7,183 matches
-
inspirat de Andrei Mureșanu, al cărui vers „Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri” a devenit și deviza ei. Imnul societății, compus de Ciprian Porumbescu pe versurile lui Andrei Bârseanu, a devenit ulterior cântec patriotic național (Pe-al nostru steag e scris unire). Prima ședință oficială a avut loc la 8 aprilie 1871, când este ales și cel dintâi comitet de conducere, alcătuit din Ioan Slavici (președinte), Emanoil Logotheti (vicepreședinte), Ion I. Bumbac (secretar), Sterie Ciurcu (casier), I. Pop (controlor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
Trei copii în jurul lumii, București, 1946; Fanny Hurst, Lummox, București, 1949; F. Van Wick Masson, Mâine va răsări soarele, București, 1949 (în colaborare cu Adrian Zahareanu); A. Liskov, Băiețandrul din Urali, București, 1950 (în colaborare cu Riza Godeanu); Vasili Ardamatski, Steagul prieteniei, București, 1953; Veselina Genovska, Lumini, București, 1953 (în colaborare cu Vanghele Hrisicu); Charlotte Brontë, Jane Eyre, București, 1956 (în colaborare cu Dumitru Mazilu); Dymphna Cusack, Paradis Pacific, București, 1957, Fulgerul negru, București, 1975; Armand Salacrou, Arhipelagul Lenoir sau Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
mențiune aparte merită Sonete mute (1969), în care regăsirea tonalității vitaliste a debutului este temperată de conștiința tulbure a chemării pământului: „Din fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinților ruginite și grele / [...] Sarea pământului îmi viscolește spatele / Cu steaguri împunse de bouri și putrede, - / Mă scufund în balade și-n duhul părinților / Care îmi ațin calea la crucile drumurilor.” SCRIERI: Anotimpurile Griviței, București, 1962; Lumina de dragoste, București, 1964; Bucurii pentru copii, București, 1966; Minus durerea, București, 1966; Emoții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
1234] Predicatorii și Minorii, care aleseseră sărăcia și umilința de bună voie, s-au ridicat la atâta noblețe, ca să nu-i spunem aroganță, încât își dau tot interesul ca să fie primiți în mănăstiri și în orașe cu procesiuni solemne, cu steaguri, cu lumânări aprinse și cu lume îmbrăcată de sărbătoare; le-a fost acordat privilegiul de a oferi celor care îi ascultau o indulgență de mai multe zile ... 15. ... Predicatorii și Minorii, ducând la început o viață săracă și sfântă, se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Italia. Eu am văzut cu ochii mei că, în orașul meu Parma, fiecare cartier voia să aibă stindardul său pe care să fie reprezentat martiriul sfântului lor, pentru a-l folosi în procesiunile ce se făceau; astfel, de exemplu, pe steagul cartierului în care se afla biserica Sfântul Bartolomeu erau reprezentate chinurile jupuirii; tot așa se proceda și în cazul celorlalte cartiere. De asemenea, din satele din împrejurimi veneau în oraș cu stindarde grupuri mari de bărbați și femei, băieți și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au știut de la bun Început: râsul este o afacere bună!” Liz Curtis Higgs, umoristă și scriitoare Recent, lucrând pentru o companie, l-am auzit la interfon pe președinte invitând pe toată lumea să iasă afară pentru o festivitate În onoarea noului steag. Am fost oarecum surprins, dar i-am urmat pe ceilalți la ceremonie. Am recitat jurământul față de țară, după care un elev de liceu a cântat la trompetă „The Star Spangled Banner”1. Mai apoi, fiecare dintre noi a primit o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
dulce de Întristare”, rîurile curg „dulce” răcoritor, soarele revarsă o „lumină dulce tot cu senin”, păstor iubește o păstoriță „cu chip prea dulce, prea drăgălaș”, pămîntul geme În somn „dulce”, primăvara este o „dulce ivire”, iar priveliștea tinerimii Înrolate sub steag este de asemenea tot dulce: „ce privire dulce mie!” Tema dulcelui cheamă, În poezia lui CÎrlova, pe aceea a plăcerii sau a plăcutului. Ea ne conduce spre al doilea spațiu securizant al poetului, acela din Păstorul Întristat și Înserare: „trista
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
strălucire...” De la Casandra așteaptă cu răbdare aceeași decizie de milostivire (Nume). Altei femei, nenumite, Îi recomandă: „...ori te schimbă În fire Ori fii cu milostivire”.... Însă de regulă femeia arată neîndurare, plecăciunile rămîn fără ecou și, forțînd nota, Îndrăgostitul flutură steagul negru al morții: „Moarte, moarte, ce nu vii, Să mă ici dintre cei vii Și În mormînt să m-arunci, Ca să scap de-atîtea munci? Vino, vino, de mă ia, Căci tu ești scăparea mea.” Aici și În alte versuri promisiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stia să zică Rău, rățușca, rămurica, Dar de când băiatu-nvață Poezia despre rata, Rica știe cum să zică Rău, rățușca, rămurica. (Malina Cajal Rica nu stia să zică) S: ne este foarte drag S e-n soare și e-n steag Strugure, sanie, sapă, Toate vor cu S să-nceapă. (de Iulian Olariu) Tata taie lemnul tare Trunchiul este biruit Toată curtea s-a albit De atâtea așchioare. O cămilă cu cocoașă Este rea și nărăvașa Nu vrea strugurii cu coaja
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se desfășăară la sud de Barcelona, până în apropierea deltei Ebro, având drept capitală turistică stațiunea litorală Salou. După cum sugerează și numele acestei coaste, ceea ce atrage aici cei mai mulți turiști sunt plajele cu nisip auriu, multor din aceste plaje atribuindu-li-se “steagul albastru”. Salou a fost un port cunoscut în perioada greacă și romană, păstrând și azi vestigii ale trecutului său. Cu o infrastructură și facilități turistice foarte bine puse la punct, cu un climat mediteranean și plaje bine însorite, Salou atrage
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
belgieni (13%), români (6%), germani (3%). Benidorm este o destinație turistică importantă mai ales pentru turiștii britanici. Aceștia sunt atrași în primul rând de plajele superbe, între care cele mai cunoscute sunt: Llevante, Poniente și Mal Pas - toate posesoare a steagului albastru . În afară de acestea zona mai este cunoscută și pentru parcurile tematice înființate aici: Terra Mitica (un parc deschis în 2000, care include 5 secțiuni tematice: Egipt, Grecia, Roma, Iberia și Insulele Mediteranei); Aqualandia (parc acvatic) și Mundomar (parc de animale
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
apeă Am În față planul economic al R.P.R. și mă gândesc la uriașele sarcini ce le avem de Îndeplinit noi, mânuitorii condeiului pentru a da celor ce muncesc În uzine și pe ogoare o artă Înălțătoare ca o fluturare de steaguri. Eroul meu, Costan Cimpoeșu, călit În lupta cu viața, de mic copil, dus În războiul fascist, rănit, nedreptățit de majuri și ofițeri, sărăcit de către vecinul chiabur Darie - eroul meu Costan, pe care frământările războiului l-au ajutat să-și cunoască
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ci trebuie s-o Înțeleagă și s-o trăiască În toată amploarea ei, În toate inepuizabilele ei posibilități. Numai atunci poetul timpurilor noi va izbuti să fie așa cum Îl cântă Maiakovski: Și cântecul și versul sunt o bombă și-un steag, și glasul cântărețului ridică masseleă».” PROZA Penuria de proză realist-socialistă deseori invocată În tot cursul anului 1948 este complet depășită În acest an. Faptul e vizibil atât În ponderea crescută a prozei În spațiul publicistic al gazetelor cât și În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai multor fapte de viață, chiar când selecția lor s-a făcut după un criteriu judicios. Nu se poate face literatură de calitate neînsoțind cunoașterea realității cu reconstruirea ei În cea mai bogată și multiplă evocare a vieții. (Ă). În Steagul de pe furnal a lui Petru Vintila, portarul fabricii cu mutră de iepuroi bătrân se ploconește la vederea oricărui „beamter”. (Ă). Acolo unde realitatea n-a fost Înțeleasă, n-a fost cunoscută, cât ar vrea nuvelistul să-și rezume În concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tuturor. Fără o critică literară marxist-leninistă sănătoasă și bogată, literatura noastră nu va putea progresa. Fără critica partidului nu poate progresa nici critica literară și nici literatura. (Ă). Scriu aceste rânduri cu sentimentul că Contemporanul prin greșeala săvârșită a pierdut steagul fruntașilor În producția culturală - pe care i l-a Înmânat Academia RPR prin premiul său - și pe care l-a deținut până acum. Dar nimic nu ne Împiedică să recâștigăm printr-o muncă mai serioasă, printr-o luptă mai dârză
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
l-a Înmânat Academia RPR prin premiul său - și pe care l-a deținut până acum. Dar nimic nu ne Împiedică să recâștigăm printr-o muncă mai serioasă, printr-o luptă mai dârză și mai vigilentă ca până acum acest steag, această Încredere a clasei muncitoare, singurul țel și singurul izvor real al activității noastre”. Din același număr al Contemporanului aflăm de Constituirea Comisiei de Critică literară la Uniunea Scriitorilor. „Sarcinile Comisiei - care se compune din d-nii Ion Vitner, Paul Georgescu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de lectură. Ea se complectează cu datele acestora din urmă, dar trebuie să le depășească prin comentariul textului propus. (Ă). Aici, credem că recenzia concurează cronica literară, care presupune desfășurarea actului critic În totalitatea sa. Apropierea lor se face sub steagul acelorași principii călăuzitoare și Între ele există un raport de reciprocitate. Cronica literară folosește datele recenziei, iar recenzia, comentând, nu are de folosit alte instrumente decât acelea ale cronicii literare, rezultând că trebuie să fie fundamentată de principii teoretice bine
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Prima Locomotivă de Mirceașerbănescu, Piese la timp de N. Rohan), Întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare și transformarea socialistă a agriculturii (Povestea tractorului și a oamenilor lui de George Dan, Petru Dumitriu și N.Jianu, La Rășcani a fâlfâi steagul victoriei socialismului), combaterea birocratismului (Cea mai importantă secție de Nagy Istvan), Întărirea vigilenței (Dușmanul de A. Gheorghiu-Pogonești) și altele. Totuși, analizând din acest punct de vedere materialele revistei Flacăra, găsim și serioase slăbiciuni. Mai ales În ultimul timp se observă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Eliberați-l pe Dennis (Elisabeta Luca, Flacăra, nr. 20, 20 mai).l O nouă mârșăvie a slugilor dolarului (M. Novicov, Flacăra, nr. 19, 13 mai). 1 Trei schimburi pentru pace (Mihnea Gheorghiu, Viața românească, nr. 6).1 Gunoierul istoriei și steagul „Națiunilor Unițe”(Geo Dumitrescu, Almanahul Literar, Cluj, 8 iul.).l Vă sună sfârșitul, șerpi titoiești (Eugen Frunză, Contemporanul, nr. 201, 11 aug.).1 Moscova - centrul spiritual al lumii progresiste (M.T. Vlad, Contemporanul, nr. 202, 18 aug.).l Hai la vot
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se anunțase Încă din anul precedent va fi repede Înăbușit, după cum vom afla din capitolul următor. În fond, nu se putea concepe ca totul să meargă prost: și proza și critica literară. Trebuia ca un sector literar să țină sus steagul realismului socialist. Și gestul Îl fac poeții, În același stil - ba uneori depășindu-l - ilustrat de suita de poezii menționate În prima parte a cărții. Nu trebuie să consulți cine știe ce tratat economico-istoric ca să afli despre evenimentele anului și preocupările oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Comitetul pentru Pace (Petru Vintilă, În nr. 178)• Răvaș tovarășului miner A. Baltag, În nr. 176)• Armata țărănimii muncitoare (Vasile Nicorovici, nr. 180)• Cântecul de dor de țară al iugoslavului fugit de sub jugul lui Tito (Victor Tulbure, nr. 181)• Cu steaguri purpurii, imense fluvii. (Mihai Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne-nfășoară (Maria Banuș, În nr. 192)• La școala de literatură (Victor Felea, nr. 214), etc. Aceleași teme, alte nume În Almanahul literar de la Cluj: A.E. Baconsky, Cornel
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
le Învârti Înăuntru, până să capete Înfățișarea utilă dorită». După R. Petrescu, deci, poeții noștri de abia acum «descoperă» poezia. După R.Petrescu poezia e o «armă delicată», nu o spadă ascuțită care pătrunde adânc În inima dușmanului, nu un steag care cheamă oamenii la muncă și luptă. După R. Petrescu «armele acestea delicate se pregătesc cu Încetul». Să nu ne mirăm - cu alte cuvinte - că A. Toma, Maria Banuș, Dan Deșliu, Radu Boureanu și toți poeții noștri, nu scriu de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Poeme de pace și luptă), Dan Deșliu (În numele vieții). Alte volume de poezii publică: Vasile Nicorovici ( În mina de cărbuni), Nina Cassian (Nică fără frică), A. E. Baconsky (Poezii). De asemenea, Eugen Frunză - poetul cultivat de Flacăra, publică volumul Sub steagul vieții, iar Veronica Porumbacu - poeta preferată de Viața românească și Scânteia - publică volumul Anii aceștia. CENACLUL - PEPINIERĂ DE TALENTE Pentru a-și Îndeplini rolul formativ, noile valori morale, noile conduite, noul ideal social, cuprinse și create de noua cultură - apendice
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-n anii următori. Noi nu vom mai reveni asupra acestui subiect. Am dorit să fie reținută și această componentă a vieții literare din vreme; era fața triumfalistă, plină de grandomanie a „literaturii maselor” care oricând putea fi „fluturată ca un steag elocvent: 44 de cenacluri, peste 1500 de membri, iar În timp, cifrele se dublează; era un mod de ascundere a unui mare vid; era, mai ales, un cadru ideal de ajustare a conștiințelor tinere, după calapod. Sigur că În vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literare prin utilizarea abuzivă a expresiilor triviale și de jargon, a regionalismelor, arhaismelor, neologismelor, apare tendința de a «simplifica» limba. (Ă). În versurile lui Tulbure de pildă, izbucnesc la fiece pas «fanfare de lumini», cresc «holde de bucurii», flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale bogăția vieții. (Ă). Eugen Frunză repetă inutil epitetul vag și inexpresiv «bun» În versuri consecutive din Cântec de leagăn. Dan Deșliu afirmă că toate lucrurile pe care le descrie sunt „mari, mărețe, uriașe” etc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]