71,024 matches
-
Leon Grad (1913). Aceasta din urmă a ajuns să fie în perioada interbelică cea mai importantă fabrică din țară în această branșă. Dintre unitățile industriale înființate în Bacău de membri ai comunității evreiești până la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai amintim aici fabrica de cărămidă și bazalt, proprietatea lui Ventzel Zingher (1870), fabricile de cărămidă „A. Marcovici” sau cea aparținând lui A. Moscovici, fabricile de săpun înființate de Daniil. I. Daniil și Bercu Gross (1892), dar și fabricile de lumânări „A
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locale în primele patru decenii ale secolului al XX-lea - date statistice, harta etnică a industriei locale Dezvoltarea industriei naționale a beneficiat, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, de sprijinul statului român, manifestat prin legiferarea unor politici economice stimulative. Amintim aici de legile de încurajare a industriei naționale din 1887 și 1912. Efectele pozitive degajate de legea din anul 1887 au fost vizibile atât la nivelul județului cât și la nivelul orașului Bacău. Astfel, dacă la sfârșitul anului 1895 în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreprinderilor de atunci, în condițiile intensificării concurenței pe piața internă, a constituit-o dotarea tehnică cu utilaje moderne și introducerea de noi tehnologii de fabricație, care să permită atât creșterea calității produselor și productivității muncii, cât și extinderea gamei sortimentale. Amintim aici de modernizarea liniei de producție operată de dr. H. Perlbergher în cadrul întreprinderii pe care o patrona în Bacău - „prima fabrică de pielărie fină sistem chrom din România”. Distincțiile obținute de unele întreprinderi locale la expozițiile naționale și internaționale sunt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Letea a reușit să-și sporească acest capital de la 4,8 milioane în anul 1918 la 12 milioane în anul 1920. În intervalul 1919-1930, creșterea producției industriale a orașului Bacău este ilustrată și prin înființarea de noi fabrici, dintre care amintim: fabrica de postav „A. Isvoranu” (1919), fabrica de încălțăminte „C. Iordănescu” (1919), turnătoria specială și atelierul mecanic „V. Andreescu” (1920), fabrica de mezeluri D. Pascal (1920), fabrica de casânci (broboade înflorate) și tricotaje „Camelia” (1923), fabrica de panglici și șireturi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
încurajării burgheziei liberale, dar și pentru asigurarea creșterii veniturilor coroanei, regele Carol I s-a înscris în fruntea listei acționarilor. Marea majoritate a acestora era formată din reprezentanți de seamă ai burgheziei românești, membri ai P.N.L., între care îi putem aminti pe Mauriciu C. Blank, I. C. Brătianu ș.a. Legea pentru înființarea primei societăți de fabricare a hârtiei a fost votată în Senat la 30 ianuarie 1880 și în Camera Deputaților la 13 februarie același an. Deși marea majoritate a politicienilor liberali
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Haifler și Aurel Negrescu. Aflând de decizia consiliului și stimulați de „neglijența” care a dus la distrugerea semnelor de hotar, locuitorii orașului au înaintat Primăriei un protest, în care era semnalat „abuzul acestei înstrăinări”. Printre altele, în cerere se mai amintea și de faptul că „primăria n-a avut nicicând drept de proprietate asupra țarinei, ea fiind de-a pururea dată locuitorilor în uzufruct”. Începând cu anul 1916, autorizarea acestei vânzări a început să nemulțumească și comandamentul Armatei IV. Într-o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Conform unei alte surse a vremii - Mircea Iosa - țăranii (99,1% din agricultori) posedau mai puțin de jumătate din suprafața agricolă a țării, iar marii proprietari dețineau 6.450.000 hectare din totalul terenului agrosilvic (60%). Printre cauze mai putem aminti efectele legislației privind învoielile agricole, ce implicau angajarea anticipată a muncii țăranului. În sezonul rece, când proviziile erau pe cale să se termine, țăranii se angajau la munci pentru vara următoare, în schimbul unor ajutoare financiare ridicol de mici. În anumite cazuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
premergători izbucnirii răscoalei din anul 1907, structura proprietății județului Bacău era preponderent moșierească. Din suprafața totală a județului - aproximativ 441.000 hectare -, peste 215.000 hectare se aflau în stăpânirea marilor moșieri sau în proprietatea statului. Este aproape inutil să amintim faptul că jumătatea „moșierească” de județ se afla în mâinile a câtorva sute de proprietari, în vreme ce numărul total de locuitori ai județului întrecea, la 1907, cu puțin cifra de 200.000 (în 1912 - 232.954 locuitori). Dintr-un total de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
județul Bacău trei mari proprietăți: Fântânele, cu o suprafață de 9.009,66 hectare, Valea Seacă, 2.391,40 hectare și Tazlăul Sărat, ce măsura 1.436,91 hectare. În afara proprietăților menționate mai sus, din categoria marilor moșii mai putem aminti aici moșia Elenei Grigorescudin comunele Hârja și Oituz (aproximativ 10.000 ha.), moșia Epitropiei Sfântului Spiridon din Iași întinsă peste satele Blăgești, Buda, Valea lui Ion din județul Bacău, dar și în satul Socea-Cândești din județul Neamț (aproximativ 7.200
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ale obștenilor și s-au arătat nerecunoscători față de ctitorii târgului Bacău, marii filantropi Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturdza”, a fost afirmată și prin intermediul articolelor ziarului local „Bacăul”. Dintre cei care au militat activ pentru apărarea drepturilor membrilor Obștei amintim aici pe căpitanul Ercol Rosetti (președintele Obștei) și Mihail Văgăonescu - căpitan în rezervă, invalid de război decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, președintele Societății Invalizilor de Război din România și viitor primar al orașului (1932-1934). Timp de aproape opt ani, mandatarii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Maria Mercedes Hudic - decorate cu Ordinul „Crucea Regina Maria”, conferit persoanelor ce s-au distins în timpul războiului prin activitatea lor pe tărâm sanitar. Pentru numeroasele campanii umanitare și caritabile, dar și pentru donațiile făcute în perioada războiului, se cuvine să amintim aici și pe Debora S. Filderman și fiica acesteia Roze Perlbergher - președinta Asociației Culturale a Femeilor Evreice din Bacău. Perioada interbelică a consolidat rolul și importanța femeilor în viața publică a societății românești. În cadrul diferitelor asociații culturale, cercuri de gospodine
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au fost deschise de principesa Alexandrina Cantacuzino. În expunerea sa, aceasta a făcut o trecere în revistă a scopurilor urmărite de societate - sintetizate în formula „ridicarea sufletelor noilor generații” -, precum și a realizărilor înfăptuite de-a lungul timpului. Președinta societății a amintit de „criza economică și de cea morală prin care trece țara, aceasta din urmă agravată de dezinteresarea femeilor române în rolul lor de mame și gospodine, care lasă să se distrugă comorile de suflet, de sănătate și de avere a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au fost gestionate de un „Comitet pentru organizarea serbării de la Borzești” (17 mai 1904). Pe baza finanțării de la bugetul local, membrii comitetului își propuneau să marcheze momentul prin următorul program: „aranjarea festivităților, serviciul divin, cortegiul istoric și reprezentații care să amintească episoade istorice”. Radu Porumbaru, membru în comitetul de organizare, a făcut cunoscut faptul că a reușit să smulgă lui Spiru Haret, ministrul Instrucțiunii Publice, promisiunea „că va participa personal la serbarea de la Borzești și că va începe, pe 5 iulie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
actori Aurel Riconte, Țucu și Mișu Gheorghiu, V. Feraru, Jaliu și domnișoara Papafil - cât și cea a Teatrului Permanent „V. Alecsandri”, condus de I. Paraschivescu și, ulterior, de Vintilă Ciobanu. Dintre piesele regizate de aceștia din urmă la mijlocul anilor ’30 amintim aici „Valsul dimineții”, „Omul care a văzut moartea”, „Încurcă lume” sau revista „Bacăul glumește”. Totuși, și această ultimă tentativă de permanentizare a teatrului local s-a soldat cu un eșec. Motivul? Un posibil răspuns ne oferă același Marius Mircu: „Pentru că
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numărul maxim de scaune era calculat astfel încât, raportat la volumul total al fiecărei săli, unui spectator să-i revină „4 metri cubi de aer, necesar respirației”. În ultima decadă interbelică, între actorii ce au încântat privirea, dar și auzul băcăuanilor amintim aici pe marele tenor Richard Tauber, în ecranizarea „Drumul spre glorie” (1931), Ivan Petrovici, în filme precum „Cartierul latin” (1931), „Victoria și al ei husar” (1932) și „Orlow” (1933), Stan Laurel și Oliver Hardy, în comediile „Auleu, nevastă-mea” (1931
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
suma de 5 lei. Pentru categoria celor care susțineau spectacole cu scopul „de a strânge cu farfuria”, taxa era de 2,50 lei pentru fiecare reprezentație. Dintre artiștii care au delectat publicul băcăuan în Grădina Publică sau în berăriile orașului amintim aici pe Al. P. Marinescu, Ion S. Marinescu-Sion (iunie 1907) - în Grădina Publică -, și pe Mircea Ț. Pella (iunie 1906) - în berăria „Grivel”. În cazul în care la sfârșitul perioadei contractate artiștii se declarau insolvabili, primăria trecea la sechestrarea bunurilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trecerea în cel de-al patrulea deceniu al secolului al XX-lea, întrecerile sportive se diversifică, fapt demonstrat prin intermediul rubricilor de anunțuri ale presei locale. În iulie 1932, de pildă, Ștrandul Bacău a organizat mai multe competiții locale, dintre care amintim pe cele din ziua de 17 iulie - Miss Ștrand 1932, concurs de înot pentru juniori și o Mare Gală de box pentru amatori -, cât și pe cele din 24 iulie, când, odată cu inaugurarea toboganului pe apă, sa desfășurat un concurs
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în cafenele, crâșme etc. Taxa anuală percepută de primărie era în 1927 de 1.800 lei. Evident, practicanții acestei meserii erau, de regulă, persoane extrem de sărace, sau care, din anumite cauze, sufereau de diferite infirmități. Între lustragiii infirmi, documentele arhivistice amintesc de Neculai Leonte, care, într-o cerere adresată primăriei, solicita în vara anului 1927 „reducerea cu jumătate a taxei la care este impus, pe motiv că, având lipsă piciorul drept, nu câștigă la fel ca ceilalți lustragii ai Bacăului”. O
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
provincie romană. Se remarcă rolul preponderent dat fluviilor ca limite între regiuni, precum și reprezentarea eronată pe care anticii și-o făceau despre orientarea Galiei, după ei Pirineii întinzîndu-se pe o axă nord-sud. Pe de altă parte, mențiunile referitoare la belgi amintesc de penetrarea economică a lumii galice de către negustorii italieni și de presiunea lumii germanice asupra celților. În legătură cu aceasta, Cezar pune în opoziție noțiunile de civilizație, legată pentru el de lumea mediteraneană, și de curaj sălbatic, caracteristic lumii barbare din nord
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
său sînt exemple pentru acei descendenți din șefi gali care, în patru generații, s-au integrat perfect lumii romane. Acești notabili au adoptat un nume roman format după cel al lui Caius Iulius Cezar, cuceritorul lor, dar nu ezită să amintească cetății lor originea lor indigenă. Ei ocupă posturi în administrație ca șefi de cabinet (prefect al muncitorilor) și joacă un rol esențial pentru cultul imperial. Averea lor este considerabilă pentru a pune să se construiască un arc la Saintes și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
numărului căsătoriilor și adesea al concepțiilor. În mod cert, asistăm imediat după criză la o viguroasă reluare a nupțialității și a fecundității, dar nu este vorba decît de un fenomen de recuperare. Criza poate avea diverse origini pe care le amintește invocația: "De ciumă, de foamete, de război, scapă-ne Doamne". Ciuma se menține în stare endemică pînă la mijlocul secolului al XVII-lea, izbucnind din cînd în cînd în epidemii brutale și ucigătoare. Celelalte boli epidemice, pulmonare sau digestive, sînt adesea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mie îmi aparține puterea legislativă, fără dependență și fără să o împart cu cineva; faptul că numai prin autoritatea mea ofițerii curților mele procedează nu la formarea, ci la înregistrarea, publicarea și executarea legii și le este permis să-mi amintească care sînt obligațiile bunilor și fidelilor consilieri; faptul că ordinea publică emană în întregime de la mine; faptul că sînt păzitorul suprem; faptul că poporul meu și cu mine sîntem una și că drepturile și interesele națiunii, din care unii îndrăznesc
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bătălii victorioase), un simț al manevrei care se impune dușmanului și îl obligă să suporte locul și condițiile luptei. Dar Împăratul nu lasă nici o inițiativă subordonaților săi și geniul său este cel al unui om singur. Dușmanii săi își vor aminti aceasta la timpul cuvenit. Ascensiunea. Prin raportare mai ales la Anglia, se construiește o politică externă care, puțin cîte puțin, devine europeană și, prin aceasta, excesivă. În ceea ce-i privește pe englezi, trebuie să păstreze supremația asupra mărilor și de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
extensive dedesubt. Diagnosticul diferențial al ulcerelor la nivelul piciorului cuprinde o multitudine de entități clinice care sunt, în mare parte, apanajul dermatologiei (28). Trebuie subliniate importanța și utilitatea cunoașterii acestora în abordarea fiecărui pacient. În tabelul de mai jos sunt amintite unele cauze de ulcer la nivelul piciorului:clasificările Wagner și University of Texas (UT) sunt metode de stadializare a ulcerelor utile pentru stabilirea prognosticului. Cea din urmă este mai complexă, oferind un avantaj în privința prognosticării rezultatelor față de cea Wagner, amândouă
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
cosași matinali care, mergînd încet unul lîngă altul, își înfig coasele în otava jilavă a unor pajiști mlăștinoase, acești monștri înotau cu un zgomot straniu, ca fîșîitul ierbii tăiate, lăsînd în urma lor, pe marea gălbuie, nesfîrșite brazde albastre. Dar ele aminteau de niște cosași numai prin zgomotul pe care-l făceau cînd despicau „britul“. Văzute din vîrful catargului, mai ales cînd se opreau și rămîneau locului o clipă, siluetele lor negre și mătăhăloase aduceau mai degrabă cu niște stînci neînsuflețite, decît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]