7,127 matches
-
minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeata maximă și nivelul maxim al apei la traversări peste ape nenavigabile, respectiv distanța minimă la poarta de gabarit a navelor. *19) Distanța pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeata maximă și nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversări în zonele localităților și în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie, iar cele de jos la traversări în celelalte zone. *20) G este gabaritul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
liberă trecere al navelor, stabilit în funcție de specificul navigației, de comun acord cu autoritățile competente. *21) Distanța pe orizontală dintre conductorul extrem al LEA la deviație maximă și planul vertical la malul apei. *22) Distanța pe verticală dintre conductorul LEA la săgeată maximă și partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere, în acest tabel, se înțelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor, digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităților competente. *23) Distanța pe verticală dintre conductorul LEA în orice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
de peretele clădirii, în cazul fasciculului întins, respectiv 3 cm în cazul fasciculului pozat. *27) Distanța dintre conductorul extrem al LEA la deviație maximă și cea mai apropiată parte a clădirii, fără să constituie traversare. *28) Distanța pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului la canale în debleu, respectiv de la cota coronamentului la canale în rambleu, pentru canale accesibile numai circulației pedestre. *29) Distanța pe verticală, la săgeata maxima a conductorului, de la cota terenului la canale în debleu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
clădirii, fără să constituie traversare. *28) Distanța pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului la canale în debleu, respectiv de la cota coronamentului la canale în rambleu, pentru canale accesibile numai circulației pedestre. *29) Distanța pe verticală, la săgeata maxima a conductorului, de la cota terenului la canale în debleu, respectiv de la cota coronamentului la canale în rambleu, pentru canale accesibile circulației cu autovehicule, fără a fi drumuri publice. *30) Distanța pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, până la peretele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
29) Distanța pe verticală, la săgeata maxima a conductorului, de la cota terenului la canale în debleu, respectiv de la cota coronamentului la canale în rambleu, pentru canale accesibile circulației cu autovehicule, fără a fi drumuri publice. *30) Distanța pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe ori mobile. *31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor și mașinilor agricole, drumuri de utilitate privată. *32) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile numai circulației pedestre. *33) Zone neaccesibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
veșmânt. Se mai auzea glasul stins al unui greieraș negru, mic, muiat în tuș și pudrat cu brumă pe aripioare. Deodată, steluțele sclipitoare dispăruseră și natura începu să plângă cu lacrimi de ploaie deasă, măruntă și rece. Din cer izvorau săgeți lungi de aur care fulgerau în sus și în jos, în oglinzile de apă. Satele, depărtate în întunecimea care creștea, se cunoșteau întâi după fumegări ușoare, apoi după lumini pierdute în seară ca niște licurici pe o întindere fără margini
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
iar fluturi colorați zboară pretutindeni. Oamenii lucrează câmpiile: ară, seamănă, plivesc printre straturi micile ierburi, sapă. Uitându-te la ei, ar părea neobosiți. Cât de frumoasă este primăvara când natura se trezește iar la viață ! Andra Lorenț TOAMNA-ANOTIMP ÎMBELȘUGAT Când săgețile frânte ale cârdurilor de cocori și de rândunele străpung cerul, iar ploaia își cerne mărunt sita deasă, îmi aduc aminte de toamna cea cu mantie ruginie și cu trenă lungă. Într-adevăr, toamna este mohorâtă, cu vânturi moi și tânguitoare
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
nu-l certam și-l lăsam să meargă cu mine, nu s-ar fi întâmplat acest accident. Cu toate acestea , Roly a înțeles situația și suntem cei mai buni prieteni. Alexandru-Daniel Căpraru CĂPRIOARA Razele neiertătoare ale lui august străpungeau cu săgețile insuportabile totul în jur, așa încât aveai senzația că te topești. Niciun zgomot nu se împotrivea căldurii toride. Pădurea cu copacii uriași stătea aplecată.În acest univers torid, urletul unei căprioare sfredeli depărtarea. Nu mi venea a crede că-n această
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
În anii cînd propunea spre reprezentare acest text a cărui demnitate subzistă în temeritățile pe care le emite, Constantin Popa își asuma, s-ar putea spune, riscurile unui disident. Un disident virtual. Muiate într-un amalgam de sarcasm și îndîrjire, săgețile unei reflexivități active țintesc, dincolo de o anume structură politică păcătoasă, către umbrele și sincopele unui destin istoric, vizează slăbiciunile și rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau, pentru confortul lor interior, s-au prefăcut a crede "cacealmaua
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Din jos, În marginea pădurii, Încep deodată crengile să se miște, ca-nfiorate de o suflare de vânt, și cele dintâi coifuri ies În luminiș. Un șuier ca de vijelie ș-o răpăială de grindină cutremură valea. O pânză mișcătoare de săgeți zbârnâie deasupra pământului, Între cele două puteri. Dar pânza se scurtează. Zidul ce scapără de izbirea săgeților se-mpinge tot mai aproape, tot mai Îngrozitor În clocotul dacilor. Se prăbușesc mulți din oastea romană. Dar șiruri proaspete izvorăsc mereu din
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și cele dintâi coifuri ies În luminiș. Un șuier ca de vijelie ș-o răpăială de grindină cutremură valea. O pânză mișcătoare de săgeți zbârnâie deasupra pământului, Între cele două puteri. Dar pânza se scurtează. Zidul ce scapără de izbirea săgeților se-mpinge tot mai aproape, tot mai Îngrozitor În clocotul dacilor. Se prăbușesc mulți din oastea romană. Dar șiruri proaspete izvorăsc mereu din pădure, s-ar crede că toți copacii se prefac În oșteni și vin din ce În ce mai mulți, din ce În ce mai Îndârjiți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trecut și toate câte au mai auzit și au văzut prin locurile Îndepărtate pe unde au umblat. Știindu-și țara râvnită de dușmani lacomi, nu uitau să-și pregătească și armele de luptă: săbii Încovoiate, scuturi ovale și arcuri cu săgeți. La nevoie mai foloseau și măciuci, coase sau topoare. Dorința lor de a-și apără țara și traiul liber Îi făceau temuți În războaie și despre vitejia lor vorbesc istoricii vremii. Cuvinte: ițari = pantaloni din stofă, dimie țesută În casă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Respectați solia, căpitanii mei! Apoi către solii Porții el vorbește: Voi prin cari șahul astăzi mă cinstește! Mircea se Înclină de ani obosit, Însă al său suflet nu e-mbătrânit; Ochii săi sub gene albe și stufoase Cu greu mai Îndreaptă săgeți veninoase; Dar cu toate astea fieru-i va lovi, Ș-albele lui gene Încă n-or clipi. Cela ce se bate pentru a lui țară Sufletu-i e focul soarelui de vară. Mergeți la sultanul care v-a trimis, Ș-orice
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dus la dânșii. Bună ziua, oameni buni! - le-a zis vodă. Dar ce lucrați voi tocmai astăzi, când ar trebui să vă odihniți ? Ce să lucrăm ! Ia, facem niște condeie. Ce fel de condeie ? - zise vodă. Eu văd că acestea sunt săgeți, nu condeie. -Pricepem noi la ce fel de condeie v-ați gândit, zise unul din săteni. Dar de condeie de acelea nu Înțeleg dușmanii țării noastre. Ei numai pe acestea le simt. De câte ori le am cercat noi pe spinarea dușmanilor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
umilă pe care o dusese băiatul, se posomorî. Îl chemă la el și, prefăcându-se supărat, Îi zice : Ia ascultă, voinice : nu crezi că-i păcat de tine să lâncezești aici, la curte ? Munca mea e folositoare, Doamne. Eu cioplesc săgeți pentru arcașii Măriei tale, făuresc paloșe pentru brațele voinicilor tăi, șei pentru caii care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să poarte arma . Și eu am nevoie de astfel de voinici. Vrei să mă ei la oaste, Măria ta ? izbucni Mândricel cu ochii sclipind de bucurie. Dar tu nu știi lupta ! N-am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când calul nărăvaș nu reuși să-l arunce din șa. Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să lupți așa, Mândricel ? Aici, În Țara
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe Întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ștefan Îi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
arătat Mitruț, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Înălțimi, amestecate cu fumurile satelor aprinse. Cum au ajuns sub stejarul din Borzești, hanul năvălitorilor l-a zărit printre ramuri pe Mitruț , aproape mort de spaimă. Ce-i facem copilului din stejar? a Întrebat un ataman. Tragem În el cu săgețile ? Nu ! a răspuns hanul. Dacă trage careva În el vreo săgeată Îl ucid... De ce ? s-au mirat tătarii. Pentru că pe acest pui de moldovean vreau să-l ucid eu ! Fac rămășag că-l nimeresc drept În inimă, cu prima săgeată
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
din Borzești, hanul năvălitorilor l-a zărit printre ramuri pe Mitruț , aproape mort de spaimă. Ce-i facem copilului din stejar? a Întrebat un ataman. Tragem În el cu săgețile ? Nu ! a răspuns hanul. Dacă trage careva În el vreo săgeată Îl ucid... De ce ? s-au mirat tătarii. Pentru că pe acest pui de moldovean vreau să-l ucid eu ! Fac rămășag că-l nimeresc drept În inimă, cu prima săgeată... Fie-ți milă... a răcnit Mitruț, când hanul a Întins arcul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
săgețile ? Nu ! a răspuns hanul. Dacă trage careva În el vreo săgeată Îl ucid... De ce ? s-au mirat tătarii. Pentru că pe acest pui de moldovean vreau să-l ucid eu ! Fac rămășag că-l nimeresc drept În inimă, cu prima săgeată... Fie-ți milă... a răcnit Mitruț, când hanul a Întins arcul, dar n-a mai apucat să spună nimic, căci o săgeată l-a nimerit drept În inimă și l-a omorât. Apoi trâmba a sărit pe cai, a pornit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pui de moldovean vreau să-l ucid eu ! Fac rămășag că-l nimeresc drept În inimă, cu prima săgeată... Fie-ți milă... a răcnit Mitruț, când hanul a Întins arcul, dar n-a mai apucat să spună nimic, căci o săgeată l-a nimerit drept În inimă și l-a omorât. Apoi trâmba a sărit pe cai, a pornit galop, dând foc satelor, ucigând și prăpădind tot, spre Suceava-n sus. IV În vremea asta, Bogdan-Voievod galopa spre munți, ținându-l
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu-se În oastea voievodului. Bătălia cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față cu han-tătarul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tăia Între sine și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri În mâinile moldovenilor lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit În fugă, În jos de Podul-Înalt, și și-au căutat scăpare fugind prin păduri. Călăreții trimiși de Ștefan i-au ajuns și i-au izbit, bătându i și tăindu-i până ce i-au trecut Siretul, Într-un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]