73,689 matches
-
cumpărare. 6 Concluziile președinției Consiliului European de la Bruxelles (22 și 23 martie 2005). 7 Concluziile președinției Consiliului European de la Bruxelles (16 și 17 iunie 2005). 8 Lucrările Comitetului permanent de cercetare agricolă (CPCA) ar trebui luate în considerare în acest context. 9 JO L 327, 22.12.2000, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. 2455/2001/CE (JO L 331, 15.12.2001, p. 1). 10 Concluziile președinției Consiliului European de la Bruxelles (25 și 26 martie
32006D0144-ro () [Corola-website/Law/294718_a_296047]
-
sezon de migrație. (3) Atunci când se izolează o tulpină a virusului H5 al gripei aviare la păsări de curte pe teritoriul unui stat membru și atunci când, până la determinarea tipului de neuraminidază (N) și a indicelui de patogenitate, tabloul clinic și contextul epidemiologic justifică suspectarea unei gripe aviare puternic patogene provocate de subtipul H5N1 al virusului gripei A puternic patogen sau atunci când prezența gripei aviare puternic patogene, în special a acestui subtip, se confirmă, statul membru în cauză trebuie să aplice anumite
32006D0135-ro () [Corola-website/Law/294715_a_296044]
-
venituri ale bugetului de stat și de transferuri consolidabile (1) Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice, consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget prognozate, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile, prevăzute la art. 34 alin. (1), pe ansamblul județului și
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278668_a_279997]
-
cercetării științifice nr. 3.855/2016 și doresc să organizeze programe de limba română pentru cetățeni străini vor putea derula aceste programe numai după acreditarea acestora de către ARACIS. Articolul 5 Cetățenii străini care au dobândit competențe de limba română în contexte nonformale sau informale pot obține certificarea acestor competențe printr-o evaluare în vederea obținerii atestatului de competență lingvistică (nivel minim B1). Evaluarea și atestarea se pot organiza, în baza unor proceduri transparente, în instituțiile de învățământ superior acreditate din țară care
ORDIN nr. 6.156 din 22 decembrie 2016 privind organizarea şi desfăşurarea anului pregătitor de limbă română pentru cetăţenii străini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278846_a_280175]
-
sau indirecte între mandatul exercitat și domeniul, funcția sau postul pe care era angajat cu contract individual de muncă. 10. În continuare, autorul excepției consideră că restrângerea liberei exercitări a dreptului la muncă al aleșilor locali - primari sau viceprimari - în contextul art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 este discriminatorie prin raportare la categoriile profesionale sau vocaționale prevăzute de alineatul 3 al aceluiași articol sau la funcționarii publici, care pot desfășura activitate și în domeniul privat, potrivit
DECIZIE nr. 641 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278848_a_280177]
-
subiectelor de drept, permițând, interzicând sau sancționând "atitudinile deviante". Or, este absurd să se pretindă unui subiect de drept să răspundă pentru comportamente și o conduită avută anterior intrării în vigoare a unei legi care normează această conduită. În acest context se arată că legea care reglementează conflictul de interese în privința deputaților și senatorilor trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare, care nu prevedea conflictul de interese în privința acestora. Or, legea interpretativă nu face decât să stabilească acest aspect, și anume că
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
condiții Curtea poate invoca noi temeiuri constituționale sau schimba temeiurile constituționale invocate, ar însemna arogarea unei competențe arbitrare în favoarea acesteia, aceea ca ea însăși să formuleze critici de neconstituționalitate și tot ea însăși să răspundă la ele. Și în acest context va invoca textele constituționale care sunt încălcate pentru a admite obiecția de neconstituționalitate sau textele constituționale care nu sunt încălcate pentru a respinge obiecția de neconstituționalitate? 6. În privința obiecțiilor de neconstituționalitate, Curtea a statuat că "orice demers al său, dincolo de
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
agriculturii și dezvoltării rurale, Achim Irimescu p. Ministrul afacerilor externe, Marius Cristian Bădescu, secretar de stat București, 29 noiembrie 2016. Nr. 905. Anexă TEZELE PREALABILE ale Codului patrimoniului cultural CUPRINS 1. PATRIMONIUL CULTURAL - ILUSTRARE GRAFICĂ 1.1. Scurt istoric al contextului dezvoltării conceptului Codului 1.2. Probleme de fond pentru care este nevoie de un consens politic larg 1.3. Concluzii privind evoluția percepției patrimoniului cultural în societate 2. REZULTATE ALE ANALIZELOR SITUAȚIEI PREZENTE ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL 2.1. Comisia
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
CARE ESTE SUPUSĂ CODIFICĂRII 6. EFECTELE PRECONIZATE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI, MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, RESPECTIV IMPACTUL SOCIAL AL MĂSURILOR PROPUSE 1. PATRIMONIUL CULTURAL - ILUSTRARE GRAFICĂ*) Patrimoniul Cultural Abordarea integrată a protecției patrimoniului imobil**) Etape de elaborare***) 1.1. Scurt istoric al contextului dezvoltării conceptului Codului Intenția de a elabora un cod al patrimoniului a fost luată în calcul de Ministerul Culturii (și Cultelor la momentul inițial) încă din perioada anilor 2005-2008, atunci când acest obiectiv a fost cuprins în strategia patrimoniului cultural, urmând
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
teritoriu. Astfel, Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020 pun accent pe importanța peisajului atât ca parte a patrimoniului național, cât și ca element de planificare a dezvoltării echilibrate, dar nu reușesc să determine niciun instrument specific. Contextul introducerii peisajului ca parte componentă esențială a patrimoniului este legat de Strategia de dezvoltare teritorială a României, tendințele și provocările teritoriale majore incluzând reliefarea importanței ecosistemelor și peisajelor la nivel european și, implicit, creșterea importanței acestora la nivel național. Pe
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
prevederile legale în vigoare lipsesc prevederi punctuale. Una dintre aceste lipsuri este legată de arheologia subacvatică unde, ca și în cazul peisajului, deși România a aderat la o convenție internațională dedicată acestui subiect, nu există niciun fel de definire a contextului arheologiei subacvatice și nici a procedurilor speciale pe care le-ar implica această ramură a arheologiei, în ciuda menționării în lege a existenței ramurii cu practicile și nevoile ei distincte. O situație similară în ceea ce privește patrimoniul arheologic este lipsa procedurilor pentru mediul
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
obligatoriu a se elabora. 2.3.3. Capacitatea scăzută de a putea aplica măsurile legale Formulări defectuoase se regăsesc în actuala lege privind monumentele istorice în ceea ce privește posibilitatea strămutării unui monument istoric. Astfel, măsura de a împiedica separarea unui monument de contextul său ar putea fi ocolită oricând cineva ar căuta să o forțeze (a se vedea exemplul mult mediatizat al Halei Matache, monument istoric, demolat în vederea presupusei relocări, la data demontării sale aceasta fiind cea mai veche hală comercială din capitală
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
al grupului social care le-a generat. 4. Principiul responsabilităților cetățenești echitabile în protejarea patrimoniului cultural Protejarea patrimoniului cultural național este în responsabilitatea fiecărui cetățean, dar nu trebuie să devină povară pentru niciunul. 5. Principiul unității dintre patrimoniul cultural și contextul său Patrimoniul cultural este un complex de expresii format atât din elemente majore, cât și din acele elemente minore care, constituind contextul celor majore, generează valoare culturală prin asocierea lor. 6. Principiul autenticității Protejarea patrimoniului cultural are ca scop păstrarea
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
responsabilitatea fiecărui cetățean, dar nu trebuie să devină povară pentru niciunul. 5. Principiul unității dintre patrimoniul cultural și contextul său Patrimoniul cultural este un complex de expresii format atât din elemente majore, cât și din acele elemente minore care, constituind contextul celor majore, generează valoare culturală prin asocierea lor. 6. Principiul autenticității Protejarea patrimoniului cultural are ca scop păstrarea și transmiterea resursei culturale către generațiile viitoare, în forma sa autentică și nealterată. 7. Principiul specializării Protejarea patrimoniului cultural presupune un complex
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
curent stilistic anume. De aici decurge și preocuparea unor persoane de a falsifica astfel de bunuri și reacția deja consacrată în practica legislativă de a pedepsi falsificatorii. Totuși, în ce privește patrimoniul construit, nu există nicio abordare în acest sens. În acest context este pentru prima dată când se vizează menționarea explicită a conceptelor de "autenticitate" sau de "vechime relativă" în corpul legii și nu doar în normele sale de aplicare sau în normele de deontologie profesională ale restauratorilor. Mai mult, principiile de
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
specifică, fie nu au fost identificate până în prezent ca atare. Este cazul arhivelor, domeniu pentru care se impune precizarea unor aspecte ce țin de proceduri, de nivelul de acces la informație, atunci când aceasta se referă la chestiuni eminamente culturale. În contextul prezentat, Arhivele Naționale ale României, denumite în continuare ANR, reprezintă în fapt o instituție de interes național, un depozitar al memoriei instituționale a Statului român. Atât pe plan local, cât și național, eficacitatea și deschiderea unei asemenea structuri generează o
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
privați (Academia Română, biblioteci, firmele private de arhivare); ... d) incapacitatea de a controla și gestiona documentele electronice; ... e) tendința unor instituții publice de a-și transfera responsabilități către ANR sau de externalizare a obligațiilor legale privind propriile arhive etc. ... În acest context s-a impus necesitatea modificării cadrului normativ existent, care să permită o mai bună gestionare a domeniului arhivistic, conturarea clară a patrimoniului protejat și delimitarea responsabilităților între sectorul public și cel privat. Astfel, este absolut necesară adoptarea unor prevederi legale
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
ar fi inacceptabilă intervenția pe monument, peste care intervenția devine distrugere. De asemenea, singura faptă prevăzută de Codul penal, și anume "distrugerea", nu are cum să poată fi delimitată în mod unitar în situația unor intervenții în justiție. În acest context, definirea noțiunii de distrugere ca fiind cel puțin orice intervenție ilegală (prin lipsa avizelor și a autorizației de construire) se impune, marcând foarte clar și obiectiv pragul de unde începe infracțiunea. Alte propuneri vizează lămurirea unor aspecte legate de proprietate, în
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
a unui aviz care n-ar fi pus în execuție dar ar trebui înnoit, în vederea simplificării procedurilor și debirocratizării. Din zona măsurilor specifice de protejare se distinge posibilitatea de a muta un imobil sau un grup de imobile protejate din contextul lor. Dacă de acest procedeu s-a abuzat în perioada demolărilor ceaușiste (cazul tragic al Mânăstirii Mihai Vodă ieșind în evidență pentru contextul în care "s-a salvat" astăzi doar biserica și turnul clopotniță în mijlocul unor parcări reziduale din dosul
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
de protejare se distinge posibilitatea de a muta un imobil sau un grup de imobile protejate din contextul lor. Dacă de acest procedeu s-a abuzat în perioada demolărilor ceaușiste (cazul tragic al Mânăstirii Mihai Vodă ieșind în evidență pentru contextul în care "s-a salvat" astăzi doar biserica și turnul clopotniță în mijlocul unor parcări reziduale din dosul unor blocuri), procedeul a revenit în mentalul contemporan ca o soluție ce poate fi aplicată oricum și oricând, în ciuda prevederilor internaționale asumate de
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
respectivul loc. Prevederea acestor condiții într-un act administrativ ar putea conduce la constatarea mai eficientă a infracțiunilor și ar exista o bază legală mai precisă pentru a aplica sancțiunile cuvenite și potrivite actelor de braconaj și de distrugere a contextelor arheologice fizice din teren - pozițiile și stratigrafia cu care se relaționează bunurile mobile descoperite prin respectivele acțiuni de braconaj arheologic. O altă carență a legislației actuale derivă și din faptul că în prezent nu este nicăieri definită corespunzător activitatea pe
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
nedescoperite ca fiind parte integrantă din resursele subsolului, în detalierea art. 136 alin. (3) din Constituția României, republicată. Un alt element de completare a prevederilor actuale este redefinirea bunurilor arheologice ca un ansamblu care nu poate fi distinct împărțit în contextul fizic al terenului și bunurile mobile extrase din solul imobilelor respective, fie că acestea ar fi terenuri intravilane sau unele extravilane. Definirea mai exactă a acestui binom - bun mobil sau construit în contextul său de teren - este fundamentală și pentru
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
care nu poate fi distinct împărțit în contextul fizic al terenului și bunurile mobile extrase din solul imobilelor respective, fie că acestea ar fi terenuri intravilane sau unele extravilane. Definirea mai exactă a acestui binom - bun mobil sau construit în contextul său de teren - este fundamentală și pentru clarificarea dreptului la recompensă pentru descoperirile întâmplătoare. În prezent, în temeiul unor interpretări ale legilor patrimoniului mobil, dar și a legislației privind arheologia, se practică achiziționarea unor astfel de bunuri de către instituții publice
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
unice descoperite întâmplător - această categorie fiind acceptată a priori în lipsa definirii foarte precise a noțiunii de întâmplător). Or, în realitate, multe descoperiri sunt doar declarate a fi întâmplătoare și ele rezultă în urma unor acțiuni evidente de braconaj care distrug iremediabil contextul ce ar putea să conducă la concluzii istorice corespunzător fundamentate de specialiștii în arheologie. Prin urmare, această definire vine în linia generală a propunerilor din Cod care urmăresc o mai bună înțelegere a scopurilor protejării patrimoniului cultural, ca element fundamental
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
poate acorda recompensa cuvenită descoperirilor întâmplătoare, exclusiv în situația în care persoana face descoperirea în respectul total al prevederilor legale, neafectând straturile arheologice care ar putea să conducă la determinarea corectă a mărturiei istorice autentice prin studierea bunurilor mobile în contextul stratigrafiei și a distribuției lor în terenul de descoperire. Ținând cont de exigențele actuale în ceea ce privește gestiunea bunurilor imobile de patrimoniu arheologic din România (monumente, situri, zone de interes arheologic) vor fi avute în vedere două direcții prioritare: a) definirea termenilor
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]