7,807 matches
-
Dorin Liviu Zaharia - totuși, singurul disc al formației este un single din 1971, pe care apare o prelucrare folclorică remarcabil realizată), Phoenix (sub conducerea lui Nicolae Covaci, reconstituită în anul 1971), Sfinx (nu s-a specializat pe un astfel de repertoriu, dar a produs cântece cu astfel de influențe după 1976), Mircea Florian (autorul unor prelucrări exotice după teme de folclor), Semnal M (realizările folclorice ale acestui grup sunt unele de suprafață, puțin studiate). În anii 1980 se adaugă celor amintiți
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
de pictorul din Gilău se înscriu pe linia tradiției, fiind perceptibile uneori chiar și ecouri ale artei brâncovenești. Realizările sale au un pronunțat caracter grafic, linia jucând un rol preponderent. Iconografia ansamblurilor este foarte bogată și ține seama de erminie.” Repertoriul operei sale este vast, variat și puțin cunoscut. La cea de a treia biserică pictată, cea din Agârbiciu, Dimitrie Ispas a lucrat în două etape, ca și la Tăuți și Straja, dar la un interval nefiresc de mare, de nu
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
oficială a legislației este ținută în expresie dinamică, înregistrându-se atât intrările de noi acte în ansamblul legislativ, precum și orice modificare sau completare a acestora, cât și scoaterea din ansamblul legislației active a actelor normative abrogate. Elaborarea și editarea de repertorii legislative După inventarierea și reexaminarea vechiului sistem legislativ și după efectuarea unei vaste asanări legislative, care a presupus abrogarea a mii de acte normative anterioare Constituției, a fost elaborat un repertoriu legislativ general și complet care cuprinde evidența cronologică a
Consiliul Legislativ () [Corola-website/Science/314523_a_315852]
-
active a actelor normative abrogate. Elaborarea și editarea de repertorii legislative După inventarierea și reexaminarea vechiului sistem legislativ și după efectuarea unei vaste asanări legislative, care a presupus abrogarea a mii de acte normative anterioare Constituției, a fost elaborat un repertoriu legislativ general și complet care cuprinde evidența cronologică a tuturor actelor normative în vigoare și un index alfabetic de noțiuni pentru identificarea oricărui act normativ, precum și un inventar al actelor normative abrogate. Ulterior, în practica Consiliului Legislativ s-a permanentizat
Consiliul Legislativ () [Corola-website/Science/314523_a_315852]
-
care cuprinde evidența cronologică a tuturor actelor normative în vigoare și un index alfabetic de noțiuni pentru identificarea oricărui act normativ, precum și un inventar al actelor normative abrogate. Ulterior, în practica Consiliului Legislativ s-a permanentizat editarea anuală a acestor repertorii. Armonizarea legislației interne cu reglementările comunitare Consiliul Legislativ a manifestat, încă de la înființarea sa, o preocupare permanentă față de problema armonizării legislației române, atât a sistemului legislativ în ansamblu, cât și a fiecărui act normativ în parte, cu reglementările comunitare, având
Consiliul Legislativ () [Corola-website/Science/314523_a_315852]
-
revenit în America. Se spune că în acea perioadă starea ei s-a agravat, deși au existat momente scurte când a putut concerta fără probleme vizibile. Ultimul ei concert european a fost susținut la Londra, în februarie 1973, cu un repertoriu cuprinzând "Concertul" de Elgar cu Zubin Mehta ca dirijor și acompaniată de Noua Orchestră Filharmonică. Ultimele sale concerte a fost susținute la New York în februarie 1973: este vorba de patru spectacole cu "Double Concerto" de Brahms cu Pinchas Zukerman și
Jacqueline du Pré () [Corola-website/Science/314675_a_316004]
-
tineret miliar agricol "Nahal", dar acolo nu s-a simțit în largul ei, și a preferat să se transfere ca funcționară în cadrul unei companii de tanchiști, de unde a avut posibilitatea, în timpul ei liber, să apară și să cânte după un repertoriu pe placul ei. La cererea ei, serviciul militar i-a fost scurtat la un an, putându-și astfel relua, nestingherită, activitatea artistică, sub îndrumarea lui Aloni și Pashanel. Pentru o scurtă perioadă de timp ea a făcut parte din noua
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
Arafat. În 1995 la ceremonia împlinirii a 30 zile de la asasinarea premierului Rabin, ea a interpretat cântecul „Leoreh Hayam” impreună cu fragmente din albumul Kol Haneshama. Această interpretare a ei, transmisă de mai multe stații de radio a intrat în repertoriul clasic al muzicii israeliene și poate fi auzită adesea în Israel în zilele de comemorare a eroilor armatei. Ofra Haza și-a lansat ultimul ei album în anul 1997,el fiind produs de Frank Peterson și intitulat simplu "Ofra Haza
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
prin viu grai, scrierea documentelor datează din jurul anului 800. Numele său provine de la cel al papei Grigore I cel Mare (pontif al Romei între anii 590-604). Istoria dezvoltării muzicii gregoriene se leagă de liturghia apuseană însăși, bazându-se pe un repertoriu muzical tradițional, cu circulație orală; este înrudit cu cântul bizantin (dezvoltat în estul european). Denumirea "gregorian" a fost dată în timpul Imperiului Carolingian, cu referire la o autoritate din trecut, Papa Grigore, cu scopul unificării repertoriului (Hiley, p. 503-514). Primele documente
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
însăși, bazându-se pe un repertoriu muzical tradițional, cu circulație orală; este înrudit cu cântul bizantin (dezvoltat în estul european). Denumirea "gregorian" a fost dată în timpul Imperiului Carolingian, cu referire la o autoritate din trecut, Papa Grigore, cu scopul unificării repertoriului (Hiley, p. 503-514). Primele documente scrise apar în aceeași perioadă, în jurul anului 800, cu semne corespunzătoare mișcărilor melodice, numite neume. Ulterior, neumele vor fi așezate pe linii de reper, care constituie începutul apariției portativului muzical. Într-o ultimă fază, călugărul
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
de "cantus planus" (lat. „cânt lin”), care dezvăluie două caracteristici de bază ale stilului: utilizarea exclusivă a vocii umane și preferința pentru mersul treptat al melodiei (salturile sunt rare și „atenuate” prin tehnica numită "gradualis"). În secolul al XI-lea, repertoriul este lărgit prin adaosuri (tropi) și piese versificate noi (secvențe). Ritmica este condiționată de text și de morfologia acestuia, predominant în proză (ritm "parlando rubato"), cu unele aspecte regulate datorate morfologiilor versificate. Vocile cântau la unison, pentru diversificarea materialului folosindu
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
producție. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Are înregistrat un CD "Mândre-s nunțile la noi" cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană și, de asemenea, are în repertoriu și balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece și din alte zone ale județului Bistrița-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuței, de unde este ea, și de pe Valea Someșului. Are balade din aceste zone, ""Balada lui Valean
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Are înregistrat un CD "Mândre-s nunțile la noi" cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană și, de asemenea, are în repertoriu și balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece și din alte zone ale județului Bistrița-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuței, de unde este ea, și de pe Valea Someșului. Are balade din aceste zone, ""Balada lui Valean"", ""Balada lui Tănase
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
craiovean în 1850 (după alți cercetători în 1848), materializată de Costache Caragiale și Costache Mihăileanu (sprijiniți de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chițu și Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei și operetei. În repertoriul primei stagiuni apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă țigănească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru operă și operetă mai târziu
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
alături de soția sa, Maria Teodorini și de cele două fiice, Elena și Aura Teodorini. Teatrul Teodorini a avut două formații distincte de operetă, conduse de Al. G. D. Marinescu și A. Bobescu. Elena Teodorini are un rol important în modificarea repertoriului, alături de Ion Anestin, Ion și Profira Farcășanu, Margareta Dumitrescu-Dan, Alecu Bărănescu, Constantin Grigoriu, Nicu Poenaru, Irina de Vlădaia, etc. În anii următori "Mam'zelle Nitouche" de Herves, obține un mare succes în interpretarea Irinei de Vlădaia, orchestra fiind condusă de
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
și Profira Farcășanu, Margareta Dumitrescu-Dan, Alecu Bărănescu, Constantin Grigoriu, Nicu Poenaru, Irina de Vlădaia, etc. În anii următori "Mam'zelle Nitouche" de Herves, obține un mare succes în interpretarea Irinei de Vlădaia, orchestra fiind condusă de E. Companiski-Niedola. În 1894, repertoriul este reprezentat în principal de operetă : "Vânzatorul de păsări", "Voievodul țiganilor", "Girofle-Girofla", "Fiica doamnei Angot", "Mam'zelle Nitouche", "Boccacio", s.a., având ca primadone pe Irina de Vladaia, Elisa Odesseanu, Josefina Găluscă, ca tenori pe Ion Băjenaru, Gheorghe Vasiliu, ca baritoni
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
turneu la Odesa, obținând un mare succes, în principal datorită sopranei Margareta Dan și a tenorului Gh. S. Vasiliu. Numit director al Teatrului Național (1914-1920), și după al Conservatorului "Elefterie Cornetty", cântărețul liric Grigorie Gabrielescu reface trupa de operetă, reconsideră repertoriul, se ocupă de formarea unor tinere talente (Nicolae Rabega, Iosif Silberman, George Steruan, Remus Comăneanu, Zoe Florescu, Lilli Tănăsescu, Marioara Fărcășanu) și călătorește, special în Italia pentru a găsi cântăreți. În perioada interbelică, interesul pentru operă și operetă scade. Teatrul
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
de W.A.Mozart (10 aprilie 1974), pusă în scenă de regizorul german Hermann Wedekind, corul dirijat de Teodor Costin. Începând cu anul 1974, se poate vorbi despre o activitate structurată pe trei domenii, înscriindu-se pentru prima dată în repertoriu un spectacol muzical pentru copii, "Cocoșelul neascultător", poveste de Ion Luchian pe muzica compozitorului craiovean Constantin Ungureanu. La 1 iunie 1979 se înființează "Teatrul Liric" prin decizia 264 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului Dolj. Pe data de
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
cu doamna Carpen. În cursul acestei perioade câștiga șapte concursuri naționale de interpretare și premiul I la concursul internațional ""Kocian"" din Cehoslovacia. La 18 ani intra la Conservatorul din București în clasa profesoarei Cornelia Bronzetti. În acest timp își îmbogățește repertoriul și dă numeroase concerte în centrele muzicale din România. Anul 1990 marchează o schimbare decisivă în cariera lui , fiind invitat de Alberto Lysy să studieze cu el în renumită "Academie Menuhin" din Gstaad (Elveția). Aici are posibilitatea să se perfecționeze
Liviu Prunaru () [Corola-website/Science/313548_a_314877]
-
și maghiară, germană, italiană și engleză. A colaborat cu Mario Del Monaco, Irene Oriver, Igor Oistrah, Robert Soetens, Monique Haas, Magda Tagliafero, Roșa Fein, Ryazard Bakst, Dmitri Alexeev, Antonio Barosa, Sebastian Benda, Takeihiro Hirai, Agnes Baltsa ș.a. A abordat deopotrivă repertoriul simfonic și cel de operă, fiind atras în special de muzică în stil baroc și de cea clasică vieneza, la loc de frunte situându-se partiturile maeștrilor austrieci care au activat în Oradea (Michael Haydn, August Carl Ditters von Dittersdorf
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
și pe Riccardo. Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a primit la închiderea stagiunii 1956-1957 o invitație de a participa la Festivalul Carlo Goldoni de la Veneția, organizat pentru a celebra 250 de ani de la nașterea dramaturgului italian Carlo Goldoni (1707-1793). Repertoriul teatrului bucureștean nu conținea însă nicio piesă a lui Goldoni și pentru a nu rata invitația la festival, regizorul Sică Alexandrescu (1896-1973) a propus pregătirea comediei "Bădăranii" în traducerea lui Ion Iancovescu; piesa fusese jucată pentru prima dată în anul
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Operă Națională București cu Leontina Ciobanu-Văduva și la Lübeck cu Berd Weikl. a debutat pe scena Operei din Constantă și în 2006 debutează că solista la Operă Națională București cu rolul titular din opera “Manon Lescaut” de Giacomo Puccini. Din repertoriul sau se pot enumeră roluri că: Este căsătorită cu baritonul Ionuț Păscu.
Madeleine Pascu () [Corola-website/Science/314075_a_315404]
-
prosperitatea orașului Naissus a făcut o țintă din el și a fost distrus de Attila, în 443. Hunul Attila a cucerit Naissus lovind cu berbeci și turnuri de fier - acestea au fost tehnici militare sofisticate care au fost noi în repertoriul hun. După ce hunii au capturat orașul Naissus ei i-au masacrat pe locuitorii orașului. Ani în șir, malurile râurilor din afara orașului au fost acoperite cu oase umane că un memento al devastării pe care hunii au provocat-o. Fondator al
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
Preponderent liric (de dragoste, de dor, de jale, de cătănie și haiducie), repertoriul muzical tradițional e completat de colinde, cântece de leagăn, bocete și balade. De regulă, melosul însoțește expresia verbală versificată, însă îl regăsim și în interpretări instrumentale, individuale sau în acompaniament orchestral. În acest caz, distingem o particularitate folcloristică: în Maramureș
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
studiului Apostol- Fochi (1964), Mircea Eliade (1970, născut la București) preia anumite informații din monografie și le reformulează în comentariul dedicat mioarei năzdrăvane. Acesta este motivul pentru care regăsim în concepția eliadiană teza „integrării” și a „adaptării” baladei Miorița în repertoriul colindelor transilvănene: „În Transilvania, Miorița se întâlnește și sub formă de baladă, dar este mai ales cunoscută sub formă de colind. Evident, odată integrată în repertoriul colindelor, Miorița s-a adaptat condițiilor specifice acestui gen de literatură orală”. Cu toate
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]