdeauna bine dispus, atent, afectuos, avea pentru fiecare dintre noi un cuvânt de apreciere, făcându-ne să ne simțim siguri pe noi, apărați și ocrotiți. Știam că brațul lui puternic este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
multă, bogată, fericită (cel puțin așa pare la o primă vedere), femei superbe care beau șampanie franțuzească le pot vedea fugar surâsul senzual și spatele decoltat prin ferestruica prin care mi se livrează farfuriile murdare. La sfârșit, duminică dimineață spre prânz, patronul, un italian care a făcut avere în Caraibe, servește întregii echipe șampanie. Suntem toți atât de obosiți, încât nici măcar nu putem face conversație. Ora 4.30, dimineața de sâmbătă. O prostituată de lux este aruncată în apă de doi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
are nici o responsabilitate în deteriorarea plicului... Chiar așa, sunt ei responsabili pentru ce ni se întâmplă nouă? 27 iunie 1998 Programul unei zile de vară: dimineața am spart betoane cu barosul în grădina unui diplomat francez stabilit lângă Geneva, la prânz am spălat vase la restaurant, iar seara sunt iarăși în bucătărie, prepar salate. Când mă întorc în căminul studențesc, aflu că Pascal Novotny, colegul meu de apartament din Zürich, a plecat în vacanță. În plus, și-a găsit un apartament
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
afaceri din Geneva: căutau un student "discret, care stăpânește perfect limba franceză" pentru supervizarea unor traduceri din România. Cu alte cuvinte, prima mea slujbă de traducător. Termenul de predare a lucrării era de numai 48 de ore. Primesc vineri la prânz documentele cu pricina. Era vorba de un mare combinat chimic din România, privatizat în anii '90. Din acte reieșea că mastodontul aparține acum unei țărănci dintr-un sat uitat de lume, undeva prin județul Giurgiu. De fapt, toate numele, toate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să păstreze o perpendicularitate perfectă după ce sunt "răsfoite" de clienți (verbul este nepotrivit, dar descrie ce fac cumpărătorii cu covoarele al căror preț variază între o mie și douăzeci de mii de franci elvețieni.) Dar cumpărătorii vin doar la ora prânzului (pauza de masă) și după ora 17.00 (terminarea programului). În restul timpului, proprietarii libanezi (îmbrăcați mereu în cămăși albe, impecabile, ce le pun în evidență pântecele proemint, par a fi niște porumbei voiajori gigantici) stau lungiți pe teancurile de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
-i coasem chiar și sub focul inamic etc. etc. După circa o oră de pantomimă la ordin, intrăm direct în bucătărie să ne bem ceaiul infect cu steluțe de grăsime. Ceaiul este servit în aceleași recipiente folosite pentru ciorba de prânz. Doar noi bem ceai, cei de la TR, căci "trupa" continuă exercițiul de alarmă. Militarii sunt îmbarcați în camioane și duși undeva, într-o pădure de lângă unitate, pentru a face exerciții de "supraviețuire." Ca și cum orice zi petrecută în spațiul închis al
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Văzut de departe, efectul este extraordinar, suprarealist. La "Rogojina" se pot găsi mici de calitate excepțională, bere bună, ieftină, rece și nebotezată. Clienți de la vlădică la opincă. Astăzi am văzut un grup de patru muncitori de la Apă-Canal în pauză de prânz. I-au cerut grataragiului să le frigă o bucată mare de costiță. Între timp, și-au cumpărat bere și au scos din buzunar două căpățâni imense de usturoi, pe care au început să le curețe tacticos, între două fumuri de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mai eram însoțit de un alt chelner veteran. Șeful de sală mi-a ordonat să strâng tacâmurile și să sting lumânările din sala Picasso, numită astfel după cele trei tablouri originale suspendate pe pereți, acolo unde floarea cardilogilor tocmai luase prânzul. Aveam doar 15 minute la dispoziție până la următoarea prezentare, timp în care aceștia savurau pipe, trabucuri și alte minunății parfumate pe însorita terasă a restaurantului cu vedere spre lac. Inevitabilul s-a produs atunci când a trebuit să sting lumânările împrăștiate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
teren de observație "sociologic" extraordinar. Domnul îmbrăcat elegant ce a cumpărat astăzi Mein Kampf, gesturile sale artificiale, dialogul pe care încearcă să-l facă pentru a se"disculpa". Maître Poncet, renumit avocat de afaceri, prezent în fiecare joi la ora prânzului în librărie. Cumpără de fiecare dată 10-15 volume, tot ce apare nou în drept, religie, filozofie, artă, istorie. Payot îi livrează gratuit cărțile la birou. Sau doamna burgheză (mirosind discret a Chanel 5, vine mereu la cumpărături în jur de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
condamnată să moară. Motivul este simplu, rece, implacabil, fizic: orice gest modern, civilizator, aduce un pic mai multă organizare, o entropie a sistemului global mai mare". Dezintegrare prin organizare. 18 februarie 2003 Lungă discuție cu profesorul Georges Nivat, astăzi la prânz. Discuția noastră mi-a dovedit ceea ce bănuiam de multă vreme: atât el, cât și alți profesori de modă veche (cum ar fi, de pildă, André Reszler) apreciază la mine faptul că sunt "viu", că doresc să mă instruiesc, să acumulez
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
bine definit etc. Or se pare că tocmai această lipsă de definiție le place. De l'effort pour rien, cel puțin în sensul unei lumi ce caută un sens fiecărui gest, construiește minuțios fiecare segment de "carieră". Tot astăzi la prânz. Refuz tipic "franțuzesc" al profesorului Nivat: "Nu pot să beau vin. Și nu pentru că este un petit vin, ci pentru că am enorm de mult de lucru în această după amiază". Era vorba într-adevăr de un petit vin: vin ușor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
face brusc dor de un chef jegos de cămin studențesc de la începutul anilor ´90, ani extrem de liberi, când putea întreprinde cam orice prin campus-uri, că nu degeaba studenții "făcuseră" Revoluția. Ni se servea jumătate de portocală la masa de prânz, luxul suprem în acel timp. Un chef (bairam) adevărat, cu casete derulate pe creion pentru a nu consuma bateria de la casetofon, fete simple, dar frumoase, care spuneau da rapid făra a visa la o plimbare cu BMW-ul; linoleum lipicios
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
teribil timp de 30 minute. La întoarcere, am avut surpriza să constat că mi-a înghețat sticla de lapte în sacoșa de la supermarket. Iată de ce în Canada autoturismul nu este moft, ci necesitate.) 30 ianuarie 2005 Particip la messa de prânz din capela Marie Guillard a Universității Laval. Preotul între două vârste, L.D., este un greco-catolic de origine română, plecat din țară cu valul masiv de emigrație din anii ´90. Înăuntru, o mână de oameni. Câțiva africani și sud-americani, plus câțiva
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și ziua de studii dedicată minorităților naționale din România și Balcani, pe care am organizat-o eu însumi cap-coadă, de la cazarea invitaților la tipărirea programului. Din cauza inflației de mici evenimente academice de tot soiul de aici (conferințe, seminarii, cozerii de prânz), a trecut neobservată, așa cum mă și așteptam. Marele pericol care paște viața universitară din Canada este tocmai această fragmentare extremă a cunoașterii. Cei care produc fragmentul academic sunt în cele mai multe din cazuri și consumatorii lui, al evenimentului ce rezultă de unde
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
metri de sticla colorată să semene mai degrabă cu o stradă animată din Bombay decât cu un pasaj parizian. Restaurantele indo-pakistaneze (adevărate "pepite gastronomice", după cum le numește presa de specialitate) propun meniuri indiene clasice pentru toate buzunarele; un meniu de prânz "complet" începe de la 5 euro. Pasajul miroase a curry și a bețișoare parfumate. Legume cu forme și nume exotice încântă privirea trecătorului. Puținii turiști rătăciți pe acolo fotografiază cu plăcere vânzătoarele în sarry-uri strălucitoare. Cartierul a adăpostit în anii 70
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]