7,108 matches
-
șanțului omonim situat la unirea peretilor anterior și lateral) și patrund în auriculul drept; peretele lateral, neted, se întinde între orificiile venelor cave; în centru proemină intracavitar, formând tuberculul intervenos (sau intercav) Lower, mai vizibil înainte de extragerea inimii din cavitatea toracică; în dreptul său se termină extremitatea superioară a limbului fosei ovale; peretele posterior este format de septul interatrial, concav, care bombează în AS; la nivelul septului interatrial se află o depresiune, fosa ovala, ce reprezintă vestigiul embrionar al canalului lui Botallo
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a crosei aorte, precum și limita superioară a aortei toracice. Acest plan coincide și cu limita dintre mediastinul superior și inferior, joncțiunea venelor brahiocefalice drept și stâng pentru formarea venei cave superioare, apropierea pleurilor mediastinale dreaptă și stângă și bifurcarea traheii. Vena cavă superioară Vena cavă superioară este formată prin
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
lui Eustachio, porțiunea intrapericardică venoasă având o lungime de aproximativ 1cm. Porțiunea extrapericardică a venei cave inferioare este practic inexistentă, iar în cazul existenței sale, vine în raport cu pleura dreaptă și cu nervii frenici drepți. Din punct de vedere clinic porțiunile toracică și pericardică ale venelor cave sunt identice. Venele pulmonare Venele pulmonare sunt fixate la pericard. În porțiunea intrapericardică venel pulmonare sunt greu vizibile cu excepția circumferinței. Împreună cu inserțiile mezocardice vena cavă inferioară și fața posterioară a atriului stâng, venele pulmonare formează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în vederea suturii defectelor septale. Complicațiile anatomice ale chirurgiei trunchiului pulmonar sunt secundare embolectomiei, mortalitatea este extrem de mare prin șoc hemoragic. Complicațiile refacerii defectului de duct arterial sunt: hemoragia secundară tracționării ductului cu sângerare aortică sau pulmonară; hemoragie la nivelul inciziei toracice cu hemotorax; leziune de nerv frenic stâng; leziune de nerv recurent stâng. Complicațiile tratamentului chirurgical în coarctația de aortă sunt: hemoragia; leziunea ductului toracic cu chilotorax; leziune de nerv recurent stâng; paraplegie; vasculită mezenterică; hipertensiune tardivă severă. * Proiecția cordului Proiecția
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
duct arterial sunt: hemoragia secundară tracționării ductului cu sângerare aortică sau pulmonară; hemoragie la nivelul inciziei toracice cu hemotorax; leziune de nerv frenic stâng; leziune de nerv recurent stâng. Complicațiile tratamentului chirurgical în coarctația de aortă sunt: hemoragia; leziunea ductului toracic cu chilotorax; leziune de nerv recurent stâng; paraplegie; vasculită mezenterică; hipertensiune tardivă severă. * Proiecția cordului Proiecția cordului pe peretele toracic anterior Aria matității cardiace relative reprezintă proiecția întregii fețe sternocostale la nivelul peretelui anterior toracic, inclusiv porțiunile acoperite de marginile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de nerv frenic stâng; leziune de nerv recurent stâng. Complicațiile tratamentului chirurgical în coarctația de aortă sunt: hemoragia; leziunea ductului toracic cu chilotorax; leziune de nerv recurent stâng; paraplegie; vasculită mezenterică; hipertensiune tardivă severă. * Proiecția cordului Proiecția cordului pe peretele toracic anterior Aria matității cardiace relative reprezintă proiecția întregii fețe sternocostale la nivelul peretelui anterior toracic, inclusiv porțiunile acoperite de marginile anterioare ale plămânilor, care nu pot fi determinate prin examen clinic, adică prin percuție. Aria se delimitează unind prin linii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortă sunt: hemoragia; leziunea ductului toracic cu chilotorax; leziune de nerv recurent stâng; paraplegie; vasculită mezenterică; hipertensiune tardivă severă. * Proiecția cordului Proiecția cordului pe peretele toracic anterior Aria matității cardiace relative reprezintă proiecția întregii fețe sternocostale la nivelul peretelui anterior toracic, inclusiv porțiunile acoperite de marginile anterioare ale plămânilor, care nu pot fi determinate prin examen clinic, adică prin percuție. Aria se delimitează unind prin linii curbe (cu concavitatea spre centrul zonei de proiecție) patru puncte extreme: Vena cavă superioară - spațiul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la 6cm lateral de linia parasternală stângă sau la 9cm lateral de linia mediosagitală; Vârful auriculului stâng - cartilajul 2 costal stâng la 1,2cm lateral de linia parasternală stângă Unind punctele enumerate anterior obținem proiecția topografică a cordului pe peretele toracic anterior, proiecție relativă datorită lipsei de fixitate cardiacă în torace. Segmentul feței sternocostale care vine în raport cu peretele anterior toracic fără interpunerea marginilor anterioare ale plămânilor se numește aria matității cardiace absolute și poate fi determinată prin percuție. Limitele sale sunt
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
costal stâng la 1,2cm lateral de linia parasternală stângă Unind punctele enumerate anterior obținem proiecția topografică a cordului pe peretele toracic anterior, proiecție relativă datorită lipsei de fixitate cardiacă în torace. Segmentul feței sternocostale care vine în raport cu peretele anterior toracic fără interpunerea marginilor anterioare ale plămânilor se numește aria matității cardiace absolute și poate fi determinată prin percuție. Limitele sale sunt: medial, la dreapta marginea stângă a sternului; superior, la stânga proiecția marginii anterioare a plămânului stâng, o linie curba cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și/sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu artera coronară distal de stenoză sau ocluzie. Grefa trebuie corect orientată în raport cu valva pentru a nu Ram interventricular
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu artera coronară distal de stenoză sau ocluzie. Grefa trebuie corect orientată în raport cu valva pentru a nu Ram interventricular anterior Ramuri ventriculare afecta fluxul arterial. Artera toracică internă este disecată și extrasă din poziția parasternală, după care se practică transecțiunea la nivelul spațiului 6 intercostal și se anastomozează cu o arteră coronară distal de procesul ocluziv. Angioplastia coronară transluminală percutanată este un procedeu mai puțin invaziv de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii cervicali și toracici iar fibrele postganglionare însoțesc ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical, unul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii cervicali și toracici iar fibrele postganglionare însoțesc ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical, unul sau două ramuri cervicotoracice, la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii cervicali și toracici iar fibrele postganglionare însoțesc ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical, unul sau două ramuri cervicotoracice, la nivelul inletului toracic (prin trunchiul vagal sau prin nervul laringeu recurent drept), 3-4 ramuri toracice din trunchiul vagal și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii cervicali și toracici iar fibrele postganglionare însoțesc ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical, unul sau două ramuri cervicotoracice, la nivelul inletului toracic (prin trunchiul vagal sau prin nervul laringeu recurent drept), 3-4 ramuri toracice din trunchiul vagal și ramul recurent stâng. Fibrele parasimpatice vagale sunt cardioinhibitorii, colinergice având drept efect reducerea ratei de depolarizare a fibrelor musculare care alcătuiesc pace-maker-ul cardiac. Majoritatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu ganglionii cervicali și toracici iar fibrele postganglionare însoțesc ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical, unul sau două ramuri cervicotoracice, la nivelul inletului toracic (prin trunchiul vagal sau prin nervul laringeu recurent drept), 3-4 ramuri toracice din trunchiul vagal și ramul recurent stâng. Fibrele parasimpatice vagale sunt cardioinhibitorii, colinergice având drept efect reducerea ratei de depolarizare a fibrelor musculare care alcătuiesc pace-maker-ul cardiac. Majoritatea fibrelor nervoase vagale sunt senzoriale și transportă informații de la baroreceptori, receptori de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
regiunea situată deasupa nodulului sinoatrial. Această distribuție reflectă asocierea embrionară a vagului drept cu cornul drept al sinusului venos și a vagului stâng cu cornul stâng al sinusului venos fiecare conținând celule specializate. Distribuția anatomică a durerii cardiace: Peretele anterior toracic (retrosternal) Regiunea cervicală Mandibula Umărul stâng Fața medială a brațului stâng Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
diametru de aproximativ 2.5 cm (în general ocupă un spațiu intercostal). Dacă șocul apexian nu este perceput, pacientul este rugat să își schimbe poziția în decubit lateral stâng. Se palpează din nou, cu fața palmară a degetelor, peretele anterior toracic și dacă tot nu este perceput șocul apexian, bolnavul este invitat să expire profund și apoi să-și oprească respirația pentru câteva secunde. În cazul doamnelor cu sâni voluminoși, acestea sunt rugate să susțină sânul pentru a avea un abord
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția este metoda care completează diagnosticul de supoziție și folosește tehnica lovirii peretelui toracic digito-digital pentru obținerea unor sunete care reprezintă vibrațiile combinate ale peretelui toracic, plămânului, conținutul aeric al acestuia și cordului. La aceste sunete se vor aprecia intensitatea (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic, de structurile interpuse între
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția este metoda care completează diagnosticul de supoziție și folosește tehnica lovirii peretelui toracic digito-digital pentru obținerea unor sunete care reprezintă vibrațiile combinate ale peretelui toracic, plămânului, conținutul aeric al acestuia și cordului. La aceste sunete se vor aprecia intensitatea (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic, de structurile interpuse între peretele toracic și cord), tonalitatea și timbrul. Prin percuție se poate aprecia
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
folosește tehnica lovirii peretelui toracic digito-digital pentru obținerea unor sunete care reprezintă vibrațiile combinate ale peretelui toracic, plămânului, conținutul aeric al acestuia și cordului. La aceste sunete se vor aprecia intensitatea (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic, de structurile interpuse între peretele toracic și cord), tonalitatea și timbrul. Prin percuție se poate aprecia conturul cordului, mai concret matitatea cardiacă. Aceasta se realizează prin percuția digito-digitală a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pentru obținerea unor sunete care reprezintă vibrațiile combinate ale peretelui toracic, plămânului, conținutul aeric al acestuia și cordului. La aceste sunete se vor aprecia intensitatea (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic, de structurile interpuse între peretele toracic și cord), tonalitatea și timbrul. Prin percuție se poate aprecia conturul cordului, mai concret matitatea cardiacă. Aceasta se realizează prin percuția digito-digitală a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal stâng. Prin percuție
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mai concret matitatea cardiacă. Aceasta se realizează prin percuția digito-digitală a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal stâng. Prin percuție se decelează matitatea cardiacă absolută, cordul fiind în contact direct cu peretele toracic și matitatea cardiacă relativă, când între cord și peretele toracic este inserat lobul pulmonar stâng. Sunetul mat este perceput prin percuția matității absolute, în restul teritoriului cardiac auzindu-se un sunet submat. Descoperirea matității relative înseamnă stabilirea dimensiunilor reale ale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal stâng. Prin percuție se decelează matitatea cardiacă absolută, cordul fiind în contact direct cu peretele toracic și matitatea cardiacă relativă, când între cord și peretele toracic este inserat lobul pulmonar stâng. Sunetul mat este perceput prin percuția matității absolute, în restul teritoriului cardiac auzindu-se un sunet submat. Descoperirea matității relative înseamnă stabilirea dimensiunilor reale ale cordului. Forma și orientare. Cordul are formă de triunghiulară, cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]