8,047 matches
-
-lea; ultimele cinci din satul Călugăreni); ruinele unui beci din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea aflate la nord-est de Hulubești; și biserica „Sfinții Voievozi” (1840-1842) aflată în partea de vest a aceluiași sat. Obeliscul comemorativ al lui Mihai Viteazul (1901) aflat pe DN1 la Crucea de Piatră este clasificat ca monument de for public, iar ultimele două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: un cimitir cu cruci de piatră aflat în curtea bisericii de lemn din Călugăreni (secolele
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
a Frontului de Est, pe Nipru. A urmat retragerea generală spre vest, în timpul careia a asigurat litoralul, iar în primavară a trecut în Basarabia, linia frontului fiind stabilizata pe Nistru. Atunci a primit clasa a II-a a Ordinului Mihai Viteazul, precum si Frunzele de Stejar la Crucea de Cavaler. Ofensiva Frontului 3 Ucrainean a început pe 20 august, iar trupele sale au trebuit să se retragă. După anunțarea armistițiului a încercat să-și ducă armata cât mai departe posibil de sovietici
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
5 kilometri mai spre răsărit, unde, pe un platou cu promontoriu, se văd multe cioburi ceramice, probabil feudale. Singura monedă feudală din Covei este un triplu gros polonez emis de Sigismund al III-lea în 1598, adică contemporan cu Mihai Viteazul. Tot din perioada feudală datează tezaurul de la Covei, descoperit de locuitorul Dumitru I. Mitrică (n.1873), la arat, la 500 de metri spre apus de sat, pe locul lui Petru Nicolăescu, în data de 19.03.1927, care, din fericire
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
minoritate de romi (5,65%). Pentru 4,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,12%). Pentru 4,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Înainte de urcarea domnitorului Mihai Viteazul pe tronul Țării Românești, există pe câmpul dintre Argeș și Șabăr o așezare, numită Măicănești, cu populație formată din moșneni (țărani liberi cu pământ). În timpul domniei lui Mihai Viteazul mulți dintre aceștia și-au pierdut libertatea și pământul, devenind iobagi
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Înainte de urcarea domnitorului Mihai Viteazul pe tronul Țării Românești, există pe câmpul dintre Argeș și Șabăr o așezare, numită Măicănești, cu populație formată din moșneni (țărani liberi cu pământ). În timpul domniei lui Mihai Viteazul mulți dintre aceștia și-au pierdut libertatea și pământul, devenind iobagi. În vremea lui Matei Basarab, multi țărani au fugit de pe moșii, iar cei care au rămas și aveau pământ, au început să și-l vândă, pentru a supraviețui. Între
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
la Dărăști-Ilfov, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni și Vidra. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1852, însă săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii ale paleoliticului și neoliticului. În 1595, înaintea bătăliei de la Călugăreni, Mihai Viteazul și-a așezat tabăra la Măgurele. După luptele de la Călugăreni, turcii au prădat și satul Măgurele, locuitorii risipindu-se în pădurile din jur și în alte sate. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Măgurele făcea parte din plasa
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
afla în Polonia, unde în 1706, Carol al XII-lea silește Dieta de la Varșovia să-l proclame rege pe Stanislaw Leszczynski. Petru rămâne singur în fața regelui Suediei. În 1708, Carol al XII este înfrânt iar din armata cea numeroasă și vitează nu mai rămân decât 24.000 de oameni, în zdrențe și vlăguiți. În iunie 1709, în Bătălia de la Poltava, Carol al XII-lea, rănit la piciorul stâng, asistă la atac purtat pe o targă, în timp ce Petru se află peste tot
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
de tunuri rusești nimicesc liniile dușmanului. Carol fuge la Tighina aflată sub ocupație otomană. Petru se îndrăgostește de o țărancă suedeza, Marta, harnică, sănătoasă, veselă, scurtă și îndesată, lată în șolduri, cu ochi lipsiți de strălucire, bună la suflet și vitează. Marta îi va dărui lui Petru 12 copii, dintre care doar doi îi vor supraviețui: Anna, viitoare Ducesă de Holstein-Gottorp și Elisabeta, viitoare împărăteasă a Rusiei. Trece la ortodoxie și renunță la numele Marta, fiind botezată Ecaterina Alekseevna. Începe să
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
Primul Război Mondial, își manifestă bucuria de a fi trăit momentul 1 Decembrie 1918 printr-un discurs în fața Universității din București. Ajutat de I. G. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunilor publice de atunci, se suie pe soclul statuii lui Mihai Viteazul și vorbește în public pentru prima oară ca reprezentant al elevilor de liceu. În 1921 s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Litere și la Facultatea de Drept din București. A fost un membru remarcabil al Asociației Studenților Creștini
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
Ați venit să mă ucideți?"". M-am simțit intimidat și am lăsat capul în jos, fără să răspund. Atunci m-a întrebat: ""Ce-au spus ceilalți?"" I-am răspuns că nu au zis nimic iar el mi-a replicat: ""Erau viteji."" Nu îndrăzneam să trag. În acel moment vedeam un Che mare, foarte mare, enorm. Ochii îi scânteiau intens. M-am gândit că îmi va lua pușca cu o mișcare rapidă. El, însă, mi-a spus: ""Fii liniștit și țintește bine
Che Guevara () [Corola-website/Science/298620_a_299949]
-
volachii”). Este prima mențiune documentară a unor români în această localitate. În 1542 Hălchiul este printre primele așezări din Țara Bârsei care trece la credința evanghelică. Primul pastor din Hălchiu a fost Valentinus Wingolf (Weingelt). Pe 20 octombrie 1599, Mihai Viteazul intră în Hălchiu cu o armată de 25.000 oameni, incendiază așezarea și atacă cetatea în care se refugiaseră locuitorii, de șase ori fără succes. După o lună se reîntoarce fulgerător și cucerește cetatea după primul atac. După un an
Hălchiu, Brașov () [Corola-website/Science/298704_a_300033]
-
realizează tracțiunea: În continuare sunt prezentate două dintre cele mai utilizate motoare în prezent: motorul simplu reactor (MTR) și motorul reactor cu dublu flux (MTRDF). Motorul turboreactor este motorul care echipează în prezent aeronavele care zboară la altitudini mari și viteze peste 0,6 Mach. Principiul său de funcționare este următorul: aerul care intră prin dispozitivul de admisie este comprimat de către compresor, intră în camera de ardere unde formează împreună cu combustibilul injectat amestecul de gaze de ardere și are loc arderea
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
Litean, negustor la Liov. Acolo a poposit într-o noapte de toamnă, după o vânătoare, domnul Ștefăniță Vodă (1517-1528) și s-a iubit cu jupâneasa Calomfira, soția cneazului, cu care a avut un copil: pe viitorul voievod Ion Vodă cel Viteaz. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Erau locurile acelea din preajma curții lui Iurg Litean nu numai că o vedenie fericită. În oglindă sura a Șiretului își plecau creștetele salcii vechi, în care huruiau, vara, turturele".” Ulterior, în vara anului 1576, grupul
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Poporul trac era, după cum spune Herodot, "neamul cel mai numeros după inzi" și ocupa un spațiu vast din centrul și estul continentulului european. Din marea familie a tracilor se evidențiază dacii, numiți, tot de Herodot, "cei mai viteji și mai drepți dintre traci". este una matură, bine închegată, cu un panteon restrâns, zeii fiind puțini, dar cu responsabilități bine definite. Dacii venerau un număr de 4-5 zei majori: zeul războiului, asemănător zeului grec Ares și probabil încă un
Mitologia traco-dacă () [Corola-website/Science/299548_a_300877]
-
suprem. Dacii se considerau nemuritori, pentru ei moartea fiind doar o trecere de la lumea materială la cea spirituală, cea a morților, peste care guverna zeul lor Zamolxes. De aceea, înaintea unor războaie sau în timpul secetelor, ei trimiteau pe cel mai viteaz dintre tinerii daci ca sol la Zamolxes. Tânărul era ales în urma unor competiții. Istoricul Herodot povestește despre ritualul de trimitere al solului astfel: "...câțiva dintre ei, așezându-se la rând, țin cu vârful în sus trei sulițe, iar alții, apucându
Mitologia traco-dacă () [Corola-website/Science/299548_a_300877]
-
suveniruri și produse specifice zonei. Dintre intelectualii rășinăreni, mulți ar fi meritat cuprinderea în această galerie de figuri. Profesorul universitar doctor Vasile Iliuț, Decan si Prorector al Universității Naționale de Muzică București, Învățătorul Aleman Galea, Ioan Roman, directorul liceului "Mihai Viteazul" din București, N. Droc-Barcianu, directorul și ctitorul liceului din Giurgiu, învățatul copist de cărți și manuscrise din secolul al XVIII, Sava Popovici-Barcianu cel bătrân, care își scria sub nume "ot Rășinari", profesorul și rectorul ieșean Traian Bratu, învățatul protopop Emilian
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
poetul în ziarul "Timpul" din 12 septembrie 1882: ""Cozia, unde este îmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare, Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal ca vechime ca țara - ce-a devenit aceasta? Pușcărie."" Într-o iarnă geroasă a anului 1909, ""poetul pătimirii noastre"", Octavian Goga, a venit la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului "Ne cheamă pământul". A stat
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
anticeaușiste: "„Jos dictatorul!”", "„Moarte criminalului!”", "„Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”", "„Ceaușescu, cine ești/Criminal din Scornicești”". În cele din urmă, protestatarii au invadat centrul din Piața Kogălniceanu până în Piața Unirii, Piața Rosetti și Piața Romană. Pe statuia lui Mihai Viteazul din apropierea Universității București, un tânăr flutura un tricolor fără stema comunistă. În cursul după-amiezii, Nicolae Ceaușescu a ținut o teleconferință fulger cu prim-secretarii comitetelor județene de partid, în cadrul căreia a vorbit aproape numai el, declarând, că evenimentele ultimelor zile
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
Radu cel Frumos, Basarab cel Bătrân și apoi cel Basarab cel Tânăr, din secolul al XV-lea și de la Vlad cel Tânăr și Vladislav al III-lea, din secolul al XVI-lea, până la domnia lui Pătrașcu Vodă, tatăl lui Mihai Viteazul. În 1623, la Gherghița își aveau sediul trupe de "călărași", care au participat la Răscoala Călărașilor împotriva domnitorului muntean Alexandru Coconul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Gherghița făcea parte din plasa Câmpul a județului Prahova, fiind compusă din
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
Recherche Français-Roumain auprès des Grandes Écoles Françaises, Cygnus Foundation, The Național Institute of Education Sciences, CREDIS- Departamentul de Învățământ la Distanță- Universitatea București, Clubul Harvard România-Moldova, SIGMA - Fundația pentru Integrare europeană, Editura SIGMA, Colegiul Național Iulia Hașdeu, Colegiul Național Mihai Viteazul, Liceul de Muzică Dinu Lipatti, Liceul de Muzică George Enescu, Liceul de coregrafie Floria Capsali, Fundația Națională pentru Tineret, Școala Jose MARȚI, FDSC- Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Departamentul de Management - Universitatea Politehnica din București, Asociația Profesorilor de Matematică și
IRSCA () [Corola-website/Science/299122_a_300451]
-
influențe certe germane: zona ""Poderei"" este o modificare a germanului "Polder" , zona ""Doman"" este o modificare a germanului "dumm" , cu referire la un teren agricol argilos, nepotrivit pentru agricultură. În 14 aprilie 1596 principele Sigismund Batory îi dăruiește lui Mihai Viteazul moșia Lona. În anul 1601 după bătălia de la Gurăslău Mihai Viteazul și armata sa se opresc timp de trei zile la Lona, înainte de a porni spre Cluj și Turda. În anul 1773 contele Adam Teleki, având curtea nobiliară la castelul
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
zona ""Doman"" este o modificare a germanului "dumm" , cu referire la un teren agricol argilos, nepotrivit pentru agricultură. În 14 aprilie 1596 principele Sigismund Batory îi dăruiește lui Mihai Viteazul moșia Lona. În anul 1601 după bătălia de la Gurăslău Mihai Viteazul și armata sa se opresc timp de trei zile la Lona, înainte de a porni spre Cluj și Turda. În anul 1773 contele Adam Teleki, având curtea nobiliară la castelul Teleki din Luna de Jos, traduce pentru prima dată în maghiara
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
în Muntenia care a urcat pe tronul moldovenesc al Mușatinilor. Domnia lui a fost tulburata de o mulțime de pretendenți: Ioan Potcoava, apoi frații acestuia, Alexandru Potcoava, Petru și Constantin. Ioan și Alexandru, frați după mama cu Ioan Vodă cel Viteaz, i-au întrerupt chiar domnia. Petru reușește să-i alunge pe toți mai ales cu ajutorul turcilor. Însuși polonezul Laski se gândea la tronul Moldovei în acea perioadă. Totuși, Petru nu a pierdut domnia decât după ce Iancu Sasul a oferit turcilor
Petru Șchiopul () [Corola-website/Science/299239_a_300568]
-
Boier moldovean, frate cu mitropolitul Gheorghe Movilă, a fost urcat pe tron de cancelarul polonez Zamoyski în locul lui Ștefan Răzvan. A fost tot timpul protejatul polonezilor. Este recunoscut ca domn și de turci cărora le plătea tributul. Detronat de Mihai Viteazul, care a luat și domnia Moldovei în mai 1600, s-a menținut în Cetatea Hotinului, de unde și-a recuperat tronul tot cu ajutorul polonezilor în septembrie 1600, când Mihai a fost învins în Transilvania la Mirăslău. Polonezii au intrat și în
Ieremia Movilă () [Corola-website/Science/299273_a_300602]
-
pictură nouă, în frescă, de 600 m2, iar 100 m2 au fost restaurați. Biserica "Sf. Ioan Evanghelistul", biserică de lemn, monument istoric, se află în același cimitir cu Biserica "Buna vestire". Se presupune ca ar data din timpul lui Mihai Viteazul și ar fi fost construită la Ocna Sibiului și adusă în Apoldu de Jos în anul 1770 de către credincioși, într-o noapte, cu carele trase de boi, pe un drum de hotar. Școala Apoldu de Jos a fost atestată documentar
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]