8,125 matches
-
asigure că nu e înarmat, sau ca să fie pregătit de luptă? Arăta voinic, cam prea umflat pentru pantalonii strâmți, îndesat și foarte preocupat. Părea proaspăt ras, ceea ce nu era [i cazul meu. Se bărbierise singur, în casa aceea devenită brusc pustie, și Dumnezeu știe ce gânduri i-or fi trecut prin minte în timp ce se privea în oglindă. Părul cenușiu, tuns scurt, capul lui mare, de băiețandru, umerii lați și statura scundă aminteau de un berbec sau de alt animal mascul agresiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
timp, mă muncea o spaimă cumplită, presimțirea unei catastrofe, a unei grozăvii, sau, mai curând, certitudinea că se și întâmplase. Am coborât din pat, tremurând violent, și am bâjbâit după lumânare. Am aprins-o, și am rămas locului, ascultând. Casa pustie și întunecată era învăluită într-o liniște sinistră. Am deschis în grabă ușa dormitorului meu și m-am uitat pe palier. Nișa părea să irizeze o lumină difuză, dar poate că nu era decât un reflex al clarului de lună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mele se reflecta, probabil, în camera ei, iscând cine știe ce luciri fantomatice. Ce temeri și spaime or fi muncind-o pe ea, sărmana captivă, când se trezea în toiul nopții? Se urca oare pe un scaun ca să se uite în salonul pustiu, iluminat de lună? Încerca, oare, cu precauție, mânerul ușii încuiate, sperând și temându-se, totodată, că va reuși să se furișeze pe scări în jos și să fugă în beznă? M-am întors grăbit în dormitorul meu și am încuiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am început să-l străbat. Am auzit ușa automobilului Bentley închizându-se încet și motorul începând să toarcă. Mașina se îndepărta, întâi cu un zgomot puternic, apoi, de îndată ce dădu colțul, amuți. După aceea a urmat tăcere. Am intrat în casa pustie, pipăind cu vârful degetelor scrisoarea lui Hartley, în buzunarul meu. Nu am deschis scrisoarea imediat. Prezența ei, acolo, în buzunar, însemna o reconfortare totală. Oricum, așa aveam s-o simt încă o bună bucată de timp, și în felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mare și a vedea că nu mai era nici urmă de mobilă înăuntru. M-am întors la ușa din față și, nu știu din ce rațiune, am apăsat de mai multe ori pe butonul soneriei, ascultându-i ecoul în casa pustie. — Scuzați-mă, îi căutați pe domnul și pe doamna Fitch? — Da, am răspuns unei femei închise cu un șorț, al cărei cap se ivise peste gardul despărțitor al grădinii vecine. — Au plecat, au emigrat în Australia, mă informă cu mândrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
buzunar. Am înconjurat casa, intrând în grădina din spate, și am stat un timp pe terasa de beton de sub fereastra panoramică, privind înăuntru. Și aici fuseser\ lăsate perdelele, însă împreunate; reușeam totuși să mă uit, prin despărțitura lor, în camera pustie. Ușa spre gol era deschisă și puteam zări interiorul ușii de la intrare, precum și tapetul decolorat în locul unde atârnase tabloul cavalerului medieval. M-a invadat o dorință frenetică de a pătrunde în casă. Poate că Hartley mi-a lăsat vreun mesaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am apucat să beau vin. Am început să mă gândesc și la Hartley, dar cu prudență, ca și cum aș fi încercat să văd dacă gândul o să mă înnebunească de durere. Erau gânduri care trebuiau gândite, trebuia să le accept. Văzusem casa pustie, ilustrata din Syndey. O contemplasem și pe ea, cu fața-i tânără și blândă, privindu-mă, acum îndepărtată, ca după o perdea de voal. Mă invita, calm, să sufăr. Se deschisese acum un spațiu uriaș, o imensă încăpere tăcută, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am nevoie urgentă de bani, întrucât, datorită testamentului lui James, mă aflu într-o confortabilă situație financiară. Presupun că trebuie totuși să descriu înmormântarea lui James, așa cum am pus că am de gând să fac. Atmosfera a fost ciudat de pustie. Slavă cerului, nu a fost nevoie să organizez eu nimic. Totul a fost pus la punct de un colonel Blackthron, care a apărut anume în acest scop, apoi s-a făcut nevăzut. Când am sosit la Londra, a doua zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de împuținat și de micuț. Și apoi, într-o dimineață, mișcarea cearșafurilor a încetat și i-am văzut ochii deschiși și fața schimbată. Răstimpul de doliu în așteptarea înfiorată a morții ei a fost cu totul diferit de grozăvia neagră, pustie, a faptului în sine. În timp așteptării, jelisem împreun\, încercând să ne alinăm unul altuia durerea. Și această suferință împărtășită a fost mai puțin chinuitoare decât tortura totalei ei dispariții, înfiorătorul răstimp trăit al eternei absențe. Cât de diferită e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am ciocnit de aceleași probleme? Încerc să-mi aduc minte de unele lucruri pe care mi le-a spus James, dar se pare că-mi scapă din memorie într-un ritm cu totul neobișnuit. Apartamentul, văduvit de cărțile lui, pare pustiu. Mă gândesc că la iarnă va fi destul de rece aici. De pe acum zilele au devenit galbene și opace. Am fost din nou la medic și nici de data asta nu a reușit să-mi descopere nimic în neregulă. Încep să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am fost acuzați cu toții de spionaj și am fost duși la București... Eram cu cătușe, cu tren special... Mi-aduc aminte că s-a evacuat gara Timișoara când am plecat. Când ne-a adus în gară, toată era evacuată, era pustie ca după un bombardament, ca după un cutremur... Nu era nimeni în toată gara, nici personal C.F.R., nimic. Era’ numai securiștii care ne-au dus și ne-au băgat în tren, și după un timp oarecare, nu mai mi-aduc
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ei mi-au povestit de ce-au ajuns să fie fruntași pe țară cu colectivizarea: lângă localitatea lor era o așezare de moți. În zona asta Carei-Satu Mare s-au făcut colonizări: cu moți, cu maramureșeni, că erau pământuri multe, pustii, goale, rămase de la grofi... și-au adus oameni săraci și i-au stabilit în zona aia... E, și în 1940, când au venit autoritățile maghiare, acolo s-a produs un fenomen din ăsta tragic, da’ nu în genul Ip și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
știut să camufleze un FOND exploziv, pe care Cerberul acelui segment de istorie de care încercăm încă să ne despărțim nu a știut să îl descifreze, deschizându-i așadar cărțile vei învăța să nu crezi că în urma adevărului rămân culoare pustii. Dacă l-ai deschis deja ai aflat de ce, incapabil să accepte beznele de orice fel de ieri și de azi, cel care ne ajută și acum, în cel mai pur spirit junimist și maiorescian să îl redescoperim pe Creangă ca
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]
-
substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat (care preia accentul, la plural): zero/zero-uri), în diftongii descendenți ou, eu, iu (ecou/eco-uri, careu/care-uri, pustiu/pusti-uri), în lichida -l, precedată de diferite consoane, cu excepția ocluzivei p (ciclu-cicl-uri, ansamblu-ansambl-uri, titlu/titl-uri, dar templu/templ-e); • substantive provenite din supin: apus-uri, răsărit-uri, schelălăit-uri, miorlăit-uri etc.; • majoritatea substantivelor monosilabice la singular: arc/arc-uri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se realizează funcția de predicat (predicat analitic), singur: „O vorbă-și trec spicele-fete-n văpaie:/secera lunii e numai lumină -” (Ibidem), sau în solidaritate semantică cu determinanții săi: „O, moartea-i un secol cu sori înflorit,/ Când viața-i un basmu pustiu și urât” (M. Eminescu, I, p. 38) Ca centru al sintagmei nominale, substantivul guvernează relații de dependență în care pot intra, ca determinanți, termeni aparținând la toate unitățile lexico-gramaticale autonome sub aspect semantic cu excepția interjecției: substantive: „Sub nisipul din câmpie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ac., feminin, singular: jună (studentă) Tema 3: N.Ac.G.D., masculin, plural: juni (studenți) Tipul II de flexiunetc "Tipul II de flexiune" Se înscriu aici adjective cu trei teme distincte: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: adânc, larg, studențesc, pustiu tema 2: N.Ac., feminin, singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin plural: (unei, niște, unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
masculin, plural: juni (studenți) Tipul II de flexiunetc "Tipul II de flexiune" Se înscriu aici adjective cu trei teme distincte: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: adânc, larg, studențesc, pustiu tema 2: N.Ac., feminin, singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin plural: (unei, niște, unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: adânc, larg, studențesc, pustiu tema 2: N.Ac., feminin, singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin plural: (unei, niște, unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
absolută a genului feminin: caldă, albastră, triplă, nouă • -Ø/-e; adjective din tipurile III (derivate cu sufixul -tor), IV și VII de flexiune: amețitor/amețitoare; gălbui/gălbuie; bălai/bălaie • -u/-e; adjective din tipurile II și III de flexiune: pustiu/pustie; instantaneu/instantanee Observații: Adjectivul roșu, din tipul II de flexiune, prezintă la feminin forma neregulată roșie, iar adjectivul nou, forma nouă. • -i(ultrascurt)/-e; adjective din tipurile V și VII de flexiune, cu rădăcina terminată în consoană palatală sau africată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ă/-e: albă/albe, neagră/negre. Observații: Din cauza structurii fonetice a adjectivului, mai multe adjective cu dezinența de singular -ă nu au la plural dezinența specifică -e, ci dezinența -i: studențească/studențești, adâncă/adânci, lungă/lungi, nouă/noi • -e/-i: pustie/pustii, dulce/dulci, roșie/roșii, veche/vechi • -e/-Ø: amăruie/amărui, gălbuie/gălbui • -Ø/-le: grea/grele. Observații: Primesc dezinența -le, la plural, și adjectivele derivate prin sufixul diminutival -ică: frumușică/frumușele, tinerică/tinerele, mititică/mititele Sunt invariabile în funcție de număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ac.G.D., plural: • -ă/-e: (o) floare albă, albastră/(unei, niște, unor) flori albe, albastre • -ă/-i: (o) șosea largă, (o) apă adâncă/(unei, niște, unor) șosele largi, ape adânci • -e/-i: (o) frunză verde/(unei) frunze verzi, (o) noapte pustie/(unei) nopți pustii • -e/-Ø: (o) băutură amăruie/(unei) băuturi amărui • -Ø/-le: (o) viață grea/(unei) vieți grele Observații: În omonimie cu pluralul, adjectivele formate cu sufixul diminutival -ică prezintă la genitiv-dativ singular dezinența -le; (o) fată frumușică/(unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care și substantivul și adjectivul sunt invariabile în funcție de aceste categorii: N.Ac.: (o) învățătoare plictisitoare (niște) învățătoare plictisitoare G.D.: (a unei) învățătoare plictisitoare (a unor) învățătoare plictisitoare. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivului în sintagmele cu topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în i): albastra noapte, pustia noapte, (b). urmează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivul sunt invariabile în funcție de aceste categorii: N.Ac.: (o) învățătoare plictisitoare (niște) învățătoare plictisitoare G.D.: (a unei) învățătoare plictisitoare (a unor) învățătoare plictisitoare. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivului în sintagmele cu topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în i): albastra noapte, pustia noapte, (b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt invariabile în funcție de aceste categorii: N.Ac.: (o) învățătoare plictisitoare (niște) învățătoare plictisitoare G.D.: (a unei) învățătoare plictisitoare (a unor) învățătoare plictisitoare. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivului în sintagmele cu topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în i): albastra noapte, pustia noapte, (b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric, atotștiutoarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
topică inversată: noapte pustie ® pustia noapte gândul pustiu ® pustiul gând Ca și determinarea directă a substantivului, articolul (a). înlocuiește dezinența de singular a unor adjective feminine (cu dezinența -ă sau -e, când rădăcina adjectivului se termină în i): albastra noapte, pustia noapte, (b). urmează imediat dezinenței: albastrul întuneric, atotștiutoarea lună, pustiile nopți, negrii codri sau prin intermediul vocalei de legătură u: alb-u-l perete, grea-u-a sarcină. Prin intervenția funcției poetice, ca și în flexiunea substantivului, prezența articolului definit în structura unor adjective determină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]