9,175 matches
-
ia după întâlnirea de ieri cu redactora șefă, era convinsă că făcuse impresie bună — dar redactorii ăștia de la reviste erau imprevizibili. Nu cum fusese îmbrăcată o neliniștea pe Adriana (ce femeie normală la cap n-ar aprecia contrastul dintre o rochie vaporoasă Chloe, pantofi Sigerson veritabili și un cojocel supărat foc care se închidea strâns în talie?) sau cum decursese întâlnirea (amândouă au băut apă Pellegrino și au schimbat păreri despre cei mai buni chirurgi plastici din oraș); se tot întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
din SoHo, un loc unde era imposibil să cumperi zece centimetri de material la un preț mai mic de câteva sute de dolari. Orice sutien, orice pereche de chiloți, orice pereche de ciorapi din magazin era mai scumpă decât orice rochie pe care o avea ea, iar halatul acesta... ei bine ... pe el plătise din banii de chirie pe o lună mai mult decât vroia să-și aducă aminte. Cum de îndrăznise numai să intre în magazin? Nici ea nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ca și cînd ar fi fost prea iritați de rolurile din realitate ca să le mai ardă să se deghizeze. Adunarea Îi amintea de petrecerile de noapte din Amherst Avenue, care țineau pînă a doua zi după-amiază, cînd mame distrate, În rochii de seară șifonate, se plimbau pe lîngă piscină, pretinzînd că-și caută soții. Conversația se opri cînd doctorul Lockwood deschise radioul pe unde scurte. Bucuros să vadă că toată lumea era ocupată, Jim ieși printr-o ușă laterală pe terasa din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Își amintea că vizitase Hungjao cu părinții lui, În 1937, la cîteva zile după bătălie. Grupuri de europeni și americani veniseră cu mașinile de la Shanghai și Își parcaseră limuzinele pe drumuri de țară, acoperite de cutii de cartușe. Doamnele, În rochii de mătase, și soții lor, În costume gri, se plimbau printre rămășițele războiului, aranjate pentru ei de o echipă de demolări aflată În trecere. Lui Jim, cîmpul de luptă i se păruse mai curînd o grămadă periculoasă de gunoi - cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
spre stadioanele de jai alai, blocînd circulația pe Bubbling Well Road. O mașină blindată de polție, cu două arme Thompson montate pe o turelă de oțel, deasupra șoferului, trecu prin fața Packard-ului și eliberă drumul. Un grup de tinere chinezoaice În rochii cu paiete se Împiedicară de sicriul unui copil acoperit cu flori de hîrtie. Ținîndu-se de braț, ele se loviră de grila radiatorului Packard-ului și trecură pe lîngă geamul lui Jim, lovind În parbriz cu mîinile lor mici și strigînd obscenități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aveau șansa să părăsească centrul de detenție. Dar, ca de obicei, sergentul păru deprimat de privirea veselă a lui Jim. Se dădu deoparte cînd nou-veniții ajunseră la magazie. Doi sanitari chinezi duceau pe targă o englezoaică fără cunoștință Într-o rochie de pînză pătată. Zăcea cu părul umed În gură, iar cei doi fii ai ei, băieți de vîrsta lui Jim, țineau de marginile tărgii. Un grup de trei femei În vîrstă trecu, confuze din cauza mirosului și a luminii cenușii. În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tăcuți, În timp ce un sergent japonez se urcă În autobuz ca să-i inspecteze pe prizonieri. Doctorul Ransome stătea În genunchi, În partea din spate a camionului, ascunzîndu-și rana de pe față cu dosul mîinii. Jim se uită fix la englezoaica Într-o rochie de bumbac uzată, care stătea lîngă gard, cu degetele Încleștate pe sîrmă. Se uita la el cu aceeași expresie pe care o văzuse pe chipul mamei germane din Columbia Road. Autobuzul intră În lagăr prin porțile deschise. Sergentul japonez stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
treptele Blocului G. În mîini ținea mînerele unui cărucior de lemn cu roți de fier. Deși căruciorul nu era Încărcat, mînerele aproape că-i scoseseră bărbatului brațele din Încheieturi. Le spuse ceva englezoaicelor care ședeau pe treptele de beton În rochiile lor de bumbac decolorate. În timp ce gesticula spre ele, omoplații păreau că i se desprind de spate, gata să zboare peste gardul de sîrmă ghimpate. — SÎnt aici, domnule Maxted! Jim Îl Împinse deoparte pe Richard Pearce și alergă pe pista de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și domnul Maxted se Întoarseră cu rațiile la Blocul G, deținuții așteptau tăcuți, cu farfuriile și gamelele lor. Stăteau pe trepte, bărbații cu piepturile goale, cu umerii noduroși și coaste ca o colivie de păsări, iar soțiile lor șterse, cu rochii vechi, uitîndu-se fără expresie, de parcă așteptau să le fie adus un cadavru. În capătul cozii erau doamna Pearce și fiul ei, urmați de perechile de misionari care Își petreceau toată ziua căutînd mîncare. Sute de muște se Învîrteau În aburii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fie imediat hrană pentru șobolani. Doamna Gilmour și doamna Philips ședeau pe cărucior alături de cadavru și priveau fără să spună nimic. De cîte ori se oprea să se odihnească, Îi aruncau zîmbete identice, la fel de spălăcite ca și florile din desenele rochiilor lor de bumbac zdrențăroase. — Jim! Lasă asta și vino Încoace! Am nevoie de tine aici! Doctorul Ransome striga de la fereastra dispensarului. Nu-i plăcuse niciodată ca Jim să sape gropi. Sute de muște bîzÎiau În jurul căruciorului și se așezau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aeriană și să o facă să sune enunțînd avioanele americane care aveau să vină. Dar prea mulți dintre ei erau asemenea domnului Maxted, și se uitau tăcuți la japonezi. Păreau posaciși temători, bărbații aproape goi În pantalonii zdrențăroși, femeile În rochii de plajă spălăcite și rochii de bumbac peticite, cu ochii lor de bolnavi de malarie, incapabili să privească lumina libertății. În lumina care parcă pătrundea În lagăr prin porțile deschise, aveau trupurile Încă și mai Întunecate și mai subțiate, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să sune enunțînd avioanele americane care aveau să vină. Dar prea mulți dintre ei erau asemenea domnului Maxted, și se uitau tăcuți la japonezi. Păreau posaciși temători, bărbații aproape goi În pantalonii zdrențăroși, femeile În rochii de plajă spălăcite și rochii de bumbac peticite, cu ochii lor de bolnavi de malarie, incapabili să privească lumina libertății. În lumina care parcă pătrundea În lagăr prin porțile deschise, aveau trupurile Încă și mai Întunecate și mai subțiate, iar pentru prima dată arătau de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de scuipat luminau praful din jurul ghetelor rupte ale soldaților. Răcorindu-și furia de ani de zile față de foștii paznici, femeile scuipau printre sîrme, strigînd și rîzÎnd. O belgiancă Începu să urle În japoneză, rupînd bucăți de pînză decolorată din mînecile rochiei de stambă și aruncîndu-le la picioarele soldaților. Jim se agăță de cărucior, trăgînd de mînere, cînd domnul Maxted, obosit, Încercă să se așeze pe scîndura de lemn. Băiatul nu se simțea legat de femeile care scuipau și de bărbații lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
golf dispar În nisipul fin. Umplînd gamela, Jim urcă malul și se Întoarse lîngă cutia sa. În dreapta era soția unui inginer de la Shell din Blocul D. Zăcea stoarsă de vlagă, În iarba Înaltă, ale cărei fire trecuseră deja prin găurile rochiei de bumbac. Soțul ei ședea lîngă ea, vîrÎndu-și degetele În gamelă și umezindu-i dinții mari, cariați, cu apă verde. În stînga lui Jim stătea culcată doamna Philips. Îl enerva faptul că Îl văzuse bînd pe mal și hotărîse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ca Într-o vitrină, ca sălile pline de mobilă prin care el și mama lui se plimbaseră cîndva În magazinul universal al Sincere Company. Se uita la treptele de parcă s-ar fi așteptat ca mama lui să apară, Într-o rochie de mătase, și să-și treacă o mînă Înmănușată peste aceste suprafețe de lac negru. Se așeză și Își feri ochii de lumină. Își șterse mîinile de șortul domnului Maxted. Japonezii folosiseră frecvent stadionul drept lagăr de tranzit, iar iarba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
șezut, iar cîțiva bărbați erau În picioare lîngă soțiile și copiii lor, strînși grămadă. Mai mulți dintre deținuții mai bătrîni muriseră În cursul nopții. La vreo trei metri mai departe, doamna Wentworht, care jucase rolul lui Lady Bracknell, zăcea În rochia ei de stambă decolorată, uitîndu-se la cer. Alții erau Înconjurați de mici bălți de apă formate de apăsarea trupurilor lor În iarba moale. Pe Jim Îl durea brațul de atîta pompare. Așteptă ca doctorul Ransome să sară din camionul sanitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
grup de deținuți În centrul terenului de fotbal. Prea epuizată ca să se mai miște, se uită la Jim cu aceeași privire disperată pe care i-o aruncase cînd mîncase gărgărițele. Ploaia de peste noapte spălase și ultimul strop de culoare de pe rochia ei de stambă, dîndu-i paloarea cenușie a muncitorilor chinezi de pe aeroportul Lunghua. Doamna Vincent ar construi o pistă de aterizare stranie, reflectă Jim. — Jamie... Îl strigă pe numele de alint pe care domnul Maxted, Îl scosese pe neașteptate din vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
iarba ca de gheață, uitîndu-se fix la tunelul de ieșire. Lumina slabă a soarelui Își schimbă direcția spre pereții de ciment ai parcajului părăsit. Deja unul dintre prizonierii britanici bocănea prin tunel cu saboții lui tociți, urmat de soție În rochia ei zdrențuită, cu mîinile lipite de față. Jim așteptă ca o Împușcătură să-l arunce pe bărbat la picioarele soției sale, dar perechea intră În parcaj și amîndoi se uitau la șirurile de vehicule distruse de bombe. Jim Îl părăsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fi Încercat să-și scuture de pe aripi mirosul putred. Gonind muștele de la gură, Jim intră În salonul bărbaților. Aerul fetid aluneca pe pereții de placaj, scăldînd muștele care se hrăneau din cadavrele Înghesuite pe priciuri. Identificabili după șorțurile zdrențuite și rochiile Înflorate și după saboții Înfipți În picioarele lor umflate, zeci de prizonieri din Lunghua zăceau pe priciuri ca bucățile de carne Într-un abator abandonat. Spatele și umerii lor străluceau acoperite de un fel de gelatină, iar gurile lărgite În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
din fața catedralei Alexandr Nevski, sărind În apărarea unor cehoaice de lângă Lidiçe, de care s-au mai legat niște polonezi. Săptămâna sofiotă se scurge ca nisipul printre degete și nu-ți bagă În traistă decât o păpușă de plastic, cu o rochie pepit, o pungă de bomboane, câteva insigne, un tricou și tot felul de pliante turistice și o sumedenie de urme pe spate de la bastoanele de cauciuc ale milițienilor. În loc să fie festival, a fost o revoluție. La Întoarcere, În tren, ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să mă mărite. Tot cu un elvețian. Îl așteaptă. Îi scrie scrisori. Știe că nu a murit. De asta mă Îndoapă. Ca să cânt. Îmi spune că dacă ea a muncit și a pierdut totul, eu să-mi fac meseria În rochie de seară. Îmi tot coase rochii. Petru o Învălui cu tot sufletul și-i spuse jucăuș: De ce crezi că Îl chema pe lăptar Pasere? De ce crezi tu că Îl chema așa pe lăptar? Pentru că a Încercat să zboare de pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
elvețian. Îl așteaptă. Îi scrie scrisori. Știe că nu a murit. De asta mă Îndoapă. Ca să cânt. Îmi spune că dacă ea a muncit și a pierdut totul, eu să-mi fac meseria În rochie de seară. Îmi tot coase rochii. Petru o Învălui cu tot sufletul și-i spuse jucăuș: De ce crezi că Îl chema pe lăptar Pasere? De ce crezi tu că Îl chema așa pe lăptar? Pentru că a Încercat să zboare de pe un gard și lumea i-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Geographic i-au căzut ochii pe niște poze cu niște copii de țăran din Guatemala, deși nu copiii În sine i-au captat atenția - chiar dacă erau extrem de frumoși. Hainele pe care le purtau au atras-o: minunatele jachete, fuste și rochii multicolore. Nuanțele puternice de roz, portocaliu și verde nu se potriveau, dar În același timp se Îmbinau În mod spectaculos. Două zile mai târziu era În avion. O săptămână mai târziu găsi o mică cooperativă unde se făceau haine manual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
că Stella și soțul ei se mutaseră la New York, unde Stella se ocupa de alte proiecte de afaceri, iar Ruby și-a făcut curaj și a adus În magazin câteva dreamcatchere Într-un colț, ciudatele pălării peruane cu urechi și rochiile din Guatemala, precum și salopetele pentru bebeluși. Acestea au fost aproape smulse de pe rafturi. În ziua de dinaintea vizitelor de peste ocean ale Stellei, care aveau loc de două ori pe an, toate mărfurile În stil etnic erau ascunse În depozitul din spatele magazinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
haine bine croite și largi și scumpe, care Îi scoteau În evidență talia de viespe dar nu se strângeau sau nu se lipeau de corp În locurile unde nu trebuie. În seara asta era elegantă În mod special; purta o rochie cloche cu talia Înaltă și cizme asortate cu vârf ascuțit, din piele Întoarsă. Toți intrară În sufragerie. Ronnie se așeză pe una din canapele, iar Ruby și Sylvia o acaparară pe cealaltă. Phil nu se așeză. În schimb scoase din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]