71,995 matches
-
de către medic sau altă persoană cu calificarea necesară în legătură cu rezultatul care îl privește personal, furnizându-i-se și informații și sfaturi cu privire la orice acțiune de supraveghere a stării de sănătate care trebuie să i se aplice după încetarea expunerii, iar angajatorul: - revizuiește evaluarea riscului efectuată în baza art. 4 alin. (1); - revizuiește măsurile luate pentru eliminarea sau reducerea riscului conform art. 5 și 6; - ține seama de sfaturile specialistului în medicina muncii, ale altei persoane cu calificarea necesară sau ale autorității
jrc3660as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88820_a_89607]
-
rutier de mărfuri și călători Candidatul trebuie în primul rând: 1) să cunoască rolul și funcționarea diferitelor instituții sociale care intervin în sectorul transportului rutier (sindicate, comitete de întreprindere, delegați ai personalului, inspectori ai muncii etc.); 2) să cunoască obligațiile angajatorilor în ceea ce privește asigurări socială; 3) să cunoască regulile aplicabile contractelor de muncă referitoare la diferitele categorii de muncitori ai întreprinderilor de transport rutier (forma contractelor, obligațiile părților, condițiile și durata muncii, concediile plătite, remunerația, desfacerea contractului); 4) să cunoască dispozițiile Regulamentului
jrc3695as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88855_a_89642]
-
18 1. În materia contractelor individuale de muncă, competența se determină în conformitate cu dispozițiile din prezenta secțiune, fără a se aduce atingere art. 4 și art. 5 pct. 5. 2. Dacă un angajat încheie un contract individual de muncă cu un angajator care nu are domiciliul pe teritoriul unui stat membru însă are o sucursală, agenție sau altă unitate pe teritoriul unuia dintre statele membre, se consideră, în cazul contestațiilor privind exploatarea sucursalei, agenției sau unității, că angajatorul are domiciliul pe teritoriul
jrc5173as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90341_a_91128]
-
de muncă cu un angajator care nu are domiciliul pe teritoriul unui stat membru însă are o sucursală, agenție sau altă unitate pe teritoriul unuia dintre statele membre, se consideră, în cazul contestațiilor privind exploatarea sucursalei, agenției sau unității, că angajatorul are domiciliul pe teritoriul statului respectiv. Articolul 19 Un angajator domiciliat pe teritoriul unui stat membru poate fi acționat în justiție: 1. înaintea instanțelor din statul membru pe teritoriul căruia este domiciliat sau 2. în alt stat membru: (a) înaintea
jrc5173as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90341_a_91128]
-
teritoriul unui stat membru însă are o sucursală, agenție sau altă unitate pe teritoriul unuia dintre statele membre, se consideră, în cazul contestațiilor privind exploatarea sucursalei, agenției sau unității, că angajatorul are domiciliul pe teritoriul statului respectiv. Articolul 19 Un angajator domiciliat pe teritoriul unui stat membru poate fi acționat în justiție: 1. înaintea instanțelor din statul membru pe teritoriul căruia este domiciliat sau 2. în alt stat membru: (a) înaintea instanțelor din locul în care angajatul își desfășoară în mod
jrc5173as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90341_a_91128]
-
b) dacă angajatul nu-și desfășoară sau nu și-a desfășurat în mod obișnuit activitatea pe teritoriul aceleiași țări, înaintea instanțelor din locul unde este sau a fost situată întreprinderea care l-a angajat pe acesta. Articolul 20 1. Acțiunea angajatorului nu poate fi introdusă decât înaintea instanțelor din statul membru pe teritoriul căruia angajatul își are domiciliul. 2. Dispozițiile prezentei secțiuni nu aduc atingere dreptului de a introduce o cerere reconvențională la instanța sesizată cu cererea inițială, în conformitate cu prezenta secțiune
jrc5173as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90341_a_91128]
-
prețului metalelor prețioase pe piața globală la apogeul crizei economice. Astăzi, Bazinul Minier Bor înregistrează o ușoară creștere economică pentru că, deși numărul de angajați a fost redus de la 20,000 la 5,000, RTB rămâne unul din cei mai importanți angajatori din Șerbia. Prin publicația Colectivul de muncitori, autorii Vladan Jeremić, Rena Rädle și Saša D. Lović au transpus vizual conceptele politice și alternativele pentru o transformare socio-ecologică a zonei, pentru viitorul muncitorilor și al mineritului, precum și pentru sustenabilitatea comunităților și
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]
-
sociale foarte mari, ideologia administrației americane din timpul Mării Crize a alimentat o serie de reglementări care au limitat riscurile pieței și pentru forța de muncă, nu doar pentru capital. Totodată, aceste reglementări au transformat statul în cel mai mare angajator de pe piață și au creat fundamentele unei plase de siguranță pentru milioane de oameni, nemaiputând ignoră organizarea lor politică și pericolul marginalizării lor continue în sistemul capitalist. În același timp, prin integrarea politică a clasei muncitoare, statul a acționat în
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]
-
ar zice asta. Și într-un fel e adevărat. Până la urmă, e ceva care se vede cu ochiul liber: un grup de exploatatori care jecmănește cealaltă parte a societății. Asta vedem în fiecare zi, pe asta se bazează relația dintre angajator și angajat. Și cel mai trist e că nu se mai poate trăi din munci cinstite. „Intelectualul român, spre deosebire de cel ceh său polonez, are un anume complex de respectabilitate” Alții <i>se arătă surprinși că alegeți să scrieți despre această
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
reduse, iar producția accelerată. Îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea salariilor și reducerea programului de lucru ar fi crescut costurile de producție, iar un astfel de industriaș „luminat” se putea trezi depășit de o concurență mai puțin binevoitoare cu angajații. Însă angajatorii nu aveau la dispoziție doar argumente egoiste; puteau invoca anumite legi „naturale” imuabile. Cererea și oferta, spre exemplu, erau cele care reglementau fără echivoc salariile și programul; pe lângă asta, muncitorul nemulțumit de condițiile oferite își putea exercita acel drept fundamental
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
99i%20libertatea%20personal%C4%83%20Leon%20Litwack.docx# ftn3">[3]</a>, iar sindicatele le consideră unități fără sindicat, respectiv unități cu sindicat. Patronii acuză sindicatele de conspirații criminale, de lipsirea cetățeanului american de dreptul de a munci și de lipsirea angajatorului american de dreptul de a angaja pe oricine dorește în orice condiții dorește, și câte și mai câte. Știu că ați scris multe pe tema asta și sunt convins că cei din comisie ar vrea să afle părerea dumneavoastră despre
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
doar eu demisia, ci ne-o dăm toți și oprim activitatea.” E singura cale. Dacă pleacă un om, zece sau o sută, din 50.000, nu înseamnă nimic. Dar dacă pleacă toți, abia atunci sunt pe picior de egalitate cu angajatorul și îi pot face ceea ce el le face constant atunci când îi concediază. Abia atunci pot negocia, și nu există un alt fel de negociere decât negocierea colectivă, singura care se face de pe picior de egalitate. Muncitorul nesindicalizat vine și spune
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
sau întreprindere. În cazul open shop-ului, muncitorii nu erau sindicalizați, în sensul că sindicatul funcționa pe bază de voluntariat, muncitorii fiind descurajați să se înscrie, deși aveau libertatea de a o face. Astfel de sindicate erau adesea controlate de angajator, vezi conceptul de „sindicate galbene” http://www.fml.ro/ additional/oldfmlsite/fmlpage main/news/sindicatele galbene.htm. În cel de-al doilea caz, al closed shop-ului, sindicatul îi reprezenta și proteja pe toți muncitorii din respectiva unitate de producție și îi
Sindicalismul și libertatea personală: Două mărturii () [Corola-website/Science/295694_a_297023]
-
se mai făceau la fel de mulți bani. Oricum, serviciile nu erau tot timpul de calitate. Erau 3 chelneri dar un singur calculator - și acela destul de lent, băuturi elaborate, platouri... Normal că unii clienți erau nemulțumiți. Și da, eram certați și de angajatori, și de barmani, uneori destul de aspru. Odată, un client mi-a mulțumit la plecare, spunându-mi că am fost cea mai rapidă dintre colegii mei. Mi-a spus că așteptase 30 de minute pentru o halbă de Ciuc și m-
Experiența mea la Dianei 4 () [Corola-website/Science/295707_a_297036]
-
bucurat. Am câștigat cât să-mi platesc o chirire de 80 de euro, întreținere, două weekend-uri în Vamă și unul la Roșia Montană. Nici mai mult, nici mai puțin. Dianei 4 nu e un loc de tortură, în care angajatorii stau la pândă cu biciul și taie și spânzură, însă nu e tocmai o pajiște cu flori unde toți angajații sunt mulțumiți și pleacă acasă, în fiecare seară, cu zâmbetul pe buze. Cu toții am fost nemulțumiți că ni s-a
Experiența mea la Dianei 4 () [Corola-website/Science/295707_a_297036]
-
au organizat în cadrul Sindicatul Muncitorilor Liberi (FAU-Berlin) angajându-se în lupta pentru salariile neplătite. Pe lângă faptul că nu am fost remunerați pentru munca depusă, am fost amenințați (inclusiv cu violența fizică), iar lipsa competențelor lingvistice germane a fost exploatată de angajatori. Ni s-au cerut sume între 100-150 € pentru a ne înregistra domiciliul în Berlin și ni s-a refuzat dreptul la un contract de muncă în formă scrisă. Nu ni s-a oferit cazare, drept urmare am dormit în condiții dificile
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
se ascunde o poveste de exploatare extremă și tratament inuman al muncitorilor. “Nu vom înceta lupta până nu vom primi salariile ce ni se cuvin. Am lucrat aici și ne merităm salariile promise. După munca depusă și promisiunile făcute de angajator vrem să fim în stare să ne cumpărăm singuri mâncarea. De asemenea, luptăm și pentru că în Germania mii de muncitori migranți sunt exploatați în astfel de condiții de sclavie și nu mai putem tolera acest lucru. Ne-am organizat în
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
Sporturilor a fost iar plină. Banii vin de la diverși sponsori sau de la autorități locale. Orașul trăiește acum din servicii și din banii pe care-i trimit cei plecați în Italia sau Spania. Cât mai trimit și ei. Cel mai mare angajator e în continuare statul. Eu am plecat la Cluj, la facultate, în 1998. Alt șoc. Un oraș în care ura etnică era la apogeu. Cu Funar primar. Bănci vopsite în tricolor. Îmi aduc aminte de un meci de fotbal în
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
m-a intervievat mi-a spus franc în față că salariul diferă în funcție de țara de proveniență. Voi câștiga mai bine decât un inginer pakistanez sau filipinez, dar mai prost decât un inginer din vestul Europei. Același job, aceleași sarcini, același angajator. Am pus tot felul de întrebări despre cum arată contractul, ce clauze etc. Cred că am fost prea insistent. Nu m-au mai sunat. Dar să revenim. A venit criza. Ne-am făcut sindicat. Printre singurele, în companiile astea multinaționale
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
taxare și introducerea impozitării progresive pe venit și pe profit Muncă la negru revelata de cazul Mariei Ion este o realitate care afectează o mare parte a populației. Acceptăm că impozitarea muncii și costul acesteia pot fi mari pentru un angajator. Dar costurile mari pentru angajatori nu trebuie suportate de cei mai precari angajați. De aceea se impune introducerea impozitării progresive pe venit și profit. Cota unică s-a dovedit a fi un eșec, care a generat sărăcie pe termen lung
Viitorul are autor #Colectiv. Revendicările stângii () [Corola-website/Science/296045_a_297374]
-
pe venit și pe profit Muncă la negru revelata de cazul Mariei Ion este o realitate care afectează o mare parte a populației. Acceptăm că impozitarea muncii și costul acesteia pot fi mari pentru un angajator. Dar costurile mari pentru angajatori nu trebuie suportate de cei mai precari angajați. De aceea se impune introducerea impozitării progresive pe venit și profit. Cota unică s-a dovedit a fi un eșec, care a generat sărăcie pe termen lung. Bucureștiul colectează doar 10 milioane
Viitorul are autor #Colectiv. Revendicările stângii () [Corola-website/Science/296045_a_297374]
-
mine, clar ar fi putut să le descurajeze. Pârghii aveau la dispoziție. Au fost foarte atenți cu provizionatul. Au lovit, totuși, în profiturile băncilor obligându-le să provizioneze aproape tot. Adică orice credit care avea un incident de plată, gen angajatorul nu mai plătește salariul pe 20, eu pe 22 plăteam rata iar acum plătesc pe 31, respectivul credit trebuia provizionat. Cu tot ce venea el la bază. Asta a fost o chestie serioasă. Poate că a mizat și pe maturitatea
„Nu te plătește nimeni că ai scrupule” () [Corola-website/Science/296037_a_297366]
-
banii pe care Nadia îi va aduce. Numai că Nadia nu aduce nimic. Din contră, devine datoare, după ce a fost parte dintr-o economie de piață agresivă, axată pe un singur model de câștig: exploatoarea cu beneficii totale de partea angajatorului. Nadia participă la <i>casting</i>-uri, i se printează fața în zeci de exemplare, i se recomandă să spună că e mai mare, i se atrage atenția că orice kilogram în plus înseamnă ruperea contractului de către agenția care o
Girl Model - Corp dator pe piața japoneză () [Corola-website/Science/295633_a_296962]
-
mea orice jucărie, ce n-a avut niciun copil. După vreo trei ani, unul dintre colegi nu m-a văzut și m-a lovit cu lama de la motostivuitor în coloană. A fost destul de grav, m-au dus la urgență, iar angajatorul nu a vrut să-mi plătească nici măcar concediul medical, așa că am plecat cu scandal, mi-am dat demisia. Și m-am angajat la un restaurant, La Rândunele, la Roșu, unde am lucrat un an de zile. În anul ăsta, până la
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
solicitanților) și, dacă se cunosc, orice cetățenii anterioare. 4. Tipul și numărul documentului (documentelor) de călătorie prezentate, data emiterii acestora și data expirării valabilității lor. 5. Durata și scopul vizitei 6. Datele la care intenționează să călătorească. 7. Domiciliul, profesiunea, angajatorul solicitantului de viză 8. Referințe din statele membre, în special orice cereri sau vizite anterioare în statele semnatare. 9. Frontiera pe care solicitantul intenționează să o traverseze pentru a intra pe teritoriul Schengen. 10. Orice alte nume (de dinainte de căsătorie
jrc6297as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91471_a_92258]