8,156 matches
-
buchet de flori, numeroase râuri ca niște panglici azurii, Podișul Transilvaniei ca o cetate, munții ca niște piramide înalte, podișurile, dealurile și depresiunile ca niște trepte și câmpiile cu flori înmiresmate. Pot învăța să mă comport de la poveștile cu împărați viteji sau lași. Învăț să iubesc floarea pură din livezi, întinsa mare, oamenii, versul, struna, ce e nou și viu, să urăsc crâncen dușmanii, noroiul și minciuna. O, din toate cărțile pot învăța ceva interesant și folositor! Dar toate acestea nu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
îl bătu prietenește pe umăr, murmurînd: ― Te-am propus pentru medalia de aur... Fii sigur că vei avea-o!... Soldați ca d-ta ne trebuiesc și merită toate distincțiile... Bravo, Bologa!... Sunt mândru că am onoarea să comand asemenea ofițeri viteji... Generalul tăcu, frămîntîndu-și mintea să mai găsească vreo două cuvinte potrivite. Dar nu mai găsi nimic și, după o pauză scurtă, repetă mai apăsat: ― Sunt mândru... foarte mândru... Și iar îi întinse mâna, gata să-l concedieze. Atunci însă Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mă lăsa pe mine aici... Ori, dacă aici nu se poate, atunci pe frontul italian... Generalul îl măsură cu mirare și cu o zvâcnire nervoasă de mustață, apoi zise: ― Bine... Deși îmi pare rău că te pierd... Un ofițer eminent, viteaz... Dar, fiindcă dorești mult... Totuși, cred că ar fi mai bine aici decât în Italia... ― Chiar și acolo, excelență... Am fost câteva luni pe Doberdo și, la urma urmelor, aș prefera... Fața lui Bologa era acuma scăldată în bucurie și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
aghiotantul care nu fusese niciodată în tranșee și care ar fi fost în stare să perie în fiece zi pe toți generalii armatei, numai să nu intre el în foc, pomenind despre "evenimentele foarte mari", își îngroșase vocea ca un viteaz de cafenea. Peste un minut Apostol se trezi studiind cu o atenție încordată harta nouă, sosită în lipsa lui, cu situația exactă de pe front. Nu mai era o schiță aproximativă și învechită, ca odinioară, ci harta adevărată, precisă, în care se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mâinile încrucișate la spate... Se silea să găsească o apărare împotriva pretorului și o găsi în faptele din trecut. " O rătăcire întîmplătoare nu cumpănește cât o faptă vitejească, murmură cu nouă încredere. Cine a fost în luptă știe că orice viteaz are și momente de șovăire. Dar o singură rătăcire nu poate șterge o viață întreagă de fapte, oricât ar umbla pretorul să mă ponegrească..." Încetul cu încetul se potoli. Dragostea de viață îi născocea mereu argumente și dovezi salvatoare. Pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fi în juriu, își zise deodată, cur-mîndu-și gândurile. Precum și de apărător!... Cine-o să mă apere? A, da... Klapka... I-am spus pretorului... A fost prima întrebare și primul răspuns..." Klapka?... Poate că ar fi fost mai folositor un militar viteaz, ale cărui cuvinte să zguduie și să convingă sufletele militarilor din juriu... Klapka?... Cine știe dacă nu Klapka e pricina prăbușirii?! El a venit cu pădurea spânzuraților și i-a picurat în inimă îndoielile... Viața e un povârniș cu un
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ro/search.php?cuv=inimos" inimos, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=indrăzneț" indrăzneț, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=neînfricat" neînfricat, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=semeț" semeț, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=viteaz" viteaz. BĂRBÁ//T 1) Persoană adultă de sex masculin. 2) Persoană plină de energie și de fermitate; om în toată firea. Î de stat persoană marcantă, aflată într-un post de conducere important. 3) Persoană de sex masculin căsătorită, considerată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
search.php?cuv=inimos" inimos, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=indrăzneț" indrăzneț, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=neînfricat" neînfricat, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=semeț" semeț, HYPERLINK "http://dexonline.ro/search.php?cuv=viteaz" viteaz. BĂRBÁ//T 1) Persoană adultă de sex masculin. 2) Persoană plină de energie și de fermitate; om în toată firea. Î de stat persoană marcantă, aflată într-un post de conducere important. 3) Persoană de sex masculin căsătorită, considerată în raport cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
De ce? Pentru simplul motiv că unul din capitole se referă la cercetările efectuate în cazul actului terorist comis la data de 4 iunie 1985 în municipiul Sfântu-Gheorghe. Dacă prezentarea acestei acțiuni criminale - amplasarea unei încărcături explozive la grupul statuar Mihai Viteazul din centrul capitalei județului Covasna, soldată, în urma deflagrației, cu moartea unui copil - are caracter naționalist, atunci faptei în sine ce calificativ i s-ar putea da? Ori poate fiindcă în carte a fost introdus un articol intitulat „Kosovo - un „model
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de investigații, și să-l așteptăm pe locțiitorul șefului direcției, care plecase încă de la început la comandamentul acțiunii. Și, nu peste mult timp, aveam să aflăm ce se întâmplase: În noaptea de 4 spre 5 iunie, la grupul statuar Mihai Viteazul din piața centrală a municipiului Sfântu-Gheorghe, fusese amplasată o puternică încărcătură explozivă, a cărei deflagrație, produsă a doua zi în jurul orei 13, cu trei-patru ore deci înaintea sosirii noastre, se soldase cu uciderea unui copil în vârstă de zece ani
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
mai larg, de suspecți. Au fost găsite cu acel prilej sau, mai bine spus, au fost privite într-o nouă lumină o serie de informații din care rezulta că mai multe persoane își exprimaseră anterior părerea că statuia lui Mihai Viteazul nu ar avea ce căuta în municipiul Sfântu-Gheorghe fiindcă, vezi, Doamne! domnitorul nu ar fi trecut niciodată prin acele locuri. În plus - poate părea curios la prima vedere -, însăși uciderea copilului a fost de natură să contribuie la nedescoperirea făptuitorului
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
O vecină i se destăinuise că, înainte de evenimentul din 4-5 iunie, l-a auzit în mai multe rânduri pe soțul ei discutând cu un prieten, pe care îl aducea acasă pentru a consuma împreună băuturi alcoolice, că statuia lui Mihai Viteazul nu ar avea ce căuta în Sfântu-Gheorghe și că ar fi bine dacă cineva ar arunca-o în aer. Apoi, nu cu mult timp înainte de explozie, i-a văzut pe cei doi aducând acasă niște îngrășământ chimic, rumeguș și păcură
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
moral de consoane, „crâșmă”. La începutul secolului al XVII-lea, deși cuvântul „crâșmă” nu prea era folosit, așezământul ca atare era binecunoscut. Numai în Stambul existau - martore ne stau documentele vremii - zeci de asemenea stabilimente, unde turcul de rând, oșteanul viteaz, veteranul operat de plăgi, temnicerul tăcut, eunucul energic, veneau să pună țara la cale, lângă un rachiu de orz sorbit agale, cu ochii ațintiți în zare sau, în câteva cazuri, de-a dreptul scoși din găvane de autoritățile timpului. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
schimbând doar numele și locurile. Și m-au prins. I-au demonstrat sultanului, cu probe, că povestea pe care i-o spusesem eu de o săptămână și mai bine, cu neînfricata Esmere, cea care-l scapă din ghearele ghiaurilor pe viteazul pașă Bușbeirük, nu era decât o compilație după legenda cu Maria Putoianca, femeia-oștean care omorâse, pare-se, mai mulți turci decât se anunțau în mod oficial pe lista cu pierderi. Cu toată stima ce mi-o purta, sultanul a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și Hârlău, la Berga și Rodna, la Borca și Târgul... — ... la Gâlma și Trunchiu... - își aminti visător spătarul. — ... și la Marna și Mara și parcă mai erau... — ... și la Tâncăbești - completă spătarul. — ... așa, și la Tâncăbești... tu, zic, tu, oșteanul viteaz, verde la bătrânețe, roșu în tinerețe, te pierzi cu firea în fața unei... mă rog... zi-i cum vrei... — Așa e - suspină spătarul. Simt ispita în pieptul meu cum sapă... Femeia, spătare - spuse Barzovie-Vodă sculându-se cu plapuma în capul oaselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Mea culpa, signora!” se auzi dinspre geam. „Ce ți-ai mai pierdut, acum, Pasquale?”, întrebă signora un bust de marinar, ce stătea drept, falnic, pe malul stâng. „Ochiul drept, signora. Lângă Lepanto”. „Nu-i nimic, Pasquale. Ți-a rămas sufletul viteaz”. „Așa mă gândesc și eu, signora”. „Să te târăști deseară până la mine, la un păhărel de rom”. „Mă voi târî, signora”, răspunse bustul. în sfârșit, gondola trase în fața unei case cu trei etaje. De la o fereastră a etajului doi țâșni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lăsat bătut măr în nenumărate seturi. (Între timp, medicul meu curant, om cu umor și cu mult bun-simț, mi-a dat o adeverință scrisă de mână și iscălită, prin care se dovedea că nu sunt nici Andreea Marin, nici Mihai Viteazul, cum a susținut, aducându-mi injurii cu „ba pe pizda mă-tii!“, paznicul cu bulan de la poartă, îngăduindu-mi-se astfel să pot ieși din incinta spitalului și cumpăra ce doresc de la magazinul de vis-à-vis. Doream chiloți bărbătești, cu prohab
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
O zacuscă stricată. George Enescu alături de Mirel Rădoi. Carol 1 (scris așa...) lângă Nicolae Badea și Florentin Petre. Vlad Țepeș la greu. Ștefan cel Mare (un clujean din publicul Andreei l-a desemnat clar, stârnind admirația și aprobarea moldovencei). Mihai Viteazul. Ion Antonescu (mai puțin, că nu mai e voie...). Mircea Eliade alături de Mihai Trăistariu, Tudor Chirilă și Adrian Mutu. Brătianu (care dintre ei?) alături de Doroftei. Andreea M. alături de Regina Maria. Traian Băsescu alături de G.B., foarte prizat, așa cam la 10
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
majoritate a disputelor din România se sfârșesc cu o bălăcăreală reciprocă și atât. S-a înșelat. Tinerii derbedei au coborât furioși din apartament și l-au ajuns, aplicându-i o binemeritată corecție. Pentru simplul motiv că există. Pumnii și picioarele vitejilor l-au pus la pământ, dar și acolo a continuat să primească lovituri. După bătaie, prietenul meu s-a târât până la Poliție și la Spital, pentru a parcurge pașii „legali“ (într-o societate ilegală...). A avut noroc, are doar o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
dau la o parte.“ Becali n-a mai apucat să își ducă manevra la îndeplinire. Vadim l-a mirosit și l a mânjit de sus până jos: Gigi Țânțarul, un mucos venit cu oile în București, care se crede Mihai Viteazul. Becali s-a refugiat în registrul exorcist, spre hazul galeriei, numindu-l „diavol“, „necuratul“ sau „antihrist“. Dintr-o dată s-a luminat. „Dumnezeu mi-a zis: Gigi, du-te și bate te cu diavolul de Vadim, pentru că îți minte poporul.“ În
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Europei,Strasbourg, Franța 2008-Muzeul "Mihai Eminescu",Iași, România 2012Galeria "Beeldkracht", Schimda, Olanda Premii, distincții, mențiuni: 1997Premiul revistei "Literatura și Arta", R.Moldova 1997Setul de medalii "Mihai Eminescu", Moldova Nord Bank 2001Premiul pentru Tineret, Primăria Municipiului Chișinău, R.Moldova 2001Medalia "Mihai Viteazul", Consiliul Județean Prahova, România 2001Cetățean de onoare al comunei de baștină Cazangic, R.Moldova 2001Diplomă de merit, Radio Moldova 2002,2003Premiul "VIP în artaplastică", Victoriabank,radio"Antena C" 2003,2004Premiul "Cel mai bun scenograf", Uniunea Teatrală din R.Moldova 2005Diplomă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
volumul "Eterna Danemarcă" (1995), Premiul Centenar "Lucian Blaga" din Cluj (1995), Premiul "Cartea anului" la Salonul Internațional de Carte pentru Copii, ed. I, Chișinău (1996), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (1997), Premiul Național al Republicii Moldova (1998), Premiul Societății Cultural-Istorice "Mihai Viteazul" la Festivalul Internațional de poezie "Nichita Stănescu" (ed. XIV, Ploiești, 2002), Medalia "Mihai Eminescu" (2000), Maestru al literaturii (2001), Ordinul "Gloria Muncii" (2010), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2014). Acest colț de Românie, Basarabia, dintotdeauna a avut vocația martirajului. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cai învățați și câini mai bărbați...” (În zilele noastre s-a constatat că au și fete mult mai frumoase!). Pentru că sunt deosebiți, superiori, urmași ai unei civilizații multimilenare (tăblițele de la Tărtăria le preced pe cele de la Sumer!), sunt „cei mai viteji și mai înțelepți dintre traci” (mulțumesc, Herodot!), au cele mai frumoase doine, cei mai frumoși munți, cele mai bogate câmpii etc. Dacă se întâmplă să-și mai dea în petic cu apucături și năravuri proaste, nu se poate să nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]